Outline · [ Standard ] · Linear+ BNR, credite pt. persoane fizice si noi reguli, La sugestia lui Ashu

Din Ziarul Financiar: Bancherii sunt impotriva limitarii creditarii Pana cand guvernul va elabora un proiect de act normativ care sa reglementeze mai strict finantarile nebancare, cum sunt cele acordate de societatile de leasing sau de societatile de credit de consum, BNR intentioneaza sa stranga surubul creditarii tot la banci, pentru a bifa pana in august in fata FMI adoptarea unor masuri de temperare a creditului. Adoptarea de masuri pentru temperarea creditului in valuta este inevitabila, in masura in care povara pentru limitarea deficitelor externe trebuie impartita in cadrul unui mix de politici economice, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "La momentul actual cred ca o temperare a creditului in valuta este inevitabila, pentru ca preintampina unele dezechilibre mai mari si cred ca este buna si pentru dumneavoastra, bancherii", a spus Isarescu la o conferinta organizata de FinMedia. In opinia guvernatorului BNR, desi obiectivul principal al bancii centrale este stabilitatea preturilor, echilibrarea balantei externe nu poate sa cada doar pe umerii fiscalitatii, in conditiile in care exista deja o presiune la nivel bugetar. "Nu pledez pentru Ionut Popescu (ministrul finantelor publice - n.r.), ci pentru un mix de politici echilibrat", a afirmat Isarescu. Pe de alta parte, oficialul BNR a recunoscut ca in cadrul procesului indelungat de reducere a inflatiei, unele parghii au pierdut din eficienta, ceea ce forteaza autoritatile sa adopte si masuri administrative mai putin populare. "Negociatorul-sef pentru Romania al FMI a cerut BNR sa faca un efort si sa explicam public ca nu este vorba despre oprirea sau stagnarea creditarii, ci de o moderare a ritmului de crestere", a mentionat guvernatorul BNR. In acelasi timp, Isarescu a apreciat ca nici riscul prudential nu trebuie minimizat, avand in vedere ca, de la inceputul acestui an, creditul neguvernamental in valuta a avansat cu 60%. Cu toate acestea, oficialul BNR nu a dorit sa explice care vor fi masurile menite sa influenteze exclusiv finantarile in valuta, si nu si pe cele in lei. Potrivit unui proiect trimis bancilor comerciale spre consultare, ponderea detinuta de totalul ratelor lunare datorate de o persoana fizica ar urma sa fie limitata la 40% din veniturile acesteia. BNR a introdus, in luna februarie a anului trecut, doua norme privind creditele pentru populatie, care stabilesc limite ale serviciului datoriei de 30% in cazul creditelor de consum si de 35% la cele ipotecare. Experienta a demonstrat ca desi a aparut o incetinire a vitezei de crestere a creditului bancar, deficitul comercial si implicit deficitul de cont curent si-au mentinut tendinta de majorare din ce in ce mai abrupta. In acelasi timp, masura nu a ingradit in practica nici posibilitatea unui client de a contracta credite de la mai multe banci, ajungandu-se la situatii in care aceeasi persoana are debite si la 12 banci. De-abia prin extinderea bazei de date a Biroului de Credit si cu informatii pozitive ar putea fi controlata mai strict limitatea datoriei pe care o angajeaza un client. Bancherii considera ca introducerea de noi restrictii la creditarea populatiei nu va avea efectele scontate, de limitare a vitezei de crestere a deficitelor externe. "La sfarsitul lui 2004, ponderea detinuta de creditul de retail in PIB era in Romania de 5,5%, respectiv de peste 11 ori mai mica decat in zona euro, unde reprezinta 55%. Aceasta in conditiile in care PIB pe cap de locuitor este de trei ori mai mic in Romania decat in zona euro. Chiar daca am avut pana acum expansiuni foarte rapide, ramane mult loc pentru cresteri in continuare", a declarat Eugen Radulescu, presedintele CEC, in cadrul unei conferinte organizate ieri de FinMedia. Noile reglementari pentru limitarea vitezei de crestere a creditarii, care ar putea fi adoptate de BNR in perioada urmatoare, vor fi ineficiente, la fel ca si cele introduse in 2004, considera si Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. "Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea facuta de catre FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste lipsa unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti", a declarat Ghetea. Pe primele cinci luni ale anului, cele mai mari ritmuri de crestere a importurilor au fost inregistrate la mijloace de transport - 45%, finantate preponderent prin leasing, si la produse minerale (in special titei) - 42,5% si produse metalurgice - 36,7%. Cu alte cuvinte, incidenta finantarilor din credite asupra deficitului de cont curent nu este determinanta. Presate sa ajunga la o intelegere cu FMI, autoritatile se grabesc acum sa stranga surubul pe unde pot, fara a avea in vedere eficienta si efectele in timp ale masurilor avute in vedere. In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci. Mai mult, Ghetea se teme ca, din dorinta de a restrange ritmul de crestere a creditului de consum ar putea fi afectati alti indicatori, precum productia interna de bunuri de folosinta indelungata si de consum. Pe de alta parte, Radulescu considera ca a??actiunile BNR nu sunt o frana in calea dezvoltarii economice, ci o temperare a unei cresteri foarte puternicea". Cu toate acestea, si el considera ca limitarea creditului de retail nu va avea un impact semnificativ asupra deficitelor externe, in conditiile in care ponderea acestuia in PIB este atat de redusa. "In timp ce sistemul bancar este supraregulat, exista pe piata o serie de competitori care ofera credit doar cu buletinul si care nu sunt supravegheati de nimeni. Este ca in desenele animate, cand iepurasul tine usa, iar pe langa este loc gol, teren virana??, a comentat Radulescu". Presedintele ARB a aratat ca fiecare banca manifesta propria preocupare pentru riscul de credit si ca nu exista nici un motiv de ingrijorare in aceasta directie. Radulescu a spus de asemenea ca bancile trebuie sa fie atente la acest tip de concurenta, insa societatile financiare nonbancare sunt mult mai expuse riscurilor. Codrut Pascu, managing director la firma de consultanta financiara Rolland Berger, a subliniat ca in prezent, valoarea creditului de retail per capita este de 135 de euro, fata de o medie de 11.200 de euro in Uniunea Europeana. Astfel, pentru ca Romania sa atinga nivelul de dezvoltare din zona euro in urmatorii trei ani, ar fi necesar un ritm de crestere anual de 128%. Pentru acest an, Rolland Berger estimeaza o crestere a creditului de retail cu 24%, pana la un sold total de 3,6 miliarde de euro. "Ritmul de crestere a creditului de retail ramane foarte mare, insa s-a diminuat sensibil fata de anii precedentia", a apreciat Pascu Parca in mai anul acesta biroul de credit intra in a doua faza de implementare, aceea in care se raporteaza de catre banci TOATE creditele acordate! In felul acesta bancile pot consulta baza de date si vedea creditele cumulate ale solicitantului imprumutului. Din ce inteleg eu este ca BNR doreste sa introduca un plafon minim pentru riscul bancar, limitand cumulat ratele bancare la 40% din venituri (pe langa celelalte reguli, cu 30% max rata din venit si 25% avans) Bancile intodeauna vor avea de comentat la reguli de creditare introduse de BNR deoarece ele isi calculeaza riscul ceva mai "larg" decat o face BNR. Cand au fost introduse primele masuri (30% rata, 25% avans) creditele de persoane fizice neperformante reprezentau cam 1%. Evident ca bancile nu au fost incantate de noile masuri.

