Outline · [ Standard ] · Linear+ poti fi fortat sa iei un pret mai mic pt pamant?, de catre stat, pentru largirea DN1

ma uitam aseara la tv, era vorba de DN1, ca vor sa mai adauge cate o banda pe fiecare sens. reprezentantii statului spuneau ca, vor cumpara pamant de la oameni (era vorba de bucuresti, nu mai tin minte exact zona), insa le vor oferi max 10 euro pe metrul patrat,. Asta in conditiile in care in zona, pretul e de 10 ori mai mare. cei care spuneau asta, pareau f siguri pe ei, am tras concluzia ca exista o lege in sensul asta. intrebarea mea este: exista asa o lege? care sa permita statului sa forteze proprietarul sa vanda teren la un pret mai mic decat pretul pietei? si chiar numai sa-i oblige sa vanda, la orice pret, si tot mi s-ar parea aiurea. reprezentantii statului spuneau ca, cei care nu accepta, n-au decat sa-i dea in judecata dup-aia. tot mai cred ca mi-a scapat mie vreo bucata de reportaj.

ma uitam aseara la tv, era vorba de DN1, ca vor sa mai adauge cate o banda pe fiecare sens. reprezentantii statului spuneau ca, vor cumpara pamant de la oameni (era vorba de bucuresti, nu mai tin minte exact zona), insa le vor oferi max 10 euro pe metrul patrat,. Asta in conditiile in care in zona, pretul e de 10 ori mai mare.
cei care spuneau asta, pareau f siguri pe ei, am tras concluzia ca exista o lege in sensul asta. intrebarea mea este: exista asa o lege? care sa permita statului sa forteze proprietarul sa vanda teren la un pret mai mic decat pretul pietei? si chiar numai sa-i oblige sa vanda, la orice pret, si tot mi s-ar parea aiurea. reprezentantii statului spuneau ca, cei care nu accepta, n-au decat sa-i dea in judecata dup-aia.

tot mai cred ca mi-a scapat mie vreo bucata de reportaj.

Stiam ca se poarta negocieri pana la un anumit punct si daca nu se ajunge la nici o intelegere proprieratul e expropiat. Nu stiu insa cum se calculeaza valoarea cu care e despagubit

Mi se pare totusi de obraz sa-i dai omului cel putin pretul pietei

In interes public se pot face exproprieri emiţându-se decret de expropriere la un pret evaluat de catre unii evaluatori chiar convenabil pentru proprietari el nu poate fi refuzat.Se pot vedea si decretele regale prin care au fost făcute expropieri pentru construcţiile căilor ferate .
cu stima Crintea

Daca nu cazi de acord asupra pretului STATUL NU TE POATE FORTA!....Totul este sa te tii tare...ne-a povestit in facultate profu de management urban nu am mai retinut orasutl fir'ar sa fie...au construit primaria si aveau nevoie de pamantul unuia ca sa faca accesul mai mare..eh si tipu' s-a tinut tare astfel incat intr-un final s-a ales si cu banii vruti si cu magazin in sediul primarie...zicea si profu' ca cine l-a sfatuit l-a sfatuit super bine(imi inchipui ca n-a fost prea usor sa tina piept "statului")...

Eu stiam ca din contra, prin legea expropierii, esti obligat sa dai pamantul la stat in cazul in care se fac lucrari in interes public. Si asa mi se pare normal: ce-ar fi ca sa nu se construiasca o autostrada sau o cale ferata de importanta strategica pentru toti, ca unul nu vrea sa-si dea terenul ? Pai asa...s-ar cere si 100 milioane de dolari pe un teren stiind ca numai prin zona aceea poate trece calea ferata / autostrada... si in modul acesta unde am ajunge? In schimb, proprietarului trebuie sa i se ofere un pret corect, dar care sa aiba totusi si anumite limite rezonabile.

