Outline · [ Standard ] · Linear+ Rodaj

Rodaj: Rodajul se realizeaza prin concursul a doua tipuri de "uzura": ecruisaj (strivire) si polizare (smulgere). Ecruisajul prespune presarea, strivirea si nivelarea microscopica a asperitatilor a doua suprafete in contact si necesita o viteza mica (= turatie MICA). Polizarea presupune smulgerea si indepartarea respectivelor asperitati si necesita o viteza mare (= turatie MARE). Un rodajul bun este cel predominant prin ecruisare, deoarece indepartarea de material este minima, iar suprafetele rezultate sunt lucioase (si la nivel microscopic). In mod evident, nici un motor real nu poate fi rodat NUMAI prin ecruisaj, dar se poate "maximiza" acest tip de rodaj prin respectarea unor turatii cat mai reduse. Astfel, rodajul ideal s-ar face la ralanti, cu motorul perfect reglat si incalzit bine, preferabil intr-o atmosfera uscata (intr-o zi calda). Dupa 8-15 ore (peste 20 ore pentru motoarele de realizare mai veche) de mers in ralanti, motorul se rodeaza, in cel mai bun mod cu putinta. Din pacate, putini isi pot roda motorul in acest mod. Cealalta modalitate este de a rula, pe cat posibil, cu turatii minime, fara a forta insa motorul in apropierea ralantiului. Macar primii 500 km motorul nu ar trebui sa depaseasca turatia de cuplu maxim (2.800 rpm, la DSN). Pe masura ce motorul se "lasa" se pot aborda turatii mai ridicate. Este preferabil ca parcursul de rodaj sa se execute in "portii" cat mai lungi (cat mai multi km), pe sosele in afara oraselor. Rulajul in oras este putin recomandat sau trebuie facut cu grija. Oricum, pana la prima schimbare de ulei (care in mod OBLIGATORIU ar trebui dupa un parcurs mic, de 1.000-1.500 km, nu cum tot zic cei de la Dacia, direct la 10.000 km), motorul n-ar trebui fortat. De ce ? Particulele rezultate din rodaj inca se "plimba" in fluxul de ulei din motor, chiar daca multe din ele sunt captate de magnetul din busonul de vidare a uleiului. Acestea pot uza in mod suplimentar motorul, mai ales ca el este inca "strans" (jocuri mici, sub cele nominale). Schimbarea de ulei de la 1.000-1.500 km, chiar pentru un motor "rodat pe banc" (eu oricum nu-i cred !) are rolul de a elimina si aceasta suspensie de particule metalice rezultate in urma rodajului. Terminarea rodajului se constata in felul urmator: Cu motorul mergand, se observa cureaua de antrenare a alternatorului (DSN) sau ventilatorul (pentru masinile care NU au ventilator actionat ELECTRIC). Ideea este de a urmari comportamentul acestora cand motorul se opreste (o a doua persoana va opri motorul). Daca ventilatorul/alternatorul se opreste brusc, fara sa dea "inapoi" sau sa oscileze, motorul NU este rodat (e inca "strans"). Daca da "inapoi" sau oscileaza inainte de a se opri definitiv, motorul ESTE rodat. E preferabil de facut 2-3 incercari, pana se obisnuieste ochiul cu respectiva miscare din momentul opririi. Daca este accesibil (la DSN nu este cazul), o alta proba se poate face cu manivela. Un motor rodat, miscat cu manivela, da "inapoi" in anumite zone, daca manivela este lasata libera. Motorul nerodat se roteste exact atat cat se da la manivela (nu tinde sa dea "inapoi"). Final: Un rodaj bun este si cel care se termina mai tarziu decat kilometrajul anuntat de producator. Cu cat motorul s-a "lasat" dupa mai multi km inseamna ca rodajul predominant a fost mai mult prin ecruisare decat prin polizare. Exceptie: rodajul la ralanti, expus mai sus. O concluzie "foarte" paradoxala: Motoarele actuale sunt suficient de rezistente pentru a depasi MACAR 150.000 km pana la o RK, daca se respecta cerintele producatorului (ulei, lichid racire etc.) si nu se participa la raliuri. In aceste conditii, un rodaj bine facut poate intarzia, de exemplu, momentul RK de la 250.000 km la 320.000 km. Pentru persoana care face rodajul este un kilometraj destul de indepartat pentru a bucura de el. Astfel, in momentul de fata, rodajul are o importanta din ce in ce mai mica in exploatarea unui automobil. Evident, atat timp cat masina se conduce cu o grija minima, lipsa rodajului nu poate avea rezultate negative palpabile intr-un viitor apropiat sau chiar mai indepartat. Cand spun "grija minima" ma refer la turatii in intervalul 0% - 75/80% din turatia maxima. Aceasta nu inseamna ca n-ar fi bine sa se respecte cateva (si putine, de altfel) indicatii pentru o menajare a motorului in primii lui km. Alte rodaje: Nu numai motorul se rodeaza, dar si alte echipamente ale masinii: cutia de viteze, transmisia, anvelopele etc. Singura grija suplimentara trebuie avuta la anvelope (celelalte sunt "protejate" daca se respecta cerintele pentru rodajul motorului). Vezi "Pneuri" in legatura cu rodajul pneurilor.