Din Ziarul Financiar:

Bancherii sunt impotriva limitarii creditarii

Pana cand guvernul va elabora un proiect de act normativ care sa reglementeze mai strict finantarile nebancare, cum sunt cele acordate de societatile de leasing sau de societatile de credit de consum, BNR intentioneaza sa stranga surubul creditarii tot la banci, pentru a bifa pana in august in fata FMI adoptarea unor masuri de temperare a creditului.

Adoptarea de masuri pentru temperarea creditului in valuta este inevitabila, in masura in care povara pentru limitarea deficitelor externe trebuie impartita in cadrul unui mix de politici economice, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"La momentul actual cred ca o temperare a creditului in valuta este inevitabila, pentru ca preintampina unele dezechilibre mai mari si cred ca este buna si pentru dumneavoastra, bancherii", a spus Isarescu la o conferinta organizata de FinMedia.

In opinia guvernatorului BNR, desi obiectivul principal al bancii centrale este stabilitatea preturilor, echilibrarea balantei externe nu poate sa cada doar pe umerii fiscalitatii, in conditiile in care exista deja o presiune la nivel bugetar.

"Nu pledez pentru Ionut Popescu (ministrul finantelor publice - n.r.), ci pentru un mix de politici echilibrat", a afirmat Isarescu.
Pe de alta parte, oficialul BNR a recunoscut ca in cadrul procesului indelungat de reducere a inflatiei, unele parghii au pierdut din eficienta, ceea ce forteaza autoritatile sa adopte si masuri administrative mai putin populare.

"Negociatorul-sef pentru Romania al FMI a cerut BNR sa faca un efort si sa explicam public ca nu este vorba despre oprirea sau stagnarea creditarii, ci de o moderare a ritmului de crestere", a mentionat guvernatorul BNR.

In acelasi timp, Isarescu a apreciat ca nici riscul prudential nu trebuie minimizat, avand in vedere ca, de la inceputul acestui an, creditul neguvernamental in valuta a avansat cu 60%.

Cu toate acestea, oficialul BNR nu a dorit sa explice care vor fi masurile menite sa influenteze exclusiv finantarile in valuta, si nu si pe cele in lei.

Potrivit unui proiect trimis bancilor comerciale spre consultare, ponderea detinuta de totalul ratelor lunare datorate de o persoana fizica ar urma sa fie limitata la 40% din veniturile acesteia.

BNR a introdus, in luna februarie a anului trecut, doua norme privind creditele pentru populatie, care stabilesc limite ale serviciului datoriei de 30% in cazul creditelor de consum si de 35% la cele ipotecare.

Experienta a demonstrat ca desi a aparut o incetinire a vitezei de crestere a creditului bancar, deficitul comercial si implicit deficitul de cont curent si-au mentinut tendinta de majorare din ce in ce mai abrupta.

In acelasi timp, masura nu a ingradit in practica nici posibilitatea unui client de a contracta credite de la mai multe banci, ajungandu-se la situatii in care aceeasi persoana are debite si la 12 banci.

De-abia prin extinderea bazei de date a Biroului de Credit si cu informatii pozitive ar putea fi controlata mai strict limitatea datoriei pe care o angajeaza un client.

Bancherii considera ca introducerea de noi restrictii la creditarea populatiei nu va avea efectele scontate, de limitare a vitezei de crestere a deficitelor externe.

"La sfarsitul lui 2004, ponderea detinuta de creditul de retail in PIB era in Romania de 5,5%, respectiv de peste 11 ori mai mica decat in zona euro, unde reprezinta 55%. Aceasta in conditiile in care PIB pe cap de locuitor este de trei ori mai mic in Romania decat in zona euro.

Chiar daca am avut pana acum expansiuni foarte rapide, ramane mult loc pentru cresteri in continuare", a declarat Eugen Radulescu, presedintele CEC, in cadrul unei conferinte organizate ieri de FinMedia.

Noile reglementari pentru limitarea vitezei de crestere a creditarii, care ar putea fi adoptate de BNR in perioada urmatoare, vor fi ineficiente, la fel ca si cele introduse in 2004, considera si Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

"Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea facuta de catre FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste lipsa unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti", a declarat Ghetea.

Pe primele cinci luni ale anului, cele mai mari ritmuri de crestere a importurilor au fost inregistrate la mijloace de transport - 45%, finantate preponderent prin leasing, si la produse minerale (in special titei) - 42,5% si produse metalurgice - 36,7%.

Cu alte cuvinte, incidenta finantarilor din credite asupra deficitului de cont curent nu este determinanta.

Presate sa ajunga la o intelegere cu FMI, autoritatile se grabesc acum sa stranga surubul pe unde pot, fara a avea in vedere eficienta si efectele in timp ale masurilor avute in vedere.

In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci.

Mai mult, Ghetea se teme ca, din dorinta de a restrange ritmul de crestere a creditului de consum ar putea fi afectati alti indicatori, precum productia interna de bunuri de folosinta indelungata si de consum.

Pe de alta parte, Radulescu considera ca a??actiunile BNR nu sunt o frana in calea dezvoltarii economice, ci o temperare a unei cresteri foarte puternicea".

Cu toate acestea, si el considera ca limitarea creditului de retail nu va avea un impact semnificativ asupra deficitelor externe, in conditiile in care ponderea acestuia in PIB este atat de redusa.

"In timp ce sistemul bancar este supraregulat, exista pe piata o serie de competitori care ofera credit doar cu buletinul si care nu sunt supravegheati de nimeni. Este ca in desenele animate, cand iepurasul tine usa, iar pe langa este loc gol, teren virana??, a comentat Radulescu".