This post has been edited by LOVENDAL: 28 Jul 2005, 08:42

din cate stiu eu (am lucrat intr-un proiect ce avea atingere cu achizitii de terenuri) treaba decurge in felul urmator: vine statul si ofera un pret (calculat de o firma abilitata) al pietii si care e destul de aproape de realitate. Proprietarul are de ales. Daca zice nu, mai vine statul cu o oferta+10%. Daca totusi nu accepta, statul face o lista cu toti cei care nu au acceptat si se da o HG prin care se expropriaza pe baza legii de siguranta statului (caile de comunicatii fiind obiective strategice). Se da si o compensatie sau teren la schimb dar mult mai prost decat la primele oferte.
My advice: Take the first or the second offer!

Eu stiu din experienta ca plateste bani buni statul dar sunt o gramada de proprietari care au impresia ca pe pamantul lor creste aurul pur...

Este vorba de largirea DN1 in Otopeni, unde 90% din terenul suplimentar este in prezent trotuar. Practic actualilor proprietari le va trece masina pe la poarta, daca nu accepta sa vinda 2-3 pt noul trotuar. Iar pretul este de 40-90 de EUR cum clamau ei, daca iti iei teren de casa nu o fisie de 2 m la strada.

Salve !Eu lucrez in proiectari petrol si gaze si da, statul te poate expropria daca este vorba de interes strategic !
Se intampla ca proprietarii de terenuri pe unde trec conductele sa fie despagubiti iar daca nu , acestia pot fi fortati.
Acum intervin si constructorii care ( nu toti) sunt nesimtiti si nu refac stratul vegetal ( desi au prevazuti bani pt asta in proiect) si atunci proprietarul este indreptatit sa ceara despagubiri mai mari !

se numeste expropriere pentru cauza de utilitate publica si da, te poate obliga sa accepti pretul lor, pentru ca se aproba o suma anumita din buget special pentru achizitionarea terenurilor. se numeste "justa despagubire".

prima procedura e ca terenurile in cauza sa se declare "pentru utilitate publica" si apoi nu mai ai ce face. sunt niste termene daca nu iti convine ca te expropriaza sau nu-ti convine suma, dar pana la final tot acolo se ajunge. sunt rare cazurile in care nu se face exproprierea . daca nu se mai construieste acolo ai dreptul sa-ti iei terenul inapoi cu aceeasi bani pe care i-ai primit.

legea exproprierii pentru utilitate publica este 33/1994. informatii gasesti si pe situl guvernului www.gov.ro

si daca ai o casa frumoasa fix pe locul pe care vor sa treaca ei cu strada?

si daca ai o casa frumoasa fix pe locul pe care vor sa treaca ei cu strada?

te despagubesc la valoarea aproximativa. cred ca la exproprierea pentru interes local se fac cercetari daca e nevoie sau nu sa treaca fix prin casa pe la tine, dar la cele de interes national sau pentru strategii de aparare nici se discuta.
cauta legea pe net si o sa vezi.

nu o ai. legea te obliga sa construiesti la min. 3m de limita proprietatii. - asta in cazul largirii DN1

This post has been edited by adso: 28 Jul 2005, 12:08

Asa stiam si io adso. Dar atunci cum kilu meu au construit aia de la Impact casele fix din trotuar, ca nu inteleg.

Daca nu cazi de acord asupra pretului STATUL NU TE POATE FORTA!....Totul este sa te tii tare...ne-a povestit in facultate profu de management urban nu am mai retinut orasutl fir'ar sa fie...au construit primaria si aveau nevoie de pamantul unuia ca sa faca accesul mai mare..eh si tipu' s-a tinut tare astfel incat intr-un final s-a ales si cu banii vruti si cu magazin in sediul primarie...zicea si profu' ca cine l-a sfatuit l-a sfatuit super bine(imi inchipui ca n-a fost prea usor sa tina piept "statului")...

