De la Catavencu citire:

Cu faþa lui de chelner nãuc, ministrul Muncii spune, fãrã voia lui, un adevãr: pensia e, în România, un joc piramidal. E un film care a mai rulat, din genul horror financiar, cunoscut în lumea largã ca “Schema Ponzi”. În rolul escrocului joacã statul român. În celelalte, poporul. Regia e asiguratã de guvern, scenariul e moºtenit de la iluminiºtii francezi iar colectarea e fãcutã cu cascadorii de la fisc. Pe scurt, pensia e nevoia obsesivã de Caritas, Safi, FNI, pe care popoarele pretutindeni o simt dintr-o pornire organicã, indescifrabilã raþional, dar foarte folositoare pentru cashflow-ul guvernãrii.

Pensia de stat

Mai pe larg, pensia e o indulgenþã laicã, adicã o fricã individualã, care îl împinge pe om sã mute responsabilitatea personalã în mîinile altcuiva, ale statului. Ne temem cã vom muri de foame la bãtrîneþe ºi atunci cumpãram iluzia unui bine garantat. Numãi cã garantul, adicã statul în acest caz, e un tîlhar. E un tîlhar, înainte de toate, pentru cã el dã o altã destinaþie conjuncturalã banilor. Nu-i depoziteazã într-un fond care lucreazã pentru tine, viitorul pensionar, ci acoperã cu ei nevoile de moment ale unui dscurs politic. Dovadã cã din contribuþiile de pînã acum s-a ales praful, stau zecile ºi viitoarele zeci de miliarde împrumutate de la FMI. În al doilea rînd, statul e un tîlhar pentru cã îþi înapoiazã, invariabil, DOAR o parte din ceea ce i-ai dat sã-þi pãstreze, restul urmînd ca tu sã-l pierzi murind înainte de concurenþa sumei. Speranþa medie la viaþã în România e, acceptînd calculele aiuristice ale INS, 73 de ani. Asta înseamnã cã, în mare, jumãtate din populaþie moare mai devreme ºi primeºte, deci, pensie, doar 8 ani. Hai zece. Dar, pentru amãrîtele ale de vizite ale poºtaºului, aceeaºi jumãtate a populaþiei a plãtit 40-45 de ani.

În traducere, termenii contractului cu statul suna aºa: tu dã-mi mie niºte bani pe parcursul întregii tale vieþi active, iar la sfîrºit, dacã n-am noroc sã mori mai devreme de a apuca sã primeºti ceva, eu o sã încep sã-þi dau cu þîrîita înapoi, în condiþii pe care eu îmi permit sã le modific oricînd. Statul, dupã cum a arãtat deja, poate micºora pensiile, le poate întîrzia sau poate lua orice mãsuri de naturã sã provoace, unor bãtrîni slãbiþi de boalã ºi de ani, infarct, accident vascular cerebral sau moarte lentã de inaniþie.

În al treilea rînd, statul este tîlhar pentru cã, pe parcursul contractului de pensie, îºi ia toatã libertatea de a-ºi ucide prematur partenerul, supunîndu-l, cu creativitate, la toate nãpastele economice ºi medicale prin proasta gestionare a þãrii.

În fine, în acest contract nu existã nicãieri scris cã, în cazul cã supravieþuieºti pensionãrii, poþi lua deodatã tot capitalul vãrsat de tine în buzunarele statului într-o viaþã de muncã.

Pensiile la privat

Acest lucru e scris însã în contractul cu pensiile private. Dacã însã îþi trece prin cap s-o faci, se întîmplã douã lucruri: plãteºti pentru asta o amendã substanþialã ºi, apoi, primeºti EXACT diferenþa faþã de capitalul depus. Cu alte cuvinte, pensia privatã nu se angajeazã sã te întreþinã pînã la moarte, aºa cum promite (fãrã acoperire, e drept) pensia de stat. Nu. I-ai dat niºte bani o viaþã, ea îi þine, îi foloseºte ºi apoi þi-i dã, jumuliþi de taxe, comisioane de management, grevaþi de falimentul nuºtiucãrui fond de investiþii, afectaþi de inflaþie ºi devalorizare, înapoi.

În cazul pensiei private ai avantajul cã plãteºti mai mult ºi ºansa de a pierde deodatã toþi banii în cazul în care experþii n-au invenstit cum trebuie economiile cîtorva milioane de depunãtori.

De ce, aºadar, sã le dai altora banii de pensie? De ce sã nu þi-i gestionezi tu, pur ºi simplu? De ce sã nu-i duci la bancã, unde ai dobîndã, unde ai acces instantaneu la ei ºi unde îi ai sub ochi în permanenþã? De ce? De fricã.

Frica privatã ºi frica instituþionalã te împing sã joci în acest biznis pãgubos. Nu e cale de ieºire din el ºi nici vreo speranþã de profit. Singurul fel în care te poþi rãzbuna e sã mori cît încã mai poþi munci. Astfel, banii pe care þi-i iau degeaba vor fi mai puþini.

Vreo poza cu vreun camion vechi nu mai ai?

Nu. Le-am vandut pe toate.

Cu creieru' ce-ai facut?

Prelua-mi-ai ratele!*


* folclor bancar

Cu ce???

Hai sa facem schimb

Io am rate lesesti si se stie ca alea clocesc de 3 ori pe an, deci v-am facut!

Deci recunosc