Presedintele ARB a aratat ca fiecare banca manifesta propria preocupare pentru riscul de credit si ca nu exista nici un motiv de ingrijorare in aceasta directie.

Radulescu a spus de asemenea ca bancile trebuie sa fie atente la acest tip de concurenta, insa societatile financiare nonbancare sunt mult mai expuse riscurilor.

Codrut Pascu, managing director la firma de consultanta financiara Rolland Berger, a subliniat ca in prezent, valoarea creditului de retail per capita este de 135 de euro, fata de o medie de 11.200 de euro in Uniunea Europeana.

Astfel, pentru ca Romania sa atinga nivelul de dezvoltare din zona euro in urmatorii trei ani, ar fi necesar un ritm de crestere anual de 128%. Pentru acest an, Rolland Berger estimeaza o crestere a creditului de retail cu 24%, pana la un sold total de 3,6 miliarde de euro.
"Ritmul de crestere a creditului de retail ramane foarte mare, insa s-a diminuat sensibil fata de anii precedentia", a apreciat Pascu

Parca in mai anul acesta biroul de credit intra in a doua faza de implementare, aceea in care se raporteaza de catre banci TOATE creditele acordate! In felul acesta bancile pot consulta baza de date si vedea creditele cumulate ale solicitantului imprumutului.
Din ce inteleg eu este ca BNR doreste sa introduca un plafon minim pentru riscul bancar, limitand cumulat ratele bancare la 40% din venituri (pe langa celelalte reguli, cu 30% max rata din venit si 25% avans)

Bancile intodeauna vor avea de comentat la reguli de creditare introduse de BNR deoarece ele isi calculeaza riscul ceva mai "larg" decat o face BNR.
Cand au fost introduse primele masuri (30% rata, 25% avans) creditele de persoane fizice neperformante reprezentau cam 1%. Evident ca bancile nu au fost incantate de noile masuri.

saraca bnr, face si ea ce poate, ce n-a facut guvernul in 1 ani;

problema e sa producem si noi toate prostiile pe care le cumparam in tara...
hai sa zic ca masini nu avem cum sa producem, utilaje, tehnica tre sa importi ca sa te retehnologizezi, dar cresc importurile de carne, fructe, cereale, balanta, etc.

nu mai zic, ca turismul se duce de rapa, si desi e inca excedentara balanta, in curand nu va mai fi.. cu alte cuvinte o sa cheltuim in afara mai mult decat se cheltui aici de catre straini;

nu mai zic ca n-am fost in stare sa aduce niste producatori de elctronice, electrocasnice mai calumea..

petrol n-ai ce-i face, importi...

da terminam centrala aia atomica de 10 ori pana acum; abia la anul intra reactorul 2 in functiune si mai sunt 3 de terminat...
astea 2 reactoare or sa dea aproape 20% din necesarul de energie al tarii...

mai nou incepem sa importam ciment, desi avem 3 mari producatori, care au facut un cartel..

uite din cenzuraturi d-astea ni se taie macaroana consumului...si lumea incepe sa injure bnr-ul.. aiurea de fapt...

Cosmine, cam complicata chestie. de exemplu nu stiu exact ce inseamna limitarea aia cu 40%, comparand cu cele de 30% si 35% (la rate).

Ce inteleg eu e ca se cauta limitarea creditarilor (fara vreun pattern clar definit momentan) si asta-i oripileaza pe bancheri (ca doar asta e rostul meseriei lor).

Eu unul nu stiu sa fiu sau nu de acord cu chestiunea. Ce stiu eu e ca, de vreme ce exista (am citit un articol ceva vreme in urma) persoane in incapacitate de a duce creditele (ca mai au si cate vreo 6 credite in acelasi timp - desi sa mor daca pricep cum au reusit performanta) ceva extra care la acordarea creditelor nu ar strica (dar nici sa ma puna sa-mi rascolesc familia, din pacate deloc instarita) dupa un girant binevoitor care n-are alte treburi bancare in afara sa ma suporte pe mine nu mi se pare tocmai ok.


In fine, o sa urmaresc cu atentie threadul, ca vreau sa ma "educ".

Comentarii:

- io pot intelege ca vor sa limiteze importurile si de aceea incearca sa mai limiteze creditele de consum, insa de ce baga in aceeasi oala toate creditele? Creditele ipotecare sau imobiliare ce treaba au cu importurile? Io cred ca creditele pentru apartamente, case si terenuri ar trebui sa aiba alte reguli, din moment ce nu se aduce pamantul sau casa din strainatate. Din contra, se incurajeaza domeniul constructiilor, ceea ce nu poate fi decat benefic pentru economie.

- din moment ce tot exista un excedent valutar pe piata, de ce ne speriem atata de creditele in valuta si de importuri? Bani sunt, BNR nu-i mai vrea, leul se apreciaza de-ampulea, da nu e bine sa-i folosim. Din punctul meu de vedere e ciudat, daca poate cineva sa-mi explice ce-mi scapa il rog s-o faca.

- nu au nici o logica conditiile astea aplicate fara discernamant la toata lumea, mai exact limitarea ratei la 40% indiferent de venit. Adica pentru cineva cu 200 de euro pe luna e mult si 40%, dar pentru unu cu 4000 de euro pe luna ar putea fi si 75% si tot i-ar ramane suficienti bani sa traiasca decent. Ar trebui rafinate un pic conditiile astea sau lasat la latitudinea bancii cum sa analizeze bonitatea fiecaruia. Pana la urma banca e cea care se inteapa in caz de imposibilitate de returnare a creditului si nu vad de ce nu isi poate stabili fiecare banca singura ce risc este dispusa sa-si asume.

Am eu o banuiala ca ala cu 4000 de euro pe luna nu o sa ia acelasi credit cu cel care are 200 . Presupun ca si suma creditata este proportional mai mare si riscul este cam acelasi .Sau o sa apar la "bula" ...

Ba tocmai ca ala care are 4000 are sanse sa-si ia mai multe credite. Omu stie ca el consuma de 500 pe luna cu intretinere, mancare, haine. Si isi ia si mobila si televizor si ce-i mai pofteste inima. Si uite asa ajunge la multe credite mici, care adunate pot sa depaseasca 40%. Sunt de acord cu ashu, de ce sa frustrezi omul, daca poate sa-si ia?

Inainte ca cineva sa-mi raspunda ca cel de 4000 o sa astepte o luna si apoi o sa ia cu banii jos, da, este adevarat ca se poate, dar multi nu vor sa faca asta si prefera solutia cu banca.