Zau?! hehehe, mai baga ochiul pe la lege......exproprierile se fac in interes national si iei cat iti da statul....de obicei (mai sunt si exceptii) taranu ia cca. 1,5~3 $ pe mp, se poate ajunge si pana la 10 in unele cazuri...dar gandeste-te ca asta e teren arabil in majoritatea cazurilor...
Pana acuma singurul proces pe care l-am avut pe tema asta a fost cu un destept care nu a inteles ca trebuie consolidat terenul sa nu i-o ia casa la vale cu drum cu tot...(recte nu a vrut sa fie de acord cu expropriere temporara..) asa ca a fost definitiva si pt gradul de taranism avut, am decis ca trebuie sa primeasca minim despagubiri! Ceea ce s-a si intamplat!
Si in general pt. cei amatori de afirmatii :STATUL NU TE POATE FORTA!......le reamintesc sa nu se bucure daca gasesc ceva aur sau petrol pe tarlaua lor...vor ramane fara ambele

si daca ai o casa frumoasa fix pe locul pe care vor sa treaca ei cu strada?

...inseamna ca esti cu adevarat ghinionist?!

Asa stiam si io adso. Dar atunci cum kilu meu au construit aia de la Impact casele fix din trotuar, ca nu inteleg.

cre'ca e o porcarie la milieu. io m-am lovit de chestia asta cu doua proiecte de casa distincte, in doua localitati distincte.

later edit: nu stiu cum se aplica chestia asta daca strada de care vorbesti e strada privata, adica e detinuta in cota indiviza de proprietarii caselor.

This post has been edited by adso: 28 Jul 2005, 13:07

Lege nr. 33/1994
din 27/05/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 139 din 02/06/1994

Actul a intrat in vigoare la data de 02 iunie 1994

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    În vederea realizării unor lucrări care servesc unor utilităţi publice şi ţinând seama de caracterul de excepţie conferit de Constituţia României şi de Codul civil cedării prin expropriere a dreptului de proprietate privată, drept a cărui protecţie se realizează, de altfel, prin garantarea şi ocrotirea sa de către lege, în mod egal, indiferent de titular, se adoptă prezenta lege, care cuprinde dispoziţii de natură să asigure atât cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere şi stabilire a despăgubirilor, cât şi apărarea dreptului de proprietate privată.


  CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale


  Art. 1. - Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.
  Art. 2. - Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
  Art. 3. - Instanţele judecătoreşti competente vor putea hotărî exproprierea numai după ce utilitatea publică s-a declarat potrivit prezentei legi.
  Art. 4. - Cei interesaţi pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al dreptului de proprietate, cât şi asupra cuantumului şi naturii despăgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege.
    În cazul în care acordul de voinţă al părţilor priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu şi cuantumul sau natura despăgubirii, instanţele judecătoreşti vor lua act de înţelegerea părţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii, potrivit cap. IV din prezenta lege.


--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 3 din Hotărâre nr. 457/1998  in data de 11 august 1998 

 
A se vedea  articolul 1 din Ordonanţă de urgenţă nr. 27/1998  in data de 13 octombrie 1998 

 


  CAPITOLUL II
  Utilitatea publică şi declararea ei


  Art. 5. - Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.
  Art. 6. - Sunt de utilitate publică lucrările privind: prospecţiunile şi explorările geologice; extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor; sistemele de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apă, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizări de râuri, lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor; derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi pentru devierea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adâncime; clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie şi asistenţă socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti; salvarea; protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri; apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională.
  Art. 7. - Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes naţional şi de către consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de interes local.
    Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea publică este declarată de o comisie compusă din preşedinţii consiliilor judeţene respective. În caz de dezacord, utilitatea publică în cauză poate fi declarată de către Guvern.
    Pentru orice alte lucrări decât cele prevăzute la art. 6, utilitatea publică se declară, pentru fiecare caz în parte, prin lege.
    Tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrărilor - sunt supuse exproprierii lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  Hotărâre nr. 44/1996  in data de 05 februarie 1996 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 867/1996  in data de 02 octombrie 1996 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 889/1997  in data de 07 ianuarie 1998 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 190/1998  in data de 06 aprilie 1998 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 457/1998  in data de 11 august 1998 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 463/1998  in data de 11 august 1998 