Rodaj:
Rodajul se realizeaza prin concursul a doua tipuri de "uzura": ecruisaj (strivire) si polizare (smulgere). Ecruisajul prespune presarea, strivirea si nivelarea microscopica a asperitatilor a doua suprafete in contact si necesita o viteza mica (= turatie MICA). Polizarea presupune smulgerea si indepartarea respectivelor asperitati si necesita o viteza mare (= turatie MARE).
Un rodajul bun este cel predominant prin ecruisare, deoarece indepartarea de material este minima, iar suprafetele rezultate sunt lucioase (si la nivel microscopic). In mod evident, nici un motor real nu poate fi rodat NUMAI prin ecruisaj, dar se poate "maximiza" acest tip de rodaj prin respectarea unor turatii cat mai reduse.
Astfel, rodajul ideal s-ar face la ralanti, cu motorul perfect reglat si incalzit bine, preferabil intr-o atmosfera uscata (intr-o zi calda). Dupa 8-15 ore (peste 20 ore pentru motoarele de realizare mai veche) de mers in ralanti, motorul se rodeaza, in cel mai bun mod cu putinta. Din pacate, putini isi pot roda motorul in acest mod. Cealalta modalitate este de a rula, pe cat posibil, cu turatii minime, fara a forta insa motorul in apropierea ralantiului. Macar primii 500 km motorul nu ar trebui sa depaseasca turatia de cuplu maxim (2.800 rpm, la DSN). Pe masura ce motorul se "lasa" se pot aborda turatii mai ridicate.
Este preferabil ca parcursul de rodaj sa se execute in "portii" cat mai lungi (cat mai multi km), pe sosele in afara oraselor. Rulajul in oras este putin recomandat sau trebuie facut cu grija.
Oricum, pana la prima schimbare de ulei (care in mod OBLIGATORIU ar trebui dupa un parcurs mic, de 1.000-1.500 km, nu cum tot zic cei de la Dacia, direct la 10.000 km), motorul n-ar trebui fortat. De ce ? Particulele rezultate din rodaj inca se "plimba" in fluxul de ulei din motor, chiar daca multe din ele sunt captate de magnetul din busonul de vidare a uleiului. Acestea pot uza in mod suplimentar motorul, mai ales ca el este inca "strans" (jocuri mici, sub cele nominale). Schimbarea de ulei de la 1.000-1.500 km, chiar pentru un motor "rodat pe banc" (eu oricum nu-i cred !) are rolul de a elimina si aceasta suspensie de particule metalice rezultate in urma rodajului.

Terminarea rodajului se constata in felul urmator:
Cu motorul mergand, se observa cureaua de antrenare a alternatorului (DSN) sau ventilatorul (pentru masinile care NU au ventilator actionat ELECTRIC). Ideea este de a urmari comportamentul acestora cand motorul se opreste (o a doua persoana va opri motorul).
Daca ventilatorul/alternatorul se opreste brusc, fara sa dea "inapoi" sau sa oscileze, motorul NU este rodat (e inca "strans"). Daca da "inapoi" sau oscileaza inainte de a se opri definitiv, motorul ESTE rodat. E preferabil de facut 2-3 incercari, pana se obisnuieste ochiul cu respectiva miscare din momentul opririi.
Daca este accesibil (la DSN nu este cazul), o alta proba se poate face cu manivela. Un motor rodat, miscat cu manivela, da "inapoi" in anumite zone, daca manivela este lasata libera. Motorul nerodat se roteste exact atat cat se da la manivela (nu tinde sa dea "inapoi").

Final:
Un rodaj bun este si cel care se termina mai tarziu decat kilometrajul anuntat de producator. Cu cat motorul s-a "lasat" dupa mai multi km inseamna ca rodajul predominant a fost mai mult prin ecruisare decat prin polizare. Exceptie: rodajul la ralanti, expus mai sus.

O concluzie "foarte" paradoxala:
Motoarele actuale sunt suficient de rezistente pentru a depasi MACAR 150.000 km pana la o RK, daca se respecta cerintele producatorului (ulei, lichid racire etc.) si nu se participa la raliuri. In aceste conditii, un rodaj bine facut poate intarzia, de exemplu, momentul RK de la 250.000 km la 320.000 km. Pentru persoana care face rodajul este un kilometraj destul de indepartat pentru a bucura de el. Astfel, in momentul de fata, rodajul are o importanta din ce in ce mai mica in exploatarea unui automobil. Evident, atat timp cat masina se conduce cu o grija minima, lipsa rodajului nu poate avea rezultate negative palpabile intr-un viitor apropiat sau chiar mai indepartat. Cand spun "grija minima" ma refer la turatii in intervalul 0% - 75/80% din turatia maxima.
Aceasta nu inseamna ca n-ar fi bine sa se respecte cateva (si putine, de altfel) indicatii pentru o menajare a motorului in primii lui km.

Alte rodaje:
Nu numai motorul se rodeaza, dar si alte echipamente ale masinii: cutia de viteze, transmisia, anvelopele etc. Singura grija suplimentara trebuie avuta la anvelope (celelalte sunt "protejate" daca se respecta cerintele pentru rodajul motorului). Vezi "Pneuri" in legatura cu rodajul pneurilor.