Ovidiu "3 credite", fiul lui Adrian "5 credite" )

Inainte ca cineva sa-mi raspunda ca cel de 4000 o sa astepte o luna si apoi o sa ia cu banii jos, da, este adevarat ca se poate, dar multi nu vor sa faca asta si prefera solutia cu banca.

Pai poate omu vrea sa-si ia BMW X5 si vila de 300k de euro, si nu prea poa sa-si ia cu banii jos dupa o luna.

Oricum, io am dat un exemplu extrem ca sa fie mai clar care e nedumerirea mea. Hai sa dau unul mai apropiat de realitate. Deci avem un nene care are 200 de euro pe luna. El poate sa-si ia un credit care il duce cu rata la 80, deci ii raman 120 de euro ca sa traiasca. Mai avem un nene cu salaru de 500 de euro pe luna. Asta poa sa-si ia un credit cu rata de 200 de euro. Lui i-ar trebui un credit cu rata de 300 de euro, ca sa-si ia apartament. Si i-ar mai ramane 200 de euro pe luna, adica mai mult ca primului. Ei bine, saracu nu poate. Adica daca acuma da 300 de euro pe chirie, totu e ok, ca nu-l intreaba nimeni de sanatate, daca ar vrea sa-i dea la banca ca rata pentru un apartament proprietate personala, pai asta nu se poate, ca ramane cu prea putin. Mie nu mi se pare corect, si precizez ca nu sunt in situatia asta, vorbesc doar ca principiu.

Alta aberatie:
In cazul in care esti patron de firma, se considera ca venit doar 50% din media dividendelor incasate pe ultimii doi ani. Abia la astia se aplica 30 %. Deci practic, eu pot sa fac credit doar 15% pe luna din profit.

Multumesc, priceput si capul asta prost al meu in sfarsit la ce te refereai ...

PS : nici cu rata 200 nu poate la salar de 500

Ake, misto asa. Pe baza carei logici au dat o asemenea ineptie?

Ant, ba da. 40% din 500 e fix 200.

Eu am facut calculul la 30% cum m-au calculat astia cand am vrut credit pentru masina. Nu mai zic ca doreau si o lista de cheltuieli ( facturi intretinere, lumina, telefon) pe care sa le scada din venituri ... (asta se intampla anul trecut cam in aprilie la BCR - mentionez ca in martie tocmai ce se schimbasera reglementarile) . Asa ca am renuntat si am luat-o in leasing ...

de exemplu nu stiu exact ce inseamna limitarea aia cu 40%, comparand cu cele de 30% si 35% (la rate).

Adica CUMULATIV, ratele pe care le ai de platit lunar sa nu depaseasca 40% din venit. Pana acum era 1 rata sa nu depaseasca 30%. Adica puteai sa ai 3 rate x 30% = 90% din venit.
Asta nu s-a introdus pana acum pt. ca nu se putea verifica cate credite are o persoana fizica. Acum, o data cu implementarea fazei a II-a la Biroul de Credit, se poate.

Comentarii:
- din moment ce tot exista un excedent valutar pe piata, de ce ne speriem atata de creditele in valuta si de importuri? Bani sunt, BNR nu-i mai vrea, leul se apreciaza de-ampulea, da nu e bine sa-i folosim. Din punctul meu de vedere e ciudat, daca poate cineva sa-mi explice ce-mi scapa il rog s-o faca.

Excedentul valutar e rezultatul intrarilor de capital speculativ.
De ex. , la inceputul anului 2004 Eur era 41252, la final 39663, iar dobanda la depozite lei undeva in jur de 15%.
Daca intrai cu 1000 eur, schimbai lei = 41252000 + dobanda 15% capitalizata la un depozit pe 12 luni = 47439800 = 1196 eur.
Adica ca si cum ai fi avut dobanda 19,6% pe un depozit in EUR. Dobanda la EUR e undeva in jur de 3-4%. Daca in loc de 1000 eur intrai cu 1 mld eur, castigai 200 mil eur... nu e rau deloc.

De aici si aprecierea leului, care este FALSA, deoarece nu e rezultatul economiei reale (marirea exporturilor, a consumului intern si diminuarea importurilor) ci a celei financiare.
BNR face eforturi sa tina capitalurile speculative afara, de aici si impozitul pe dobanzi, micsorarea dobanzii de interventie s.a.m.d. BNR-ul vrea ca euroii si $$ astia sa plece, nu sa faca specula in tara (si creditul de consum e tot un fel de specula facuta de banca, pt. ca nu aduce un + economiei nationale atata timp cand produsul achizitionat este importat)

Legat de noile masuri pentru credite:
1. O persoana care are venituri de 4000eur are si cheltuieli pe masura. Eu unul nu as da decat credite imobiliare a caror rata sa depaseasca 50% din veniturile lui.
2. Normal ar fi ca bancile sa isi asume riscurile asociate cu creditele, nu Guvernul sau BNR-ul sa impuna limite maximale in loc de limite minimale (la care sa vina si bancile cu risk-assesment-ul lor si sa decida normele de creditare)

Adica CUMULATIV, ratele pe care le ai de platit lunar sa nu depaseasca 40% din venit. Pana acum era 1 rata sa nu depaseasca 30%. Adica puteai sa ai 3 rate x 30% = 90% din venit.

Gresit! Rata unui credit nu putea depasi 30%, iar suma ratelor nu putea depasi 50% din venit. Acum acel 50% coboara la 40%.
De ce este o problema ca o persoana are credite la 12 banci? Daca are rate mici este OK, daca nu responsabili sunt cei care i-au acordat creditele, nu cei care au nevoie de cate un credit!

This post has been edited by Sony: 30 Jun 2005, 12:25

Sony, unde verificai tu ca banca pana in martie 2005 cate credite are o persoana fizica ?
Si asta cu 50% de unde a aparut ?

Uite mai jos norma BNR in vigoare:

Normă nr. 15/2003


din 18/12/2003
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 920 din 22/12/2003


privind limitarea riscului de credit la creditul de consum




Având în vedere prevederile art. 44 şi 55 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 lit. m), ale art. 59 alin. (2) lit. g), ale art. 168 şi 177 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002,
în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare,


Banca Naţională a României emite prezentele norme.