 


  Art. 8. - Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei.
  Art. 9. - Cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se face de către comisii numite de Guvern, iar pentru lucrările de interes local de către comisii numite de delegaţia permanentă a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti.
    Comisiile numite de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, vor fi alcătuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, reprezentantul Ministerului Finanţelor, preşedintele consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort, precum şi primarii localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.
    Comisiile pentru lucrările de interes local vor fi alcătuite din reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, precum şi din reprezentanţii consiliilor locale interesate.
    Procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  Hotărâre nr. 43/1996  in data de 05 februarie 1996 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 177/1996  in data de 22 martie 1996 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 610/1997  in data de 20 octombrie 1997 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 727/1997  in data de 24 noiembrie 1997 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 728/1997  in data de 24 noiembrie 1997 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 370/1998  in data de 03 iulie 1998 

 
A se vedea  Hotărâre nr. 436/1998  in data de 29 iulie 1998 

 


  Art. 10. - Cercetarea prealabilă va stabili dacă există elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere; precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
    Rezultatul cercetării prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va înainta Guvernului sau, după caz, consiliului judeţean, respectiv Consiliului Local al Municipiului Bucureşti.
  Art. 11. - Actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a utilităţii publice de interes local se afişează la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul şi se publică în presa locală.
    Nu sunt supuse publicităţii actele prin care se declară utilitatea publică în vederea executării unor lucrări privind apărarea ţării şi siguranţa naţională.


  CAPITOLUL III
  Măsuri premergătoare exproprierii


  Art. 12. - După declararea utilităţii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despăgubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul cărora sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropriere, în vederea consultării de către cei interesaţi, cu excepţia documentelor lucrărilor privind apărarea ţării şi siguranţa naţională. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora şi ofertele de despăgubire.
    Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrările de interes local.
  Art. 13. - Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal prevăzut de art. 10 alin. 2 se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare.
  Art. 14. - Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării.
    Întâmpinarea se depune la primarul comunei, oraşului sau al municipiului pe al căror teritoriu se află imobilul.
    Primarul va primi şi va înregistra întâmpinarea şi va consemna ofertele de despăgubire şi pretenţiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. În termen de 30 de zile, întregul dosar cuprinzând documentele prevăzute la art. 12, precum şi eventualele întâmpinări, va fi înaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrările de interes naţional, iar pentru cele de interes local, la consiliul judeţean sau la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, după caz.
  Art. 15. - Întâmpinările vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie constituită prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional, prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau prin dispoziţia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local.
    Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizează lucrarea de utilitate publică, 3 proprietari de imobile din municipiul, oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localităţii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului, în cazul lucrărilor de interes naţional, sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, în cazul lucrărilor de interes local, ca preşedinte.
    Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauză, rudele şi afinii lor până la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publică locală sau centrală şi care au interes în executarea lucrărilor şi nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publică. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 21 din Normă metodologică 1997  in data de 02 iunie 1994 

 
A se vedea  anexa 1 din Ordin nr. 2214/1997  in data de 02 iunie 1994 

 


  Art. 16. - Comisia constituită potrivit art. 15 poate lucra valabil în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii săi.
    Decizia comisiei se ia prin vot secret. Preşedintele nu are drept de vot, el asigurând cadrul organizatoric al activităţii comisiei. În caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent.
  Art. 17. - Comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesaţi, putând cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale, precum, şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris, consemnându-se într-un proces-verbal.
  Art. 18. - În urma deliberării, comisia poate să accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotărâre motivată.
    Comisia va consemna, dacă este cazul, şi învoiala dintre părţi, sub semnătura acestora.
    Hotărârea se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare.
  Art. 19. - În cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri, cu refacerea corespunzătoare a planurilor.
    Noile propuneri vor urma procedura stabilită în prezentul capitol.
  Art. 20. - În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotărârea comisiei, constituită potrivit art. 15, la Curtea de apel în raza căreia se află situat imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
    Contestaţia este scutită de taxă şi se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.