Art. 1. - Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor instituţiilor de credit străine, autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, denumite în continuare împrumutători, şi reglementează condiţiile de acordare, garantare şi derulare a creditelor de consum.
Art. 2. - (1) Creditul de consum reprezintă creditul acordat persoanelor fizice în vederea satisfacerii nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodăriei acestora sau a achiziţionării de bunuri.
(2) Nu sunt considerate credite de consum creditele destinate să finanţeze construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă.
Art. 3. - Acordarea, garantarea şi derularea creditelor de consum se realizează de împrumutători pe baza unor norme interne de creditare aprobate de consiliul de administraţie, în cazul instituţiilor de credit persoane juridice române, şi, respectiv, de organele statutare, în cazul sucursalelor instituţiilor de credit străine.
Art. 4. - În cadrul normelor interne de creditare, pentru fiecare tip de credit din categoria creditelor de consum, se reglementează cel puţin următoarele elemente:
a) organizarea activităţii de acordare, garantare şi derulare a respectivului tip de credit;
B) clauzele obligatorii ale contractului de credit;
c) documentaţia care stă la baza contractului de credit. În acest sens împrumutătorii trebuie să întocmească modele ale contractului de credit, ale declaraţiilor prevăzute la art. 6 şi, dacă este cazul, ale contractelor de garanţie;
d) competenţele de aprobare a creditelor, în funcţie de valoarea acestora. În acest scop fiecare împrumutător trebuie să stabilească valoarea de la care un credit este considerat credit de valoare mare;
e) indicatorii pe baza cărora se evaluează bonitatea solicitanţilor de credite de consum şi modul de calcul al acestor indicatori.
Art. 5. - Creditele de consum sunt acordate pe baza unui contract de credit ale cărui clauze vor fi stabilite prin normele interne ale împrumutătorilor, cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
Art. 6. - Documentaţia care stă la baza contractului de credit de consum trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) documente care atestă capacitatea persoanelor în cauză de a dispune de venituri certe cu caracter permanent, precum adeverinţă de salariu, declaraţie de venit;
B) declaraţie pe propria răspundere privind valoarea angajamentelor de plată ale solicitantului şi ale familiei acestuia şi în mod special a obligaţiilor devenite exigibile şi neonorate la scadenţă. Împrumutătorii pot solicita copii de pe documentele care atestă gradul de îndatorare a solicitantului şi a membrilor familiei sale;
c) declaraţie pe propria răspundere privind litigiile cu terţii, cu precizarea, după caz, a motivelor care au condus la situaţiile respective.
Art. 7. - (1) Aprobarea fiecărui credit de consum se face în condiţiile stabilite de normele interne de creditare ale împrumutătorilor.
(2) Condiţiile trebuie să se refere cel puţin la următoarele elemente:
a) datele de identificare a solicitantului, precum numele, prenumele, domiciliul/reşedinţa, codul numeric personal, cetăţenia;
B) informaţii/date referitoare la creditul solicitat, precum valoarea creditului, scadenţa/schema de rambursare, destinaţia, moneda şi, dacă este cazul, avansul depus de solicitant şi garanţiile prezentate;
c) informaţii despre bonitatea solicitantului, cu respectarea prevederilor art. 8;
d) situaţiile speciale în care se află solicitantul de credit de consum în raport cu terţii, precum litigii care ar putea afecta în mod semnificativ bonitatea acestuia.
Art. 8. - La evaluarea bonităţii solicitantului se va avea în vedere ca ratele de plătit, respectiv principalul şi dobânda, să reprezinte cel mult 30% din veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei sale, calculate ca diferenţă între veniturile totale şi angajamentele evidenţiate în declaraţia prevăzută la art. 6 lit. B).
Art. 9. - (1) În situaţia în care creditul de consum are ca destinaţie achiziţionarea de bunuri, solicitantul trebuie să prezinte garanţii personale din partea unor terţi sau să achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri.
(2) Acordarea creditelor de consum care au alte destinaţii decât cea prevăzută la alin. (1) este condiţionată de prezentarea de către solicitant a unor garanţii reale şi/sau de prezentarea unor garanţii personale din partea unor terţi, la nivelul creditului solicitat.
(3) Împrumutătorii evaluează bonitatea terţilor menţionaţi la alin. (1) şi (2) potrivit condiţiilor stabilite prin normele proprii de creditare.
(4) Pot face excepţie de la prevederile alin. (2) facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit care nu au asociat un cont de depozit, a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul venitului net lunar cu caracter permanent al solicitantului, calculat ca diferenţă între veniturile totale cu caracter permanent ale acestuia şi angajamentele evidenţiate în declaraţia prevăzută la art. 6 lit. B), fără a depăşi însă o limită stabilită prin normele interne de creditare ale împrumutătorului.
Art. 10. - Contractele de credit încheiate de împrumutători cu societăţi comerciale, în baza cărora sunt acordate acestora linii de credit pentru achiziţionarea fondului de marfă, trebuie să includă clauze potrivit cărora, în situaţia vânzării în rate/pe credit a respectivelor bunuri, societăţile comerciale vor impune condiţii de acordare, derulare şi garantare a creditelor cel puţin la fel de stricte precum cele prevăzute de prezentele norme.
Art. 11. - (1) Pot face excepţie de la prevederile art. 8 şi 9 următoarele tipuri de credite de consum: creditele pentru studii, creditele pentru vacanţă şi călătorii, creditele pentru efectuarea de tratamente medicale, creditele pentru participarea la conferinţe şi simpozioane organizate în străinătate, creditele cu destinaţie agricolă.
(2) Împrumutătorii vor stabili prin normele proprii de creditare condiţiile de acordare şi de garantare a tipurilor de credite prevăzute la alin. (1).
Art. 12. - Pe durata derulării creditului de consum împrumutătorii au obligaţia să urmărească îndeplinirea condiţiilor prevăzute în contractul de credit de consum, precum cele referitoare la destinaţia creditului şi plata la scadenţă a ratelor reprezentând principalul şi dobânda.
Art. 13. - Până la data intrării în vigoare a prezentelor norme, băncile vor proceda la modificarea în mod corespunzător a normelor interne de creditare, iar casele centrale vor proceda la modificarea în mod corespunzător a reglementărilor-cadru privind condiţiile de acordare, garantare şi derulare a creditelor de consum de către cooperativele de credit afiliate, fără a putea stabili cerinţe mai puţin stricte decât prezentele norme.
Art. 14. - Casele centrale vor supraveghea respectarea de către cooperativele de credit afiliate a cerinţelor prevăzute în prezentele norme.
Art. 15. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute la art. 69 alin. 2 şi la art. 70 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, la art. 189 şi 191 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002.
Art. 16. - Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 februarie 2004.


Preşedintele Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României,
Mugur Isărescu


Bucureşti, 18 decembrie 2003.
Nr. 15.

This post has been edited by cosmin_m: 30 Jun 2005, 13:14

Ake, misto asa.  Pe baza carei logici au dat o asemenea ineptie?