--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 16 din Lege nr. 146/1997  in data de 29 iulie 1997 

 


  CAPITOLUL IV
  Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor

  Art. 21. - Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului judeţean sau a Tribunalului Municipiului Bucureşti în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.
    Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunţa cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă această cale de atac a fost respinsă în condiţiile art. 18-20. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 22. - Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau, după caz, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricăror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 23. - Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului.
    Instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili cuantumul despăgubirilor şi suma cuvenită fiecărei părţi din cele menţionate la art. 22. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 24. - În cazul în care părţile se învoiesc în faţa instanţei asupra exproprierii şi asupra despăgubirii, aceasta va lua act de învoială şi va pronunţa o hotărâre definitivă.
    Atunci când părţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra despăgubirii, instanţa va lua act de învoială şi va stabili despăgubirea.
    În cazul în care una sau mai multe părţi titulare de drepturi asupra imobilelor, deşi legal citate, nu s-au prezentat, instanţa va putea hotărî în lipsă.
    În cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părţi de teren sau din construcţie, iar proprietarul cere instanţei exproprierea totală, instanţa va aprecia, în raport cu situaţia reală, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar, va dispune exproprierea totală. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 25. - Pentru stabilirea despăgubirilor instanţa va constitui o comisie de experţi compusă dintr-un expert numit de instanţă, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 26. - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
    La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
    Experţii vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.
    În cazul exproprierii parţiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experţii, ţinând seama de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventuală reducere numai a daunelor. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 27. - Primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî.
    Despăgubirea acordată de către instanţă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 28. - Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite.
    Ipoteca şi privilegiul se strămută de drept asupra despăgubirilor stabilite, dispoziţiile art. 22 rămânând aplicabile, iar servituţile stabilite prin fapta omului se sting în măsura în care devin incompatibile cu situaţia naturală şi juridică a obiectivului urmărit prin expropriere, raporturile obligaţionale dintre vechiul şi noul proprietar rămânând supuse dreptului comun.
    Uzul, uzufructul, abitaţia şi superficia, precum şi orice alte drepturi reale, cât şi concesionarea şi atribuirea în folosinţă se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora având dreptul la despăgubiri.
    Hotărârea de expropriere va stabili despăgubirea ţinând seama, pentru drepturile reale prevăzute la alin. 3, de dispoziţiile art. 26. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 29. - Orice locaţiune încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de expropriere.
    În cazul exproprierii unor clădiri cu destinaţie de locuinţă, evacuarea persoanelor care le ocupă în mod legal în calitate de proprietari şi a chiriaşilor al căror contract de închiriere a fost legal perfectat, înainte de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, nu se va putea face decât după asigurarea de către expropriator a spaţiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească de expropriere, cu respectarea dispoziţiilor art. 26.


--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 


  CAPITOLUL V
  Plata despăgubirilor şi punerea în posesie a expropriatorului

  Art. 30. - Plata despăgubirilor se va face în orice mod convenit între părţi; în lipsa acordului părţilor, instanţa va hotărî, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 31. - Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanţei, care constată îndeplinirea obligaţiilor privind despăgubirea, nu mai târziu de 30 de zile de la data plăţii acesteia.
    Punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii se va face numai după ce recolta a fost culeasă, cu excepţia cazului în care în valoarea despăgubirii a fost cuprinsă şi valoarea estimativă a recoltei neculese. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 32. - În caz de extremă urgenţă, impusă de executarea imediată a unor lucrări ce interesează apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională, şi în caz de calamităţi naturale, instanţa, stabilind că utilitatea publică este declarată, poate dispune prin hotărâre punerea de îndată în posesie a expropriatorului, cu obligaţia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile, pe numele expropriaţilor, sumele stabilite drept despăgubire, potrivit procedurii prevăzute. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 33. - În situaţia în care există creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi prin hotărâre judecătorească, aceştia vor fi plătiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. Pentru plata lor, suma se va consemna de către expropriator, urmând să fie împărţită potrivit legii civile.


--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 


  CAPITOLUL VI
  Dreptul de folosinţă şi de retrocedare

  Art. 34. - Dacă imobilul expropriat este oferit pentru închiriere înaintea utilizării lui în scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este în situaţia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiţiile legii. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 35. - Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot că ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
Atacat prin  Decizie nr. 409/2003  in data de 27 noiembrie 2003 

 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 36. - Cererea de retrocedare se va adresa tribunalului, care, verificând temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.
    Într-o asemenea situaţie, preţul imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii şi nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 37. - În cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte înstrăinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobândire, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. În acest scop, expropriatorul se va adresa în scris fostului proprietar, iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 de zile de la primirea notificării, acesta din urmă poate dispune de imobil.


--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 


  CAPITOLUL VII
  Dispoziţii finale

  Art. 38. - Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere şi retrocedare, inclusiv înaintea instanţelor judecătoreşti, se suportă de expropriator. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 39. - Planurile ce urmează să fie executate, potrivit prevederilor art. 12 din prezenta lege, de către expropriator, vor fi vizate de oficiile cadastrale teritoriale, pentru autenticitate şi neschimbare, pentru fiecare caz în parte. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 

  Art. 40. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu contravin prezentei legi. 

--------------------------------------------------------------------------------
 
A se vedea  articolul 4 din Ordonanţă nr. 16/1999  in data de 29 ianuarie 1999 

 


  Art. 41. - Decretul Consiliului de Stat nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor ce se preiau, cu plată, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevăzute de lege, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 4 ianuarie 1980, precum şi orice dispoziţii contrare se abrogă.


    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.


    PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN


    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 mai 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.


    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE


    Bucureşti, 27 mai 1994.
    Nr. 33.

nu o ai. legea te obliga sa construiesti la min. 3m de limita proprietatii. - asta in cazul largirii DN1

Aici se pune problema si de faptul ca proprietatea are deschidere la un drum.

Exista limite stabilite de lege, in cazul drumurilor ( judetene, nationale, etc ), adica nu ai voie sa construiesti NIMIC la o distanta anume de axul drumului. Distanta difera in functie de importanta drumului. ( o sa ma interesez exact )
Intrebarea este: cum au obtinut autorizatie de constructie cei care au construit chiar pe marginea DN 1, ?

Prin spaga...

M-am interesat:
In cazul Drumurilor Nationale, NU ai voie sa construiesti NIMIC ( adica nici macar gard ) la mai putin de 16 metri de axul drumului. Terenul este al tau, poti sa pui pe el porumb sau sa-l ari, ce vrei tu, dar nu poti sa construiesti nimic. In caz de expropriere, esti despagubit ( si daca vor sa faca trotuar pe terenul tau, tot expropriere trebuie sa faca ) dar altfel, terenul trebuie sa fie liber de orice condtructie.
Exemplu: blocurile din Otopeni, Hotelul Sky Gate, McDrive-ul, Shell-ul, sunt unele din cladirile care au fost construite cu respectarea legislatiei.
Cele "de la sosea", nu stiu cum au obtinut autorizatie....

Sursa: Un primar din judetul Ilfov...

This post has been edited by GABY IS BACK !: 3 Aug 2005, 13:37

Dar cu constructia langa calea ferata cum e legea ?
La cati metri de calea ferata se poate construi o casa ?

La destula distanta ca sa nu simti vibratiile cauzate de trecerea trenului. Deci, cat mai departe