La capul lor, considera ca e mai sigur sa fii angajat si sa platesti 70-80 % din bani la stat decat sa fii patron sa platesti 13%.
Plus ca toti angajatii astia frustrati de pe la banci au o boala cumplita pe orice inseamna intreprinzator. Plus ca scot la inaitare cu deosebita placere replica: "Ce domle, esti patron si mai vrei si credite?" De parca toate firmele din lume ar avea profituri de milioane de dolari.

@cosmin_m, in 2004 aveam un credit la banca si mi s-a cerut sa semnez un act prin care se stipula ca sunt de acord ca datele mele sa fie procesata in acea mareata baza de date pe care o folosesc toate bancile.

Dar, dar, in prima faza la biroul de credit se raportau DOAR creditele neperformante. De abia de anul asta de prin martie (cred) se raporteaza toate creditele si se pot consolida informatiile despre datoriile unei persoane fizice. Sistemul inca nu este 100% functional.
De aceea introduc abia acum limitarea cumulativa a ratelor, pana acum nu aveau instrumentul cu care sa masoare debitul total al unei persoane fizice si ca atare nu puteau verifica respectarea normelor BNR.

As mai mentiona si eu ceva de existenta in baza de date a creditelor NOI. Mai subtire cu alea vechi (dinainte de sept. 2004 parca)

Astia ar trebui sa faca la rate altfel. Se stabileste la salariu de 200E rata sa nu depaseasca 33% din salariu. Cand creste salariu sa scada proportia din salariu, invers proportional... Asa ar fi foarte simplu, numai ca nu-i duce pe politicienii nostri capul la asa ceva, sau daca ii duce pe cativa sar ceilalti ca e prea complicat....

This post has been edited by St: 5 Jul 2005, 12:51

Eu cred ca si mai bine ar fi sa stabileasca, pe baza cheltuielilor curente (apa, gaz, intretinere, lumina, telefoane) + marja celelalte produse pentru acoperirea nevoilor de trai (mancare, haine, ludice etc) o suma clara, sa zicem la o familie 300 euro pe luna pentru aceste cheltuieli.
Ce depaseste la venituri sa poata fi creditat...
Evident, pentru cei cu salarii sub barem, sa se stabileasca procentual (desi si aia au o intretienere care este, mai mananca si ei din cand in cand etc.)
Metode sunt multe, important este sa impaci si capra si varza

De aici si aprecierea leului, care este FALSA, deoarece nu e rezultatul economiei reale (marirea exporturilor, a consumului intern si diminuarea importurilor) ci a celei financiare.

Eu as zice ca e reala. Apreciere/depreciere se fac in fuctie de cerere si oferta, din ziua in care se tranzactioneaza. Ca a fost speculativ sau nu, cert este ca leul a fost atractiv, de fapt una din monedele cele mai atractive in ultimul an.
Si intodeauna, deprecierea unei monede nationale, face ca economia sa duduie nu invers.
De fapt aprecierea asta, a dus la scaderea exporturilor si la cresterea importurilor.
E o intreaga discutie pe tema asta, dar nu e locul.......

Sunt curios daca dobanda - impozit la depozitele pe lei pe anul in curs o sa acopere inflatia.
Poate chiar ar trebui un topic cu aprecierea leului, mi se pare un subiect interesant ...

Care apreciere a leului? Pai daca BNR atrage de pe piata in luna iunie 1,3 MILIARDE lei, inseamna ca BNR s-a chinuit cu spume si clabuci sa nu se aprecieze leul...
Vroiam sa zic ca aprecierea leului este de fapt SUB nivelul real de apreciere care ar fi fost in cazul unei piete libere...

1,3 mld ROL sau RON ? Ca daca e ROL e infim.
Nu uita ca a pus in circulatie 2,x mld RON.

Pardon, 1,3 miliarde euro

domnu guv. general Mugur Isarescu, ca daca nu cumpara euro cred ca imi renegociam contractul ...

Pai n-ai facut-o inca? Prognoza pt. la anu e de 3.5 RON la un euro, adica se apreciaza in continuare. Cine credea vreodata ca o sa ne dorim sa avem toti salariul in lei, ca bugetarii?

Sursa EVZ de azi

 
Creditele pentru casa sunt lovite din nou

BNR aproba vineri noile norme de creditare, mai restrictive

Astazi, Asociatia Romana a Bancilor trebuie sa-si exprime punctul de vedere asupra proiectului de Norme privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Normele vor intra spre aprobare in Consiliul de Administratie al BNR din data de 8 iulie 2005, urmand sa intre in vigoare in 30 de zile de la data publicarii. Noul act normativ va unifica toate normele care reglementeaza creditul destinat persoanelor fizice, indiferent ca e vorba de imprumuturi pentru consum, imobiliare sau ipotecare.
O data cu intrarea in vigoare a normelor privind limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice, nu vor mai exista decat doua tipuri de credite: creditul de consum si cel pentru investitii imobiliare. Este prima masura prin care BNR elimina una din portitele lasate de vechile norme: creditul imobiliar nu se va mai acorda cu o rata care sa poata ajunge pana la 50% din venituri.
A doua mare modificare este reglementarea gradului de indatorare al unui individ. Astfel, la articolul 11, alineatul 1, se stipuleaza clar ca „la evaluarea bonitatii solicitantului se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata lunare, respectiv principalul si dobanda, decurgand din contractul de credit, precum si din contracte de aceeasi natura, cum ar fi contractele de credit, de leasing, de cumparare de bunuri in rate, indiferent de creditor, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si ale familiei sale.” Banca Centrala merge si mai departe cu reglementarile creditarii: la obtinerea unui credit pentru locuinta, ratele cumulate ale creditelor nu au voie sa depaseasca 35% din totalul veniturilor nete lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia. In acest fel, creditele pentru locuinte, acordate in special in valuta, sunt lovite din nou, prin stabilirea unui grad de indatorare mai mic.
Pentru a se feri de alte portite pe care bancile comerciale ar fi putut sa le gaseasca in favoarea solicitantilor de credite, BNR obliga bancile ca in contractele de credit incheiate cu alte societati comerciale, cele de intermediere financiara, gen Credisson, Estima Finance, sa fie incluse clauze care sa le oblige pe acestea sa respecte intocmai normele BNR in cazul vanzarii in rate a produselor din magazine.
Mai mult, bancile comerciale vor trebui sa verifice periodic datoriile tuturor membrilor familiei si situatia restantelor, daca exista. Pentru obtinerea unui credit, clientul va fi obligat sa semneze o declaratie pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor sale de plata, precum si ale membrilor familiei sale. BNR lasa totusi la latitudinea bancilor interpretarea in sens restrans sau in sens largit a notiunii de familie

Pai n-ai facut-o inca? Prognoza pt. la anu e de 3.5 RON la un euro, adica se apreciaza in continuare. Cine credea vreodata ca o sa ne dorim sa avem toti salariul in lei, ca bugetarii?

Eu il am deja si rata in euro, da duamne sa ajunga euroiu' 3 lei!

Proiectul de lege ...

    B A N C A  N A Ţ I O N A L Ă  A  R O M Â N I E I

          Proiect


NORME nr………
privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice



În baza prevederilor art.56, 61 şi 78 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, ale art.59 alin.(2) lit.g), ale art.168 şi 177 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, cu modificările şi completările ulterioare, ale art.4 alin.2 din Legea nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ

în temeiul prevederilor art.48 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

    Banca Naţională a României emite prezentele norme.

Art. 1 – Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor instituţiilor de credit străine, autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, denumite în continuare împrumutători şi reglementează condiţiile de acordare, garantare şi derulare a creditelor destinate persoanelor fizice.

Art.2 - Instituţiile de credit sunt obligate să încadreze creditele destinate persoanelor fizice în una din următoarele categorii de credite:
a) credit de consum – reprezentând orice credit contractat de o persoană fizică, altul decât cel prevăzut la lit.b), în vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului sau ale familiei acestuia ori pentru achiziţionarea de bunuri;
b) credit pentru investiţii imobiliare – reprezentând orice credit contractat de o persoană fizică, având ca destinaţie achiziţionarea sau menţinerea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau construcţie, realizată sau care ar urma să se realizeze, precum şi creditul acordat în scopul reabilitării, consolidării sau extinderii unei construcţii.

Art. 3 - Acordarea, garantarea şi derularea creditelor de consum şi a celor pentru investiţii imobiliare se realizează pe baza reglementărilor interne ale împrumutătorilor, aprobate de consiliul de administraţie, în cazul instituţiilor de credit persoane juridice române, şi, respectiv, de organele statutare, în cazul sucursalelor instituţiilor de credit străine.

Art. 4 – Împrumutătorii vor stabili în cadrul reglementărilor interne, fără a fi limitative, următoarele:
a) organizarea activităţii de acordare şi derulare a creditelor şi modalităţile de garantare pentru fiecare tip de credit;
b) clauzele obligatorii ale contractului de credit cu respectarea prevederilor legale în materie;
c) documentaţia care stă la baza contractului de credit. În acest sens, împrumutătorii trebuie să întocmească modele ale cererilor de acordare a creditelor, ale contractelor de credit, ale declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin.(1) lit.b) şi c) şi ale contractelor de garanţie;
d) competenţele de aprobare a creditelor, în funcţie de valoarea acestora. În acest scop, fiecare împrumutător trebuie să stabilească valoarea de la care un credit este considerat credit de valoare mare;
e) indicatorii/criteriile pe baza cărora se evaluează bonitatea solicitantului de credit şi modul de calcul al acestor indicatori;
f) categoriile de venituri, altele decât salariile, considerate eligibile de către împrumutător, pentru scopurile art.11. Pentru fiecare categorie de venituri, împrumutătorul va stabili coeficienţi de ajustare în funcţie de gradul de certitudine şi de caracterul de continuitate ale acestora.

Art. 5 – (1) Creditele de consum şi creditele pentru investiţii imobiliare sunt acordate pe baza unui contract de credit ale cărui clauze vor fi stabilite prin reglementările interne ale împrumutătorilor, cu respectarea prevederilor prezentelor norme şi, după caz, a dispoziţiilor cuprinse în legi speciale aplicabile.
(2) Contractul de credit va cuprinde, în mod obligatoriu şi fără a fi limitative,  clauze referitoare la:
a) condiţiile de scadenţă, dobândă, inclusiv pentru sumele neachitate la scadenţă reprezentând rate de credit şi/sau de dobândă;
b) neonorarea la scadenţă a principalului şi/sau a dobânzii;
c) constituirea de garanţii şi necesitatea semnării contractului de garanţie în termen de maxim 30 de zile de la data semnării contractului de credit.

Art. 6 – (1) În vederea obţinerii unui credit, solicitantul trebuie să depună o cerere însoţită cel puţin de următoarele documente :
a) documente care atestă capacitatea solicitantului şi a familiei acestuia de a dispune de venituri certe cu caracter de continuitate, considerate eligibile potrivit reglementărilor interne ale împrumutătorului;
b) declaraţie pe propria răspundere privind valoarea angajamentelor de plată ale solicitantului şi ale familiei acestuia şi, în mod distinct, a obligaţiilor devenite exigibile şi neonorate la scadenţă. Împrumutătorii pot solicita copii de pe documentele care atestă gradul de îndatorare a solicitantului şi a membrilor familiei acestuia;
c) declaraţie pe propria răspundere privind litigiile cu terţii, cu precizarea, după caz, a motivelor care au condus la situaţiile respective.
(2) În cazul construirii, reabilitării, consolidării sau extinderii imobilelor, solicitantul de credit va prezenta un plan de finanţare, după caz, convenit cu constructorul, care să prevadă eşalonarea în timp a sumelor ce urmează să fie avansate.

Art. 7 - (1) Aprobarea fiecărui credit se va face pe baza unui referat care va fi întocmit şi semnat potrivit reglementărilor interne ale împrumutătorului.
(2) Creditele de valoare mare se acordă cu avizul comitetului de administrare a riscurilor.
(3) Persoanele care semnează referatul prevăzut la alin.(1), precum şi majoritatea membrilor comitetului de administrare a riscurilor, trebuie să aibă experienţă de cel puţin un an în activitatea de creditare.
(4) Referatul prevăzut la alin.(1) trebuie să conţină, fără a fi limitative, următoarele elemente :
a) datele de identificare a solicitantului, precum numele, prenumele, domiciliul/reşedinţa, codul numeric personal, cetăţenia;
b) informaţii/date referitoare la creditul solicitat, precum valoarea creditului, scadenţa/schema de rambursare, moneda şi, dacă este cazul, destinaţia, avansul depus de solicitant şi garanţiile prezentate, cu respectarea prevederilor art.8-10;
c) informaţii privind bonitatea solicitantului, cu respectarea prevederilor art.11;
d) situaţiile speciale în care se află solicitantul de credit în raport cu terţii, precum litigii care ar putea afecta în mod semnificativ bonitatea acestuia.
(5) Referatul prevăzut la alin.(1) va fi însoţit, după caz, de un raport de evaluare a devizului estimativ şi a bunurilor ce urmează a fi aduse în garanţie, întocmit de o antrepriză de construcţii, respectiv de un evaluator atestat.

Art.8 – (1) În situaţia în care creditul de consum are ca destinaţie achiziţionarea de bunuri, solicitantul trebuie să prezinte garanţii reale şi/sau personale la nivelul creditului solicitat sau să achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri.
(2) În situaţia în care creditul de consum are altă destinaţie decât cea prevăzută la alin.(1), solicitantul trebuie să prezinte garanţii reale şi/sau personale la nivelul creditului solicitat.
(3) Pot face excepţie de la obligaţia de garantare, facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul card-urilor de credit, a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, calculate potrivit art.11 alin.(2), fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale împrumutătorului.

Art.9 - (1) Valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 75% din valoarea imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ.
(2) Acordarea creditelor pentru investiţii imobiliare este condiţionată de prezentarea de către solicitant a unor garanţii reale şi/sau personale, potrivit dispoziţiilor legale în materie.
(3) Valoarea garanţiilor nu va fi mai mică de 133% din valoarea creditului.

Art.10 - (1) În cazul creditelor garantate cu ipotecă, împrumutătorul va solicita încheierea, în termen de 5 zile de la semnarea contractului de garanţie, a unui contract de asigurare a imobilului ipotecat.
(2) În cazul creditelor garantate cu garanţii personale, împrumutătorii vor evalua bonitatea garanţilor potrivit condiţiilor stabilite prin reglementările interne.

Art. 11 – (1) La evaluarea bonităţii solicitantului se va avea în vedere ca angajamentele totale de plată lunare, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din contractul de credit, precum şi din alte contracte de aceeaşi natură, cum ar fi alte contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri în rate, indiferent de creditor, să reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului şi ale familiei sale,
(2) Veniturile nete lunare se vor calcula ca diferenţă între veniturile totale certe, cu caracter de continuitate, ajustate prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi la art.4 lit.f), şi angajamentele de plată de altă natură decât cea prevăzută la alin.(1).
(3) În plus faţă de condiţia de la alin.(1), angajamentele de plată lunare, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din credite pentru investiţii imobiliare, precum şi din alte contracte de aceeaşi natură, indiferent de creditor, nu vor depăşi 35% din veniturile nete ale solicitantului şi familiei acestuia, calculate potrivit alin.(1).
(4) Toate angajamentele de plată vor fi evidenţiate în declaraţia prevăzuta la art.6 alin.(1) lit.b).
(5) Pentru scopul prezentelor norme, prin familia solicitantului se înţelege soţul/soţia şi rudele acestora, care locuiesc şi gospodăresc împreună cu solicitantul. Prin reglementările interne, împrumutătorii pot stabili o sferă de cuprindere mai restrânsă a noţiunii de familie. 
(6) În cazul caselor de economii în domeniul locativ, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) şi (3) va reprezenta o condiţie pentru repartizarea contractului de economisire-creditare.

Art. 12 - (1) Pot face excepţie de la prevederile art. 8  şi 11 creditele pentru efectuarea de tratamente medicale şi deces.
(2) Împrumutătorii vor stabili prin normele proprii de creditare condiţiile de acordare şi de garantare a creditelor prevăzute la alin. (1).

Art. 13 - Contractele de credit încheiate de împrumutători cu societăţi comerciale, în baza cărora sunt acordate acestora linii de credit pentru achiziţionarea fondului de marfă, trebuie să includă clauze potrivit cărora, în situaţia vânzării în rate/pe credit a respectivelor bunuri, societăţile comerciale vor impune condiţii de acordare, derulare şi garantare a creditelor cel puţin la fel de stricte ca cele cuprinse în prezentele norme.
   
Art. 14 – (1) Pe durata derulării creditului pentru persoanele fizice, împrumutătorii au obligaţia să urmărească îndeplinirea condiţiilor prevăzute în contractul de credit, precum cele referitoare la plata la scadenţă a ratelor reprezentând principalul şi dobânda şi, după caz, la situaţia garanţiilor şi la destinaţia creditului.
(2) Împrumutatul trebuie să prezinte împrumutătorului, dacă este cazul, pentru sumele puse la dispoziţia sa, eşalonat sau integral, documente care să ateste utilizarea creditului în scopul solicitat, cum ar fi : contract de vânzare – cumpărare, facturi fiscale, chitanţe fiscale.
(3) În cazul suplimentării creditelor acordate, împrumutătorii vor respecta în mod corespunzător condiţiile prevăzute în prezentele norme.

Art.15 - (1) În cazul creditelor acordate pentru construirea, reabilitarea, consolidarea şi extinderea imobilelor, împrumutătorii vor verifica, cel puţin o dată la 3 luni, încadrarea în graficul de execuţie al lucrărilor. În cazul creditelor acordate pe baza unui plan de finanţare, împrumutătorii vor verifica modul în care sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în planul de finanţare, în special cele referitoare la valoarea sumelor avansate şi la termenele de execuţie.
(2) Pe durata derulării creditului pentru investiţii imobiliare, împrumutătorii vor urmări în permanenţă bonitatea împrumutatului, în vederea evaluării modificărilor intervenite în situaţia financiară a acestuia. În acest sens, prin reglementările interne se vor stabili atât documentele, cât şi periodicitatea cu care acestea trebuie prezentate împrumutătorului. Pe baza datelor înscrise în aceste documente, precum şi a celor obţinute din alte surse, împrumutătorul va evalua pe toată durata derulării creditului capacitatea împrumutatului de a rambursa la scadenţă ratele de credit şi de dobândă.

Art. 16 - Până la data intrării în vigoare a prezentelor norme, instituţiile de credit vor proceda la modificarea în mod corespunzător a reglementărilor interne, fără a putea stabili cerinţe mai puţin stricte decât prezentele norme.

Art. 17 - Casele centrale vor supraveghea respectarea de către cooperativele de credit afiliate a cerinţelor prevăzute în prezentele norme.

Art. 18 - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute la art.99 alin.2 şi la art.100 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată sau, după caz, la art.189 alin.2 şi la 191 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, cu modificările şi completările ulterioare, ori la art.34 din Legea nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Art. 19 - Prezentele norme intră în vigoare în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 20 – La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Normele nr.15/2003 privind limitarea riscului de credit la creditul de consum, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.920 din 22 decembrie 2003.



Preşedintele Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României,


MUGUR ISĂRESCU

Ce e interesant este ca in septembrie ar trebui sa se dea o lege privind creditul ipotecar ( lege, nu norma BNR) , in care o sa se abroge dispozitiile care impun emiterea de norme de aplicare a legii de catre BNR si Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare.