Hai noroc la toata lumea.
Multi dintre voi au trecut pe langa Nis si Skopje in drum spre coastele sau insulele Greciei, insa (dupa ce am folosit functia Search), n-am vazut vreo descriere mai detaliata a celor doua orase.
Asadar, fara prea mult introducere pentru ca nu are rost.
Skopje – partea I-a.
Joi 12.05.2011
Insotit de un prieten, am ajuns in Skopje pe la ora 21.00.
Am stat la un hotel care se afla la vreo 15 min. de mers pe jos (ritm de plimbare) de piata Macedonia (buricul targului din Skopje).
Era intr-un cartier linisit, numai de case, ceva gen Cotroceni sau Vatra Luminoasa in Bucuresti.
Cineva spunea aici pe forum ca la Skopje, in ceea ce priveste cazarea sunt “preturi de pe alta planeta”.
Pentru noi cel putin, nu a fost asa.
Rezervarea o facusem pentru 45 de euro/noapte camera dubla, cu baie.
Cand am ajuns acolo, doamna proprietareasa s-a scuzat si ne-a spus ca nu mai are o camera dubla, insa ne poate da doua camera single la acelasi pret, insa cu baia pe hol.
Pe noi nu ne-a deranjat deloc aspectul asta, avand in vedere ca numai cele doua camere in care stateam noi aveau acces la baia de pe hol.
Cazare fiind rezolvata, am iesit in oras la plimbare si la cina.
N-a durat mult pana am gasit o carciuma si aici, avand in vedere ora si foamea noastra, l-am rugat pe chelner sa ne recomande ceva.
Omu’ ne-a recomandat mixed-grill, adica un platou destul de mare, plin de carne (mici, fripturi, carnati si plescavita cu branza in interior).
In doi insi, n-am putut sa-l terminam.
Despre vinul macedonean auzisem numai de bine, asa ca vroiam demult sa-l gust.
A fost alb, demi-sec.
Bun, dar fara sa ma dea pe spate.
Vineri 13.05.2011
Mic dejun nu aveam la hotel, insa la 45 de euro pe noapte nici nu ne asteptam.
In schimb aveam ness la plic in camera si masina de incalzit apa, asa ca pana ne-am urnit am baut vreo doua ness-uri.
In drum spre centru, ne-am oprit la primul fast-food pentru micul dejun.
Cam asa arata cheeseburger-ul de la Skopje.
[attachmentid=1627725551]
Te cam chinui sa-l mananci datorita dimeniunii, costa un euro (60 de dinari macodoneni) si te rezolva cu micul dejun.
Zona centrala (in jurul pietei Macedonia), pe ambele maluri ale Vardarului cam este santier.
Se regularizeaza cursul Vardarului, se amplaseza statui ale diversilor eroi macedoneni, se construiesc cladiri.
Totul pare sa fie facut cu cap iar cand se va termina, cred ca va iesi ceva frumos.
Inclusiv arcul de triumf este in constructie.
[attachmentid=1627725552]
Cu greu am gasit o banca la care sa nu fie coada, ca sa schimbam niste bani.
Cu o harta turistica luata de la o librarie, am inceput plimbarea prin oras.
Maica Tereza, era nascuta la Skopje.
Parintii erau albanezi romano-catolici din Kosovo.
Tot aici a fost si botezata, intr-o catedrala romano-catolica care azi nu mai exista, deoarece s-a prabusit la cutremurul din 1963.
Pe locul fostei catedrale, macedonenii au construit o casa, dedicata memoriei maicii Tereza.
Cam asta arata casa din exterior.
[attachmentid=1627725553]
[attachmentid=1627725554]
Statuia maicii Tereza.
[attachmentid=1627725555]
Capela de la nivelul superior al casei.
[attachmentid=1627725556]
Dupa ce am intrat (vizita este gratis) ne-a luat in primire o ghida.
O gagica pe la vreo 40 de ani, care vorbea o engleza perfecta si se vedea ca lucreaza cu placere.
Ne-a povestit, cu pasiune, vreo 10 min despre maica Tereza, dupa care am schimbat subiectul.
Am intrebat-o daca regreta Iugoslvia, iar gagica mi-a raspuns cu un “Da” ferm si hotarat.
Ne-a spus ca pe vreme Iugoslaviei erau o putere si ca acum nu mai sunt nimic.
La fel ca si sarbii pana nu demult, mi-a spus ca pe vremea cand detinea un pasaport iugoslav se putea plimba prin orice tara, acum trebuie sa se agate de gardul unei ambasade pentru o viza.
Am mai intreabat-o care este diferenta intre limba bulgara si cea macedoneana.
Mi-a raspuns ca diferentele nu sunt foarte mari, ca in cazul in care cineva vorbeste bulgara clar si raspicat, macedonenii o pot intelege.
I-am multumit ghidei pentru timpul acordat si am continuat plimbarea.
Vechea gara, care acum gazduieste muzeul orasului.
Nu l-am vizitat.
[attachmentid=1627725557]
Ceasul care se vede nu mai merge.
A ramas asa blocat din 26.07.1963, cand la ora 05:17 AM a avut loc un curtremur de 6.9 grade pe scara Richter, care distrus cam 80% din oras.
Langa vechea gara, era un colt care amintea ca odata a exista o tara numita Iugoslavia, cea compusa din 6 republici federale.
[attachmentid=1627725558]
Chiar imi pare rau ca nu am baut ceva in carciuma asta.
[attachmentid=1627725559]
Rastel de biciclete.
[attachmentid=1627725560]
Strada Macedonia, cred ca este principala strada pieronala din Skopje.
Face lagatura intre gara veche si piata Macedonia.
[attachmentid=1627725561]
Pe strada asta sunt o gramade de cafenele, toate cu terasa si toate pline cu tineri.
Ni s-a parut cam ciudat faptul ca vineri la ora 12.00 ziua toate cafenele din centru sa fie pline.
Statuie de pe strada Macedonia.
[attachmentid=1627725562]
Full Version: Skopje si Nis
Astept cu interes continuarea! Desi ma repet, zic : bravo!
gibonule,tare frumoasa si aceasta aventura!
@ dumid & ydaniel
Multumesc frumos.
Vineri 13.05.2011 – partea a II-a
Cetatea din Skopje (sau Citadela dupa cum am vazut ca se mai numeste).
N-am vizitat-o.
[attachmentid=1627725825]
Arhitectura iugoslava.
[attachmentid=1627725826]
Indicatoare rutiere bialfabetice si bilingve (macedoneana si albaneza).
[attachmentid=1627725828]
Biserica Sfantul Kliment din Ohrid, considerata cea mai mare biserica din Macedonia.
Constructia a inceput in 1972 si a fost finalizata in 1990.
[attachmentid=1627725829]
Turla, distincta fata de biserica.
[attachmentid=1627725830]
Ambele cuprinse intr-o singura fotografie.
[attachmentid=1627725831]
Apa Vardarului si Podul de Piata (Kamen Most in macedoneana).
Podul constituie simbolul principal al orasului si este un exemplu de arhitectura si inginerie otomana.
Din ce am inteles eu, a fost contruit la ordinul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (cel care a cucerit Constantinopolul in 1453), in perioada 1451 – 1469.
De-a lungul timpului, a mai fost reparat sau consolidat.
[attachmentid=1627725832]
Leul zambitor din capul altui pod peste Vardar.
[attachmentid=1627725833]
Mi-a placut idee asta de constructie.
Mai bine zis de antichizare a unei constructii.
[attachmentid=1627725834]
Multumesc frumos.
Vineri 13.05.2011 – partea a II-a
Cetatea din Skopje (sau Citadela dupa cum am vazut ca se mai numeste).
N-am vizitat-o.
[attachmentid=1627725825]
Arhitectura iugoslava.
[attachmentid=1627725826]
Indicatoare rutiere bialfabetice si bilingve (macedoneana si albaneza).
[attachmentid=1627725828]
Biserica Sfantul Kliment din Ohrid, considerata cea mai mare biserica din Macedonia.
Constructia a inceput in 1972 si a fost finalizata in 1990.
[attachmentid=1627725829]
Turla, distincta fata de biserica.
[attachmentid=1627725830]
Ambele cuprinse intr-o singura fotografie.
[attachmentid=1627725831]
Apa Vardarului si Podul de Piata (Kamen Most in macedoneana).
Podul constituie simbolul principal al orasului si este un exemplu de arhitectura si inginerie otomana.
Din ce am inteles eu, a fost contruit la ordinul lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (cel care a cucerit Constantinopolul in 1453), in perioada 1451 – 1469.
De-a lungul timpului, a mai fost reparat sau consolidat.
[attachmentid=1627725832]
Leul zambitor din capul altui pod peste Vardar.
[attachmentid=1627725833]
Mi-a placut idee asta de constructie.
Mai bine zis de antichizare a unei constructii.
[attachmentid=1627725834]
QUOTE(gibonu @ 30 May 2011, 18:28)
Omu’ ne-a recomandat mixed-grill, adica un platou destul de mare, plin de carne (mici, fripturi, carnati si plescavita cu branza in interior).
Deci pentru asta meriti report...adica de ce sa facem noi antrenament de inghitit noduri la ora asta?
@ OAP
Stai usor, ca vor urma si poze cu mancarea din Macedonia si Serbia.
Si cu sticlele de vin.
Io am noduri in gat de fiecare data cand ma uit la poze.
Vineri 13.05.2011 – partea a III-a
Partea veche din Skopje (malul nordic al Vardarului).
O zona plina de carciumi si terase.
[attachmentid=1627726200]
[attachmentid=1627726201]
Biserica Sfanta Mantuire, daca traducerea mea o fi buna (Holy Saviour church in engleza, Sveti Spas in macedoneana).
[attachmentid=1627726202]
Biserica n-am apucat sa o vedem, pentru ca se inchisese.
In curta bisericii se afla mormantul lui Goce Delcev, una dintre marii eroi nationali macedoneni, care s-a remarcat in lupta cu turcii.
Pana aici, nimic deosebit.
Problema cu Goce este ca macedonenii il impart cu bulgarii si pana azi nu s-a ajuns la o solutie de compromis, ambele tari revendicandu-l pe Goce.
Si mai intersant este faptul ca Goce a murit o singura data, insa a fost ingropat de 3 ori.
Pana acum.
Prima data, in 1903, l-au prins turcii, l-au lichidat si l-au ingropat intr-o groapa comuna, pe undeva prin nordul Greciei de azi, in satul Banitsa (Karie in greaca) situat la 15 km nord-est de Serres
A doua oara, in timpul Primului Razboi Mondial, bulgarii au ocupat temporar o parte din nordul Greciei, inclusiv satul Banitsa, ocazie cu care l-au dezgroptat pe Goce si l-au transferat la Sofia.
A treia oara, in 1946, la presiunea Moscovei, Goce a fost din nou dezgropta si transferat la Skopje, unde se odihneste si azi.
Mormantul (de azi) al lui Goce.
[attachmentid=1627726203]
Cam asta arata Goce.
[attachmentid=1627726204]
Pe langa astea, Goce mai are o statuie (calare) in piata Macedonia, langa Podul de Piatra si un bulevard in Skopje.
Mai exista o localitate, numita Goce Delvev in sudul Bulgariei (pe langa Bansko), precum si statui ale lui Goce in orase precum Varna sau Blagoevgrad.
Inainte de a pleca de la mormantul lui Goce, am remarcat imaginea de mai jos, cu crucea si minaretul.
[attachmentid=1627726205]
Minaretul era cel al moscheii Mustafa Pasha.
Din pacate era inchisa pentru restaurare, restaurare care era efectuata si finantata de Universitatea din Ankara.
[attachmentid=1627726206]
Pe unde am fost si am vazut moscheii, totdeuna m-au impresionat minaretele: inalte, zvelte, si perfect drepte.
[attachmentid=1627726207]
2 Jun 2011, 17:14:
Vineri 13.05.2011 – partea a IV-a
Cartierul turcesc din Skopje.
[attachmentid=1627726506]
[attachmentid=1627726507]
[attachmentid=1627726508]
[attachmentid=1627726509]
[attachmentid=1627726510]
Este un fel de Lipscani de acum vreo 10 ani din Bucuresti, cu o gramada de magazine care vand numai marfa chinezeasca, de calitate indoielnica.
Uneori, printre magazinele astea mai apare cate o cofetarie, cu dulciuri turcesti si astea chiar sunt bune.
[attachmentid=1627726511]
O moschee in constructie.
[attachmentid=1627726512]
Dupa plimbarea prin cartierul turcesc, ne-am intors langa biserica in curtea careia era ingropat Goce.
Chiar langa biserica, era o carciuma, cu o tarasa mare si destul de linisita, unde am stat si noi vreo 2 ore, pana aproape s-a intunecat.
Ne-am mai dus pana in piata Macedonia, unde localizasem de dimineata un magazin de suveniruri si unde aveau cei mai buni magneti de frigider in ceea ce priveste raportul calitate-pret.
Aici a trebuit sa asteptam vreo juma de ora, pentru ca nu aveau macedonenii in magazin prea multi magneti.
Avand in vedere ca deja era intuneric si de la micul dejun nu prea mai mancasem nimic, era timpul pentru cina.
N-am mai stat sa cautam aiurea alta carciuma, ci ne-am dus tot la carciuma unde mancasem cu o seara inainte.
N-am mai facut gresala sa comandam mixed-grill, ci fiecare si-a luat cate un fel de mancare.
Mici (macedonenii le spun kebab, fata de sarbi care le spun cevapcici).
[attachmentid=1627726513]
Painea era deosebita.
Era o paine normala, insa era putin prajita pe gratar, apoi unsa cu putin ulei, sare si ceva mirodenii. Chiar era buna.
Micii cu fasole.
[attachmentid=1627726514]
Si vinul macedonean.
[attachmentid=1627726515]
Cu burta plina, am mai facut plimbarea de 15 min. pana la hotel si direct la somn.
Stai usor, ca vor urma si poze cu mancarea din Macedonia si Serbia.
Si cu sticlele de vin.
Io am noduri in gat de fiecare data cand ma uit la poze.
Vineri 13.05.2011 – partea a III-a
Partea veche din Skopje (malul nordic al Vardarului).
O zona plina de carciumi si terase.
[attachmentid=1627726200]
[attachmentid=1627726201]
Biserica Sfanta Mantuire, daca traducerea mea o fi buna (Holy Saviour church in engleza, Sveti Spas in macedoneana).
[attachmentid=1627726202]
Biserica n-am apucat sa o vedem, pentru ca se inchisese.
In curta bisericii se afla mormantul lui Goce Delcev, una dintre marii eroi nationali macedoneni, care s-a remarcat in lupta cu turcii.
Pana aici, nimic deosebit.
Problema cu Goce este ca macedonenii il impart cu bulgarii si pana azi nu s-a ajuns la o solutie de compromis, ambele tari revendicandu-l pe Goce.
Si mai intersant este faptul ca Goce a murit o singura data, insa a fost ingropat de 3 ori.
Pana acum.
Prima data, in 1903, l-au prins turcii, l-au lichidat si l-au ingropat intr-o groapa comuna, pe undeva prin nordul Greciei de azi, in satul Banitsa (Karie in greaca) situat la 15 km nord-est de Serres
A doua oara, in timpul Primului Razboi Mondial, bulgarii au ocupat temporar o parte din nordul Greciei, inclusiv satul Banitsa, ocazie cu care l-au dezgroptat pe Goce si l-au transferat la Sofia.
A treia oara, in 1946, la presiunea Moscovei, Goce a fost din nou dezgropta si transferat la Skopje, unde se odihneste si azi.
Mormantul (de azi) al lui Goce.
[attachmentid=1627726203]
Cam asta arata Goce.
[attachmentid=1627726204]
Pe langa astea, Goce mai are o statuie (calare) in piata Macedonia, langa Podul de Piatra si un bulevard in Skopje.
Mai exista o localitate, numita Goce Delvev in sudul Bulgariei (pe langa Bansko), precum si statui ale lui Goce in orase precum Varna sau Blagoevgrad.
Inainte de a pleca de la mormantul lui Goce, am remarcat imaginea de mai jos, cu crucea si minaretul.
[attachmentid=1627726205]
Minaretul era cel al moscheii Mustafa Pasha.
Din pacate era inchisa pentru restaurare, restaurare care era efectuata si finantata de Universitatea din Ankara.
[attachmentid=1627726206]
Pe unde am fost si am vazut moscheii, totdeuna m-au impresionat minaretele: inalte, zvelte, si perfect drepte.
[attachmentid=1627726207]
2 Jun 2011, 17:14:
Vineri 13.05.2011 – partea a IV-a
Cartierul turcesc din Skopje.
[attachmentid=1627726506]
[attachmentid=1627726507]
[attachmentid=1627726508]
[attachmentid=1627726509]
[attachmentid=1627726510]
Este un fel de Lipscani de acum vreo 10 ani din Bucuresti, cu o gramada de magazine care vand numai marfa chinezeasca, de calitate indoielnica.
Uneori, printre magazinele astea mai apare cate o cofetarie, cu dulciuri turcesti si astea chiar sunt bune.
[attachmentid=1627726511]
O moschee in constructie.
[attachmentid=1627726512]
Dupa plimbarea prin cartierul turcesc, ne-am intors langa biserica in curtea careia era ingropat Goce.
Chiar langa biserica, era o carciuma, cu o tarasa mare si destul de linisita, unde am stat si noi vreo 2 ore, pana aproape s-a intunecat.
Ne-am mai dus pana in piata Macedonia, unde localizasem de dimineata un magazin de suveniruri si unde aveau cei mai buni magneti de frigider in ceea ce priveste raportul calitate-pret.
Aici a trebuit sa asteptam vreo juma de ora, pentru ca nu aveau macedonenii in magazin prea multi magneti.
Avand in vedere ca deja era intuneric si de la micul dejun nu prea mai mancasem nimic, era timpul pentru cina.
N-am mai stat sa cautam aiurea alta carciuma, ci ne-am dus tot la carciuma unde mancasem cu o seara inainte.
N-am mai facut gresala sa comandam mixed-grill, ci fiecare si-a luat cate un fel de mancare.
Mici (macedonenii le spun kebab, fata de sarbi care le spun cevapcici).
[attachmentid=1627726513]
Painea era deosebita.
Era o paine normala, insa era putin prajita pe gratar, apoi unsa cu putin ulei, sare si ceva mirodenii. Chiar era buna.
Micii cu fasole.
[attachmentid=1627726514]
Si vinul macedonean.
[attachmentid=1627726515]
Cu burta plina, am mai facut plimbarea de 15 min. pana la hotel si direct la somn.
super arata fasolea aia, dar si micii. Baclavaua era corespunzatoare?
Din nou bravo pt felul complet de a descrie inclusiv cu pozele printre randuri.
Din nou bravo pt felul complet de a descrie inclusiv cu pozele printre randuri.
și nu înțeleg,cu ce e mai frumos pe acolo decât la munte la noi?
Probabil faptul ca nu te calca (in plin centrul orasului pe strada pietonala)pe picioare cu Q7-le cocalarul+pitzipoanca aferenta?
asta se poate întâmpla oriunde de când țăranii au liber să iasă din țară,nu?
@ dumid
Multumesc.
N-am mancar baclava, ca se gaseste si pe la noi.
Am incercat alte dulciuri.
Sambata 14.05.2011
Pe la ora 16.00 am ajuns la Nis.
Hotelul la care am stat era chiar in buricul targului, in piata regele Milan.
Am mai stat odata la Belgrad, intr-un hotel similar.
Odata, demult, a fost ceva deosebit, insa nu s-a mai investit ceva in el de pe vremea cand Tito era presedinte.
Insa la 40 de euro camera dubla pe noapte, cu mic dejun inclus, nu ne puteam plange.
Cam asa arata hotelul.
[attachmentid=1627727433]
Tot cu mult timp in urma, in hotelul asta a stat Liz Taylor si Richard Burton, probabil in timpul primului lor mariaj.
Asta constituia unul dintre motivele de mandrie ale hotelului, dupa numarul mare de poze care erau in hol.
Rezervarea am facut-o prin visitserbia.org, si cum s-a intamplat cu cativa ani in urma la Belgrad, nu a fost nicio problema.
Camera am avut-o la etajul 12 (din 14) si cam asa se vedea Nis-ul de sus.
[attachmentid=1627727434]
[attachmentid=1627727435]
Raul Nisava.
[attachmentid=1627727436]
Dupa jaloanele existente la nivelul apei, cred ca se organizeaza competitii de caiac (slalom).
Peste rau este o cetate, iar in interiorul zidurilor este un parc destul de mare, ceva similar cu Kalemegdan de la Belgrad.
[attachmentid=1627727437]
[attachmentid=1627727438]
Aici in parc fusese un concurs chinologic, insa noi n-am mai prins nimic din el, doar cateii care se pregateau sa plece acasa.
Pana acum, n-am mai vazut rulote din astea mici, pentru carat caini.
[attachmentid=1627727439]
Una dintre atractiile turistice ale Nis-ului este aleea Cazangiilor (Kazandjisko Sokace), o strada destul de scurta, pe carte sunt cateva carciumi.
La intrarea pe strada este un grup statuar in care scriitorul Stevan Sremac sta de vorba cu vantorul Kalca, iar la discutie asista si Capa, (cainele vanatorului).
[attachmentid=1627727440]
Ne-am oprit si noi la una dintre carciumile de pe aleea Cazangiilor.
Plescavita cu branza (Plescavita za kaimacu).
Asa arata cand ti-o aduce chelenerul la masa.
[attachmentid=1627727441]
Si asa arata cand incepi sa o mananci.
Branza nu este multa, doar suficienta.
[attachmentid=1627727442]
Vinul bun, fara a fi deosebit.
Pricomigdala sarbeasca.
[attachmentid=1627727443]
Toata masa (plescavita, doua portii de cartofi prajiti, doua salate, prajitura, vinul, apa si vreo cateva digestive gen Unicum) a facut 22 de euro (20 de euro si 200 de dinari).
Imagine de noapte din Nis.
[attachmentid=1627727444]
Dupa care, somn, pentru ca a doua zi trebuia sa o taiem spre casa.
Ar mai fi fost diverse chestii de vazut pe la Nis, dar din lipsa de timp am preferat sa ne plimbam linisititi prin oras, decat sa alegram.
Cam asta a fost.
Daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.
Multumesc.
N-am mancar baclava, ca se gaseste si pe la noi.
Am incercat alte dulciuri.
Sambata 14.05.2011
Pe la ora 16.00 am ajuns la Nis.
Hotelul la care am stat era chiar in buricul targului, in piata regele Milan.
Am mai stat odata la Belgrad, intr-un hotel similar.
Odata, demult, a fost ceva deosebit, insa nu s-a mai investit ceva in el de pe vremea cand Tito era presedinte.
Insa la 40 de euro camera dubla pe noapte, cu mic dejun inclus, nu ne puteam plange.
Cam asa arata hotelul.
[attachmentid=1627727433]
Tot cu mult timp in urma, in hotelul asta a stat Liz Taylor si Richard Burton, probabil in timpul primului lor mariaj.
Asta constituia unul dintre motivele de mandrie ale hotelului, dupa numarul mare de poze care erau in hol.
Rezervarea am facut-o prin visitserbia.org, si cum s-a intamplat cu cativa ani in urma la Belgrad, nu a fost nicio problema.
Camera am avut-o la etajul 12 (din 14) si cam asa se vedea Nis-ul de sus.
[attachmentid=1627727434]
[attachmentid=1627727435]
Raul Nisava.
[attachmentid=1627727436]
Dupa jaloanele existente la nivelul apei, cred ca se organizeaza competitii de caiac (slalom).
Peste rau este o cetate, iar in interiorul zidurilor este un parc destul de mare, ceva similar cu Kalemegdan de la Belgrad.
[attachmentid=1627727437]
[attachmentid=1627727438]
Aici in parc fusese un concurs chinologic, insa noi n-am mai prins nimic din el, doar cateii care se pregateau sa plece acasa.
Pana acum, n-am mai vazut rulote din astea mici, pentru carat caini.
[attachmentid=1627727439]
Una dintre atractiile turistice ale Nis-ului este aleea Cazangiilor (Kazandjisko Sokace), o strada destul de scurta, pe carte sunt cateva carciumi.
La intrarea pe strada este un grup statuar in care scriitorul Stevan Sremac sta de vorba cu vantorul Kalca, iar la discutie asista si Capa, (cainele vanatorului).
[attachmentid=1627727440]
Ne-am oprit si noi la una dintre carciumile de pe aleea Cazangiilor.
Plescavita cu branza (Plescavita za kaimacu).
Asa arata cand ti-o aduce chelenerul la masa.
[attachmentid=1627727441]
Si asa arata cand incepi sa o mananci.
Branza nu este multa, doar suficienta.
[attachmentid=1627727442]
Vinul bun, fara a fi deosebit.
Pricomigdala sarbeasca.
[attachmentid=1627727443]
Toata masa (plescavita, doua portii de cartofi prajiti, doua salate, prajitura, vinul, apa si vreo cateva digestive gen Unicum) a facut 22 de euro (20 de euro si 200 de dinari).
Imagine de noapte din Nis.
[attachmentid=1627727444]
Dupa care, somn, pentru ca a doua zi trebuia sa o taiem spre casa.
Ar mai fi fost diverse chestii de vazut pe la Nis, dar din lipsa de timp am preferat sa ne plimbam linisititi prin oras, decat sa alegram.
Cam asta a fost.
Daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.
Sambata 01.12.2012 - Partea I-a
Din nou la Skopje (fara Nis de data asta).
Surpriza a fost mare, deoarece s-au schimbat multe in decurs de un an, fata de cand am fost ultima data in oras (mai 2011).
Statuia Sfantului Kliment din Ohrid si placa explicativa (in macedoneana si engleza) de la baza statuii.
[attachmentid=1627868089] [attachmentid=1627868090]
Statuia este amplasata chiar in fata bisericii dedicate Sfantului.
[attachmentid=1627868091]
In curtea bisericii.
[attachmentid=1627868092] [attachmentid=1627868093]
Denumirea in macedoneana.
[attachmentid=1627868094]
Cupola.
[attachmentid=1627868095]
Altarul.
[attachmentid=1627868096]
Cina cea de taina, in varianta macedoneana.
[attachmentid=1627868097]
Drapelul national, amplasat in multe locuri din oras.
[attachmentid=1627868098]
Macedonia si U.E.
[attachmentid=1627868099]
Veselie mare.
[attachmentid=1627868100]
“Mein Kampf”, la o taraba cu carti din piata Macedonia.
[attachmentid=1627868101]
Cateva dintre statuile din zona pietei Macedonia.
Metodija Andonov – Chento, luptator pentru cauza macedoneana care nu s-a inteles prea bine cu autoritatile comuniste iugoslave.
[attachmentid=1627868102] [attachmentid=1627868103]
Tarul Samuil (inca un persoanaj istoric pe care Macedonia il disputa cu Bulgaria).
[attachmentid=1627868104] [attachmentid=1627868105]
Din nou la Skopje (fara Nis de data asta).
Surpriza a fost mare, deoarece s-au schimbat multe in decurs de un an, fata de cand am fost ultima data in oras (mai 2011).
Statuia Sfantului Kliment din Ohrid si placa explicativa (in macedoneana si engleza) de la baza statuii.
[attachmentid=1627868089] [attachmentid=1627868090]
Statuia este amplasata chiar in fata bisericii dedicate Sfantului.
[attachmentid=1627868091]
In curtea bisericii.
[attachmentid=1627868092] [attachmentid=1627868093]
Denumirea in macedoneana.
[attachmentid=1627868094]
Cupola.
[attachmentid=1627868095]
Altarul.
[attachmentid=1627868096]
Cina cea de taina, in varianta macedoneana.
[attachmentid=1627868097]
Drapelul national, amplasat in multe locuri din oras.
[attachmentid=1627868098]
Macedonia si U.E.
[attachmentid=1627868099]
Veselie mare.
[attachmentid=1627868100]
“Mein Kampf”, la o taraba cu carti din piata Macedonia.
[attachmentid=1627868101]
Cateva dintre statuile din zona pietei Macedonia.
Metodija Andonov – Chento, luptator pentru cauza macedoneana care nu s-a inteles prea bine cu autoritatile comuniste iugoslave.
[attachmentid=1627868102] [attachmentid=1627868103]
Tarul Samuil (inca un persoanaj istoric pe care Macedonia il disputa cu Bulgaria).
[attachmentid=1627868104] [attachmentid=1627868105]
Sambata, 01.12.2012 – Partea a II-a.
Putin mai departe de piata Macedonia.
Reclama la LukOil.
[attachmentid=1627868702]
Masina care merge pe zid are numere rusesti de inmatriculare.
[attachmentid=1627868703]
In vitrina unei agentii de turism un afis, probabil mai vechi, care aminteste de liniile aeriene iugoslave (coltul din drepta jos).
[attachmentid=1627868704]
Grup statuar care n-am inteles ce reprezinta.
[attachmentid=1627868705]
Nikola Karev, sau un alt erou national in lupra anti-otomana pe care inca Macedonia si Bulgaria il revendica.
[attachmentid=1627868706] [attachmentid=1627868707]
Arcul de triumf din Skopje (in mai 2011 inca era in constructie).
[attachmentid=1627868708]
Detaliile de pe arcul de triumf incep cu Alexandru cel Mare
[attachmentid=1627868709]
trec pe la perioada revoltelor anti-otomane,
[attachmentid=1627868710]
si probabil pe la perioada refugiatilor mecedoneni in Bulgaria, de dupa primul Razboi Mondial,
[attachmentid=1627868711]
ajung la Macedonia comunista din cadrul Iugoslviei lui Tito,
[attachmentid=1627868712]
si se termina cu declararea independetei Macedonie in anul 1991.
[attachmentid=1627868713]
Inapoi in piata Macedonia, la statuia lui Alexandrul cel Mare, statuie care este pur si simplu imensa (se poate face comparatia cu trenuletul din poza).
[attachmentid=1627868714]
Baza statuii.
[attachmentid=1627868715]
Vara aici este si o fantana arteziana.
Statuia vazuta mai de la distanta.
[attachmentid=1627868716]
Alexandru cel Mare (fara sa am soarele in fata).
[attachmentid=1627868717]
Imparatul bizantin Justinian I (sub domnia caruia s-a construit biserica Sfanta Sofia de la Constatinopol) este si el prezent in piata Macedonia.
[attachmentid=1627868718]
Prezanta imparatului bizantin in piata se datoreaza faptului ca acesta s-a nascut in anul 482 la Tauresium, actualul Gradičte, situat la aproximativ 20 km sud-est de Skopje.
Putin mai departe de piata Macedonia.
Reclama la LukOil.
[attachmentid=1627868702]
Masina care merge pe zid are numere rusesti de inmatriculare.
[attachmentid=1627868703]
In vitrina unei agentii de turism un afis, probabil mai vechi, care aminteste de liniile aeriene iugoslave (coltul din drepta jos).
[attachmentid=1627868704]
Grup statuar care n-am inteles ce reprezinta.
[attachmentid=1627868705]
Nikola Karev, sau un alt erou national in lupra anti-otomana pe care inca Macedonia si Bulgaria il revendica.
[attachmentid=1627868706] [attachmentid=1627868707]
Arcul de triumf din Skopje (in mai 2011 inca era in constructie).
[attachmentid=1627868708]
Detaliile de pe arcul de triumf incep cu Alexandru cel Mare
[attachmentid=1627868709]
trec pe la perioada revoltelor anti-otomane,
[attachmentid=1627868710]
si probabil pe la perioada refugiatilor mecedoneni in Bulgaria, de dupa primul Razboi Mondial,
[attachmentid=1627868711]
ajung la Macedonia comunista din cadrul Iugoslviei lui Tito,
[attachmentid=1627868712]
si se termina cu declararea independetei Macedonie in anul 1991.
[attachmentid=1627868713]
Inapoi in piata Macedonia, la statuia lui Alexandrul cel Mare, statuie care este pur si simplu imensa (se poate face comparatia cu trenuletul din poza).
[attachmentid=1627868714]
Baza statuii.
[attachmentid=1627868715]
Vara aici este si o fantana arteziana.
Statuia vazuta mai de la distanta.
[attachmentid=1627868716]
Alexandru cel Mare (fara sa am soarele in fata).
[attachmentid=1627868717]
Imparatul bizantin Justinian I (sub domnia caruia s-a construit biserica Sfanta Sofia de la Constatinopol) este si el prezent in piata Macedonia.
[attachmentid=1627868718]
Prezanta imparatului bizantin in piata se datoreaza faptului ca acesta s-a nascut in anul 482 la Tauresium, actualul Gradičte, situat la aproximativ 20 km sud-est de Skopje.
iar eu 
m-ai facut curios ce grupul acela statuar, dupa putin google search, am si gasit:
This statue was erected in 2012 for the prestigious Skopje 2014 project.
It commemorates the establishment of the Anti-Fascist Assembly for the People's Liberation of Macedonia (ASNOM) in 1944.
The first plenary session of ASNOM was convened underground on the symbolic date of August 2 (Ilinden uprising day) 1944 in the Monastery of Prohor Pcinjski in nowadays Serbia.
I've read that the monument cost almost 2 million euro, so enjoy it!
m-ai facut curios ce grupul acela statuar, dupa putin google search, am si gasit:
This statue was erected in 2012 for the prestigious Skopje 2014 project.
It commemorates the establishment of the Anti-Fascist Assembly for the People's Liberation of Macedonia (ASNOM) in 1944.
The first plenary session of ASNOM was convened underground on the symbolic date of August 2 (Ilinden uprising day) 1944 in the Monastery of Prohor Pcinjski in nowadays Serbia.
I've read that the monument cost almost 2 million euro, so enjoy it!
QUOTE
Statuia vazuta mai de la distanta.
Vad o cruce in departare, pe acel munte. Ce reprezinta?
@ Sudsemnatu
Multumesc frumos pentru completare.
@ UXE
Acel munte se numente Vodno (chiar este si un cartier in Skopje cu acelasi nume).
Cruce care se vede se numeste Crucea Milenium, si a fost construita pentru a marca 2.000 de ani de crestinism in Macedonia si restul lumii.
Constructia Crucii a inceput in anul 2002 iar inaugurarea a fost la 08.09.2008 (data la care se aniverseaza si independeta Macedonei fata de Yugoslavia).
Din ce spune Wikipedia, crucea macedoneana are 66 m inaltime fiind cea mai mare din lume.
http://en.wikipedia.org/wiki/Millennium_Cross
Poze facute prima data cand am fost la Skopje (mai 2011).
Crucea vazuta din oras.
[attachmentid=1627870418]
Skopje vazut de sus, din apropierea Crucii.
[attachmentid=1627870419] [attachmentid=1627870420] [attachmentid=1627870421]
N-am ajuns pana la Cruce, deoarece am fost acolo intr-o sambata dimineata iar macedonenii faceau pregatiri pentru un raliu, ceva de genul viteza in coasta.
Si n-am vrut sa riscam sa inchida drumul si ramanem pana dupa-amiaza pe acolo.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a III-a.
Podul de piata (Kamen most in macedoneana), unul dintre simbolurile orasului.
[attachmentid=1627870422] [attachmentid=1627870423]
Curatenie cu peria de sarma.
[attachmentid=1627870424]
Apa Vardarului.
[attachmentid=1627870425]
Viitorul muzeu arheologic al Macedoniei.
[attachmentid=1627870426]
Un nou pod peste Vardar, chiar in fata viitorului muzeu arheologic.
[attachmentid=1627870427]
Sarituri in apa.
[attachmentid=1627870428]
Pe malul nordic al Vardarului.
Viitoarea statuie a lui Filip al II-lea (tatal lui Alexandru cel Mare).
[attachmentid=1627870429]
Deja influenta turceasca incepea sa se simta.
Castane prajite, asa cum se vand pe malurile Bosforului si in alte orase din Turcia.
60 de dinari (apox. 1 euro) punga, insa neavand marunt, macedoneanul batran cu fes in cap mi-a luat doar 50 de dinari.
Foarte bune.
[attachmentid=1627870430]
Sfintii frati Chiril si Metodiu, un fel de bunici ai alfabetului chirilic.
[attachmentid=1627870431] [attachmentid=1627870433]
Multumesc frumos pentru completare.
@ UXE
Acel munte se numente Vodno (chiar este si un cartier in Skopje cu acelasi nume).
Cruce care se vede se numeste Crucea Milenium, si a fost construita pentru a marca 2.000 de ani de crestinism in Macedonia si restul lumii.
Constructia Crucii a inceput in anul 2002 iar inaugurarea a fost la 08.09.2008 (data la care se aniverseaza si independeta Macedonei fata de Yugoslavia).
Din ce spune Wikipedia, crucea macedoneana are 66 m inaltime fiind cea mai mare din lume.
http://en.wikipedia.org/wiki/Millennium_Cross
Poze facute prima data cand am fost la Skopje (mai 2011).
Crucea vazuta din oras.
[attachmentid=1627870418]
Skopje vazut de sus, din apropierea Crucii.
[attachmentid=1627870419] [attachmentid=1627870420] [attachmentid=1627870421]
N-am ajuns pana la Cruce, deoarece am fost acolo intr-o sambata dimineata iar macedonenii faceau pregatiri pentru un raliu, ceva de genul viteza in coasta.
Si n-am vrut sa riscam sa inchida drumul si ramanem pana dupa-amiaza pe acolo.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a III-a.
Podul de piata (Kamen most in macedoneana), unul dintre simbolurile orasului.
[attachmentid=1627870422] [attachmentid=1627870423]
Curatenie cu peria de sarma.
[attachmentid=1627870424]
Apa Vardarului.
[attachmentid=1627870425]
Viitorul muzeu arheologic al Macedoniei.
[attachmentid=1627870426]
Un nou pod peste Vardar, chiar in fata viitorului muzeu arheologic.
[attachmentid=1627870427]
Sarituri in apa.
[attachmentid=1627870428]
Pe malul nordic al Vardarului.
Viitoarea statuie a lui Filip al II-lea (tatal lui Alexandru cel Mare).
[attachmentid=1627870429]
Deja influenta turceasca incepea sa se simta.
Castane prajite, asa cum se vand pe malurile Bosforului si in alte orase din Turcia.
60 de dinari (apox. 1 euro) punga, insa neavand marunt, macedoneanul batran cu fes in cap mi-a luat doar 50 de dinari.
Foarte bune.
[attachmentid=1627870430]
Sfintii frati Chiril si Metodiu, un fel de bunici ai alfabetului chirilic.
[attachmentid=1627870431] [attachmentid=1627870433]
Wow...chiar fain. Tre sa ajung si eu pe acolo.
@ ericj
Multumesc frumos.
Eu zic ca merita o vizita la Skopje.
M-as bucura daca cele scrise aici ar ajuta la o minima documentare, .
Sambata, 01.12.2012 – Partea a IV-a.
Unul dintre cele mai tari muzee pe care le-am vazut pana acum.
Intrarea in muzeu si denumirea in macedoneana a acestuia.
[attachmentid=1627871411]
Traducerea in engleza.
[attachmentid=1627871412]
VMRO = una dintre organizatiile revolutionare bulgaro-macedonene al carei scop era eliberarea de sub stapanirea otomana.
Mai multe detalii: http://en.wikipedia.org/wiki/Internal_Mace...ry_Organization
Muzeul se viziteaza doar in prezenta unui ghid.
Cum eu eram singurul turist ne-macedonean de la aceea ora, a trebuit sa astept putin pana a aparut ghidul.
Ocazie cu care m-am plimbat putin prin partea de muzeu unde prezenta ghidului nu este necesara.
Partea asta nu este foarte mare si contine doar cateva tablouri imense.
Tablou in care se observa diversitate etnica existenta in Imperiul Otoman in anul 1909.
[attachmentid=1627871413] [attachmentid=1627871414]
Explicatia tabloului.
[attachmentid=1627871415]
Un asasinat (printre multe altele, despre care urma sa le aflu in muzeu).
[attachmentid=1627871416]
Explicatia tabloului.
[attachmentid=1627871417]
Tablourile ajung in anul 1943, si la steagul rosu.
[attachmentid=1627871418] [attachmentid=1627871419]
Intre timp a aparut ghidul, pe nume Alex.
Un tip pe la 30 de ani, cu o claie de par in cap, o engleza inteligibila, fular la gat si o cutie de Tic-Tac.
Din cutia de Tic-Tac am mancat eu jumate, doarece Alex (ghidul) cred ca era dependent de bomboanele ale.
Si de cate ori lua cate bomboana, se simtea dator sa-mi ofere si mie una.
Iar eu nu-l puteam refuza, pentru ca nu ar fi fost frumos.
Muzeul propriu-zis este plin de figurine din ceara, scara 1/1.
N-am fost la madam Tussauds din Londra, insa figurinele macedonene pareau destul de bine facute.
Concret, incepand de pe la 1800, oricine a dat o basina contra turcilor (si contra sarbilor, insa mai putin) acum este prezent in muzeu.
In partea vizitabila cu ghid a muzeului nu exista ferestre,.
Iar fotografiatul este interzis, din cauza de “Security reasons”, dupa cum mi-a spus Alex.
Asa ca nu am nicio poza din muzeu.
Primele figurine din ceara sunt niste haiduci, de pe la 1800 si ceva.
Alex s-a lansat intr-o explicatie savanta despre haiduci, despre cum furau de la bogatii ca sa dea la saraci, etc.
A fost cam dezamagit cand i-am spus ca stiu despre ce e vorba legat de haiduci, si ca in romana aveam acelasi cuvant.
Pe la organizatiile “de eliberare a Macedoniei de sub jugul Otoman” (cuvintele lui Alex) am trecut destul de repede.
Practic este o insiruire de figurine de ceara, majoritatea reconstituind diverse intalniri (mai mult sau mai putin clandesitine) ale membrilor acelor organizatii.
Si o multime de nume, care oricum nu se pot retine.
Curand ajungem la domnisoara Ellen (Maria) Stone.
O americanca, misionara protestanta, care impreuna cu alte cateva misioanre, au fost rapite de Yane Sandanski, in anul 1901, undeva pe langa Bansko.
Rapirea acestor misionare este considerate ca fiind “prima criza a ostaticilor americani”.
Se pare ca domnisoarele misionare s-au inteles bine cu Yane si oamenii lui.
Una dintre ele chiar a nascut in captivitate, ajutata de rapitori (nu se stie daca era gravida la momentul rapirii).
Drept pentru care, ceea ce azi se numeste “Sindromul Stockholm” (august 1973, cand ostateci au fraternizat cu rapitorii) a aparut pentru prima data in Macedonia otomana, in 1901.
Pana la urma, in 1902, Yane a incasat recompense si le-a eliberat pe misionare.
Iar Elle Stone s-a intors in State si a sustinut cauza macedoneana, spunand ca rapitorii nu sunt banditi, ci lupratori pentru liberatate.
Cat despre Yane Sandanski, acesta este unul dintre multe alte personaje pe care Bulgaria si Macedonia inca si-l disputa.
Este considerat erou national in amebele tari, insa asupra nationalitatii lui Yane inca nu s-a ajuns la o opinie comuna.
Ca fapt divers, in sudul Bulgariei, in apropiere de Kulata, se afla o localitate Sandanski, numita asa in 1949 in onoarea lui Yane.
Unul dintre exponatele muzeului este o spanzuratoare din piata unui sat.
Cu tot cu franghie si cu cel spanzurat.
Plus un caine, o oaie si cateva ciori (inaripate).
Am retinut ca a fost spanzurat de turci si lasat acolo cateva zile din motive de intimidare a populatiei locale.
Anii ’20 ai secolului trecut si perioada atentatelor.
Ceva de genul:
Gigi a fost impuscat de Gogu.
Gogu, la randul lui a fost impuscat de Costel.
Costel a fost impuscat de Fane.
Fane a fost impuscat de …
Bineinteles, o gramda de nume pe care nu le-am retinut.
Cel mai tare exponat al muzeului este Vlado Soferul.
Pe numele sau adevarat Vlado Chernozemski.
Cel care l-a asasinat la 09.10.1934, la Marsilia pe regele Alexandrul Karađorđeviæ al Yugoslaviei.
Vlado este infatisat exact in momentul antentatului, tragand cu pistoulul prin buchetul de trandafiri pe care-l tinea in mana.
Pe Valdo, toata lumea l-a considerat bulgar, mai putin macedonenii, care il considera unul de-al lor.
Daca Gavrilo Princip (cel care la impuscat in 1914 la Sarajevo pe Frantz Ferdinand) are o azi o strada in Belgrad, Vlado are azi o strada in Blagoevgrad (oras din Bugaria, la sud de Sofia in drumul spre Kulata).
Alex, mi-a spus plin de mandrie ca Vlado este protagonistul primului atentat care a fost fimat, iar filmul il gasesc pe youtube
Cred ca asta e:
Se ajunge pe perioada comunista a Macedoniei, in cadrul Yugoslaviei lui Tito.
Din spusele lui Alex, cel putin la inceput, nu a fost o perioda cu amintiri placute pentru macedoneni.
Ultima sala a muzeului este plina de fotografii care atarna din tavan.
Sunt cateva sute.
Iar in acele fotografii sunt infatisati doar o mica parte dintre macedonenii care au murit in lagarele de munca iugoslave.
La finalul vizitei, Alex mi-a oferit o cafea, din partea casei.
Fiind moca, nu l-am refuzat, mai ales ca am aflat si alte lucruri interesante.
Cum ar fi faptul ca minoritatea albaneza din Macedonia are mai multe drepturi decat majoritatea macedoneana.
Merita aminitit faptul ca in urma acordului de la Ohrid din 2001 incheiat intre Guvernul Macedoniei si minoritatea albaneza din Macedonia si mediat de catre UE si SUA, orice limba vorbita de cel putin 20% dintre locuitorii Mecedonei devine automat limba oficiala.
Absolut intamplator, in Macedonia sunt 65% macedoneni, 25% albanezi iar restul de 10% sunt categoria altele (romi, sarbi, bulgari, etc).
Vor fi mai tarziu niste poze din Skopje legate de minoritatea albaneza.
Chiar langa muzeul figurinelor de ceara se alfa un muzeu al Holocaustului.
Denumirea completa a muzeului.
[attachmentid=1627871420]
Cladirea muzeului.
[attachmentid=1627871421]
Detalii.
[attachmentid=1627871422] [attachmentid=1627871423]
Vizitarea muzeului este gratuita.
Bineinteles ca in interior nu se fac poze, tot din motive de “Security reasons”.
La parter, doar un vagon de cale ferata, similar cu cele care au fost folosite pentru transportul evreilor spre lagarele de concentrare.
La primul etaj se vorbeste despre evreii bazinul marii Mediterane, despre cum au fost acestia izgoniti din Spania si despre cum au fost primiti cu bratele deschise in Imperiul Otoman.
Chiar este marturia unui vizir otoman, care spunea ceva de genul ca nu intelege de ce spaniolii au izgonit o populatie atat de dezvoltata.
In treacat se aduce aminte despre Salonicul evreiesc, Salonic care azi nu mai exista (s-au ocupat nemtii de asta in al doilea razboi mondial).
La etajul al doilea se vorbeste despre deportatile evreilor din Macedonia, dar se recunoaste ca acestea au fost la scara redusa, pentru simplul fapt ca nu erau prea multi evrei in Macedonia.
Multumesc frumos.
Eu zic ca merita o vizita la Skopje.
M-as bucura daca cele scrise aici ar ajuta la o minima documentare, .
Sambata, 01.12.2012 – Partea a IV-a.
Unul dintre cele mai tari muzee pe care le-am vazut pana acum.
Intrarea in muzeu si denumirea in macedoneana a acestuia.
[attachmentid=1627871411]
Traducerea in engleza.
[attachmentid=1627871412]
VMRO = una dintre organizatiile revolutionare bulgaro-macedonene al carei scop era eliberarea de sub stapanirea otomana.
Mai multe detalii: http://en.wikipedia.org/wiki/Internal_Mace...ry_Organization
Muzeul se viziteaza doar in prezenta unui ghid.
Cum eu eram singurul turist ne-macedonean de la aceea ora, a trebuit sa astept putin pana a aparut ghidul.
Ocazie cu care m-am plimbat putin prin partea de muzeu unde prezenta ghidului nu este necesara.
Partea asta nu este foarte mare si contine doar cateva tablouri imense.
Tablou in care se observa diversitate etnica existenta in Imperiul Otoman in anul 1909.
[attachmentid=1627871413] [attachmentid=1627871414]
Explicatia tabloului.
[attachmentid=1627871415]
Un asasinat (printre multe altele, despre care urma sa le aflu in muzeu).
[attachmentid=1627871416]
Explicatia tabloului.
[attachmentid=1627871417]
Tablourile ajung in anul 1943, si la steagul rosu.
[attachmentid=1627871418] [attachmentid=1627871419]
Intre timp a aparut ghidul, pe nume Alex.
Un tip pe la 30 de ani, cu o claie de par in cap, o engleza inteligibila, fular la gat si o cutie de Tic-Tac.
Din cutia de Tic-Tac am mancat eu jumate, doarece Alex (ghidul) cred ca era dependent de bomboanele ale.
Si de cate ori lua cate bomboana, se simtea dator sa-mi ofere si mie una.
Iar eu nu-l puteam refuza, pentru ca nu ar fi fost frumos.
Muzeul propriu-zis este plin de figurine din ceara, scara 1/1.
N-am fost la madam Tussauds din Londra, insa figurinele macedonene pareau destul de bine facute.
Concret, incepand de pe la 1800, oricine a dat o basina contra turcilor (si contra sarbilor, insa mai putin) acum este prezent in muzeu.
In partea vizitabila cu ghid a muzeului nu exista ferestre,.
Iar fotografiatul este interzis, din cauza de “Security reasons”, dupa cum mi-a spus Alex.
Asa ca nu am nicio poza din muzeu.
Primele figurine din ceara sunt niste haiduci, de pe la 1800 si ceva.
Alex s-a lansat intr-o explicatie savanta despre haiduci, despre cum furau de la bogatii ca sa dea la saraci, etc.
A fost cam dezamagit cand i-am spus ca stiu despre ce e vorba legat de haiduci, si ca in romana aveam acelasi cuvant.
Pe la organizatiile “de eliberare a Macedoniei de sub jugul Otoman” (cuvintele lui Alex) am trecut destul de repede.
Practic este o insiruire de figurine de ceara, majoritatea reconstituind diverse intalniri (mai mult sau mai putin clandesitine) ale membrilor acelor organizatii.
Si o multime de nume, care oricum nu se pot retine.
Curand ajungem la domnisoara Ellen (Maria) Stone.
O americanca, misionara protestanta, care impreuna cu alte cateva misioanre, au fost rapite de Yane Sandanski, in anul 1901, undeva pe langa Bansko.
Rapirea acestor misionare este considerate ca fiind “prima criza a ostaticilor americani”.
Se pare ca domnisoarele misionare s-au inteles bine cu Yane si oamenii lui.
Una dintre ele chiar a nascut in captivitate, ajutata de rapitori (nu se stie daca era gravida la momentul rapirii).
Drept pentru care, ceea ce azi se numeste “Sindromul Stockholm” (august 1973, cand ostateci au fraternizat cu rapitorii) a aparut pentru prima data in Macedonia otomana, in 1901.
Pana la urma, in 1902, Yane a incasat recompense si le-a eliberat pe misionare.
Iar Elle Stone s-a intors in State si a sustinut cauza macedoneana, spunand ca rapitorii nu sunt banditi, ci lupratori pentru liberatate.
Cat despre Yane Sandanski, acesta este unul dintre multe alte personaje pe care Bulgaria si Macedonia inca si-l disputa.
Este considerat erou national in amebele tari, insa asupra nationalitatii lui Yane inca nu s-a ajuns la o opinie comuna.
Ca fapt divers, in sudul Bulgariei, in apropiere de Kulata, se afla o localitate Sandanski, numita asa in 1949 in onoarea lui Yane.
Unul dintre exponatele muzeului este o spanzuratoare din piata unui sat.
Cu tot cu franghie si cu cel spanzurat.
Plus un caine, o oaie si cateva ciori (inaripate).
Am retinut ca a fost spanzurat de turci si lasat acolo cateva zile din motive de intimidare a populatiei locale.
Anii ’20 ai secolului trecut si perioada atentatelor.
Ceva de genul:
Gigi a fost impuscat de Gogu.
Gogu, la randul lui a fost impuscat de Costel.
Costel a fost impuscat de Fane.
Fane a fost impuscat de …
Bineinteles, o gramda de nume pe care nu le-am retinut.
Cel mai tare exponat al muzeului este Vlado Soferul.
Pe numele sau adevarat Vlado Chernozemski.
Cel care l-a asasinat la 09.10.1934, la Marsilia pe regele Alexandrul Karađorđeviæ al Yugoslaviei.
Vlado este infatisat exact in momentul antentatului, tragand cu pistoulul prin buchetul de trandafiri pe care-l tinea in mana.
Pe Valdo, toata lumea l-a considerat bulgar, mai putin macedonenii, care il considera unul de-al lor.
Daca Gavrilo Princip (cel care la impuscat in 1914 la Sarajevo pe Frantz Ferdinand) are o azi o strada in Belgrad, Vlado are azi o strada in Blagoevgrad (oras din Bugaria, la sud de Sofia in drumul spre Kulata).
Alex, mi-a spus plin de mandrie ca Vlado este protagonistul primului atentat care a fost fimat, iar filmul il gasesc pe youtube
Cred ca asta e:
Se ajunge pe perioada comunista a Macedoniei, in cadrul Yugoslaviei lui Tito.
Din spusele lui Alex, cel putin la inceput, nu a fost o perioda cu amintiri placute pentru macedoneni.
Ultima sala a muzeului este plina de fotografii care atarna din tavan.
Sunt cateva sute.
Iar in acele fotografii sunt infatisati doar o mica parte dintre macedonenii care au murit in lagarele de munca iugoslave.
La finalul vizitei, Alex mi-a oferit o cafea, din partea casei.
Fiind moca, nu l-am refuzat, mai ales ca am aflat si alte lucruri interesante.
Cum ar fi faptul ca minoritatea albaneza din Macedonia are mai multe drepturi decat majoritatea macedoneana.
Merita aminitit faptul ca in urma acordului de la Ohrid din 2001 incheiat intre Guvernul Macedoniei si minoritatea albaneza din Macedonia si mediat de catre UE si SUA, orice limba vorbita de cel putin 20% dintre locuitorii Mecedonei devine automat limba oficiala.
Absolut intamplator, in Macedonia sunt 65% macedoneni, 25% albanezi iar restul de 10% sunt categoria altele (romi, sarbi, bulgari, etc).
Vor fi mai tarziu niste poze din Skopje legate de minoritatea albaneza.
Chiar langa muzeul figurinelor de ceara se alfa un muzeu al Holocaustului.
Denumirea completa a muzeului.
[attachmentid=1627871420]
Cladirea muzeului.
[attachmentid=1627871421]
Detalii.
[attachmentid=1627871422] [attachmentid=1627871423]
Vizitarea muzeului este gratuita.
Bineinteles ca in interior nu se fac poze, tot din motive de “Security reasons”.
La parter, doar un vagon de cale ferata, similar cu cele care au fost folosite pentru transportul evreilor spre lagarele de concentrare.
La primul etaj se vorbeste despre evreii bazinul marii Mediterane, despre cum au fost acestia izgoniti din Spania si despre cum au fost primiti cu bratele deschise in Imperiul Otoman.
Chiar este marturia unui vizir otoman, care spunea ceva de genul ca nu intelege de ce spaniolii au izgonit o populatie atat de dezvoltata.
In treacat se aduce aminte despre Salonicul evreiesc, Salonic care azi nu mai exista (s-au ocupat nemtii de asta in al doilea razboi mondial).
La etajul al doilea se vorbeste despre deportatile evreilor din Macedonia, dar se recunoaste ca acestea au fost la scara redusa, pentru simplul fapt ca nu erau prea multi evrei in Macedonia.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a V-a.
In Skopje inca se construiste.
[attachmentid=1627871608]
Centrul vechi, cam ca la Bucuresti.
[attachmentid=1627871609] [attachmentid=1627871610] [attachmentid=1627871611]
Interiorul bisericii Sveti Spas.
Altarul din lemn sculptat.
[attachmentid=1627871612] [attachmentid=1627871613] [attachmentid=1627871614]
Detalii de pe altar.
Adam si Eva.
[attachmentid=1627871615]
Sfintii imparati Constantin si Elena.
[attachmentid=1627871616]
Scaun din lemn sculptat.
[attachmentid=1627871617]
Pictura din tavan.
[attachmentid=1627871618] [attachmentid=1627871619]
In curtea bisericii este mormantul lui Goce Delcev, cel care a murit odata si a fost ingropat de 3 ori.
Am vorbit in povestea de anul trecut pe larg depre Goce.
Insa nu puteam trecere pe langa mormantul lui fara sa-i fac o poza.
[attachmentid=1627871620]
In Skopje inca se construiste.
[attachmentid=1627871608]
Centrul vechi, cam ca la Bucuresti.
[attachmentid=1627871609] [attachmentid=1627871610] [attachmentid=1627871611]
Interiorul bisericii Sveti Spas.
Altarul din lemn sculptat.
[attachmentid=1627871612] [attachmentid=1627871613] [attachmentid=1627871614]
Detalii de pe altar.
Adam si Eva.
[attachmentid=1627871615]
Sfintii imparati Constantin si Elena.
[attachmentid=1627871616]
Scaun din lemn sculptat.
[attachmentid=1627871617]
Pictura din tavan.
[attachmentid=1627871618] [attachmentid=1627871619]
In curtea bisericii este mormantul lui Goce Delcev, cel care a murit odata si a fost ingropat de 3 ori.
Am vorbit in povestea de anul trecut pe larg depre Goce.
Insa nu puteam trecere pe langa mormantul lui fara sa-i fac o poza.
[attachmentid=1627871620]
Sambata, 01.12.2012 – Partea a VI-a.
Relativ aproape de mormantul lui Goce se afla moscheea Mustafa Pasa.
In mai 2011 am vazut moscheea doar din strada, atunci fiind in plin proces de restaurare.
Restaurarea care a fost realizata cu fonduri turcesti.
Inscriptie in 3 limbi (turca, macedoneana si albaneza) referitor la restaurare.
[attachmentid=1627872377]
Si o inscriptie in engleza, din interiorul moscheii, de unde am afalta ca TIKA = Agentia turca pentru coordonare si cooperare si se afla in subordinea primului ministru.
[attachmentid=1627872378]
Altfel spus, Turcia se ocupa in continuare de mostenirea otomana din Balcani (si probabil nu numai din Balcani).
Interiorul moscheii.
[attachmentid=1627872379]
Cupola.
[attachmentid=1627872380]
Exteriorul.
[attachmentid=1627872381] [attachmentid=1627872382] [attachmentid=1627872383]
Minaretul mai de aproape.
[attachmentid=1627872384] [attachmentid=1627872385]
Moscheea de la distanta.
[attachmentid=1627872386]
Intamplator am ajuns in fata ambasadei Albaniei din Skopje.
[attachmentid=1627872387]
Inscriptia de pe banner-ul de pe ambasada:
[attachmentid=1627872388]
100 vjet pavaresi = 100 de ani de independenta, referindu-se la 28.11.1912, data l-a care a fost proclamata, la Vlore, independenta Albaniei fata de imperiul Otoman.
Steaguri albaneze, de vanzare in bazarul din Skopje.
[attachmentid=1627872389]
Afis in albaneza (ca doar este limba oficiala in Macedonia) despre un spectacol organizat cu ocazia centenarului independentei Albaniei, cu participarea unor artisti (nu stiu daca doar albanezi) din Albania, Macedonia si noul stat independet Kosovo.
[attachmentid=1627872390]
Vazand afisul de mai sus, am aflat la in albaneza Skopje se numeste Shkup.
Apropiat de Uskup, denumirea in limba turca.
Relativ aproape de mormantul lui Goce se afla moscheea Mustafa Pasa.
In mai 2011 am vazut moscheea doar din strada, atunci fiind in plin proces de restaurare.
Restaurarea care a fost realizata cu fonduri turcesti.
Inscriptie in 3 limbi (turca, macedoneana si albaneza) referitor la restaurare.
[attachmentid=1627872377]
Si o inscriptie in engleza, din interiorul moscheii, de unde am afalta ca TIKA = Agentia turca pentru coordonare si cooperare si se afla in subordinea primului ministru.
[attachmentid=1627872378]
Altfel spus, Turcia se ocupa in continuare de mostenirea otomana din Balcani (si probabil nu numai din Balcani).
Interiorul moscheii.
[attachmentid=1627872379]
Cupola.
[attachmentid=1627872380]
Exteriorul.
[attachmentid=1627872381] [attachmentid=1627872382] [attachmentid=1627872383]
Minaretul mai de aproape.
[attachmentid=1627872384] [attachmentid=1627872385]
Moscheea de la distanta.
[attachmentid=1627872386]
Intamplator am ajuns in fata ambasadei Albaniei din Skopje.
[attachmentid=1627872387]
Inscriptia de pe banner-ul de pe ambasada:
[attachmentid=1627872388]
100 vjet pavaresi = 100 de ani de independenta, referindu-se la 28.11.1912, data l-a care a fost proclamata, la Vlore, independenta Albaniei fata de imperiul Otoman.
Steaguri albaneze, de vanzare in bazarul din Skopje.
[attachmentid=1627872389]
Afis in albaneza (ca doar este limba oficiala in Macedonia) despre un spectacol organizat cu ocazia centenarului independentei Albaniei, cu participarea unor artisti (nu stiu daca doar albanezi) din Albania, Macedonia si noul stat independet Kosovo.
[attachmentid=1627872390]
Vazand afisul de mai sus, am aflat la in albaneza Skopje se numeste Shkup.
Apropiat de Uskup, denumirea in limba turca.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a VII-a.
Turnul cu ceas.
[attachmentid=1627873761] [attachmentid=1627873762]
Se pare ca este cel mai vechi turn cu ceas de pe teritoriul imperiului Otoman.
Construit initial in perioda 1566-1572, partea superiora originala fiind din lemn.
Primul mecanism al ceasului a fost adus de la Szeged (Ungaria).
Se pare ca turcii au adus de la Szeged si un ceasornicar care se se ocupe de mecanism.
Turnul de caramida care se vede azi a fost contruit in 1902-1903, ocazie cu care mecanismul a fost schimbat cu unul elevetian.
La cutremurul din 1963 mecanismul elevetian al ceasului a fost furat si pana in ziua de azi nu a mai fost inlocuit.
Cel putin asta se spune pe www.travel2macedonia.com.mk.
Turnul cu ceas se afla in curtea moscheii sultan Murad al II-lea (sau Hjuncar), pe care am gasit-o inchisa.
[attachmentid=1627873763]
Moscheea Issa Bey.
[attachmentid=1627873764]
Interiorul.
[attachmentid=1627873765] [attachmentid=1627873766]
Cupola.
[attachmentid=1627873767]
“Placutz multi-lingv” pe cutia milei.
[attachmentid=1627873768]
Semalizare rutiera, probabil in macedoneana si albaneza.
Se observa indicatorul catre Atena.
Parca in Grecia nu existau indicatoare rutiere catre Macedonia (FYROM), ci doar catre Evzoni, un mic sat de la granita cu Macedonia.
[attachmentid=1627873769]
Pentru ca tot am vorbit despre drepturile minoritatii albaneze din Macedonia, poza asta mi s-a parut cea mai tare.
[attachmentid=1627873770]
In ordinea numerelor de pe tricou:
Sali Berisha = primul ministrul al Albaniei;
Hashim Thaci = primul ministru al noului stat independent Kosovo.
Ca Hashim Thaci s-a ocupat cu activitati teroriste in trecut, in cadrul UCK, conteaza acum mai putin.
Mai exista si prin alte locuri cazuri similare.
Oare la Roma or exista poze pe strada cu primul ministrul al Austriei si liderul politic din Tirolul de Sud?
Daca tot eram in cartierul turcesc din Skopje, n-am putut rata un ceai.
Chiar si macedonenii ii spun “Turkish tea”.
[attachmentid=1627873771]
Aproape la fel de bun ca originalul din Turcia.
Oricum, modalitatea de servire este identica.
Deja se intunecase si imi era foame.
Fiind destul de cald pentru o zi de decembrie, m-am dus excat pe terasa carciumii unde am fost si in 2011.
Mancare a foat buna,
[attachmentid=1627873772] [attachmentid=1627873773]
sticla de vin la fel.
[attachmentid=1627873774]
Pisicii nu prea i-au placut micii, pentru ca dupa prima jumatate de mic a plecat.
[attachmentid=1627873775]
Turnul cu ceas.
[attachmentid=1627873761] [attachmentid=1627873762]
Se pare ca este cel mai vechi turn cu ceas de pe teritoriul imperiului Otoman.
Construit initial in perioda 1566-1572, partea superiora originala fiind din lemn.
Primul mecanism al ceasului a fost adus de la Szeged (Ungaria).
Se pare ca turcii au adus de la Szeged si un ceasornicar care se se ocupe de mecanism.
Turnul de caramida care se vede azi a fost contruit in 1902-1903, ocazie cu care mecanismul a fost schimbat cu unul elevetian.
La cutremurul din 1963 mecanismul elevetian al ceasului a fost furat si pana in ziua de azi nu a mai fost inlocuit.
Cel putin asta se spune pe www.travel2macedonia.com.mk.
Turnul cu ceas se afla in curtea moscheii sultan Murad al II-lea (sau Hjuncar), pe care am gasit-o inchisa.
[attachmentid=1627873763]
Moscheea Issa Bey.
[attachmentid=1627873764]
Interiorul.
[attachmentid=1627873765] [attachmentid=1627873766]
Cupola.
[attachmentid=1627873767]
“Placutz multi-lingv” pe cutia milei.
[attachmentid=1627873768]
Semalizare rutiera, probabil in macedoneana si albaneza.
Se observa indicatorul catre Atena.
Parca in Grecia nu existau indicatoare rutiere catre Macedonia (FYROM), ci doar catre Evzoni, un mic sat de la granita cu Macedonia.
[attachmentid=1627873769]
Pentru ca tot am vorbit despre drepturile minoritatii albaneze din Macedonia, poza asta mi s-a parut cea mai tare.
[attachmentid=1627873770]
In ordinea numerelor de pe tricou:
Sali Berisha = primul ministrul al Albaniei;
Hashim Thaci = primul ministru al noului stat independent Kosovo.
Ca Hashim Thaci s-a ocupat cu activitati teroriste in trecut, in cadrul UCK, conteaza acum mai putin.
Mai exista si prin alte locuri cazuri similare.
Oare la Roma or exista poze pe strada cu primul ministrul al Austriei si liderul politic din Tirolul de Sud?
Daca tot eram in cartierul turcesc din Skopje, n-am putut rata un ceai.
Chiar si macedonenii ii spun “Turkish tea”.
[attachmentid=1627873771]
Aproape la fel de bun ca originalul din Turcia.
Oricum, modalitatea de servire este identica.
Deja se intunecase si imi era foame.
Fiind destul de cald pentru o zi de decembrie, m-am dus excat pe terasa carciumii unde am fost si in 2011.
Mancare a foat buna,
[attachmentid=1627873772] [attachmentid=1627873773]
sticla de vin la fel.
[attachmentid=1627873774]
Pisicii nu prea i-au placut micii, pentru ca dupa prima jumatate de mic a plecat.
[attachmentid=1627873775]
am descoperit cam tarziu topicul asta...
nu prea ma incanta locurile nu stiu de ce. adica daca as fi vazut toata europa si asta ar fi ultimul loc nevizitat m-as duce, altfel nu...
spor la calatorit in continuare!!!
nu prea ma incanta locurile nu stiu de ce. adica daca as fi vazut toata europa si asta ar fi ultimul loc nevizitat m-as duce, altfel nu...
spor la calatorit in continuare!!!
@ ipiq
Desi ma repet, scopul acestor povesti este acela de minima documentare pentru cineva care ar ajunge prin locurile respective.
Altfel spus, daca tot am ajuns intr-un anumit loc, am considerat ca ar fi util pentru altii sa-si faca o minima idee despre ce e vorba pe acolo.
N-am avut niciodata pretentia ca sunt cele mai frumoase locuri si ca cine nu le-a vazut pana acum a trait degeaba.
Bafta si tie la calatoriile viitoare.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a VIII-a.
Skopje la ceas de seara.
Muzeul revolutionarilor (acum din ceara) macedoneni.
[attachmentid=1627874403]
Viitorul mezeu arheologic al Macedoniei.
[attachmentid=1627874404]
Podul de piatra (Kamen Most) peste Vardar.
[attachmentid=1627874405]
Un birou al liniilor aeriene sarbesti
[attachmentid=1627874406]
si cursele operate din Belgrad si Nis.
[attachmentid=1627874407]
Se observa ca nu exista cursa Belgrad – Zagreb.
Insa exista cursa din Belgrad spre toate capitalele fostelor republici federale iugoslave (Ljubliana, Sarajevo, Podgorica, Skopje) plus Banjaluka
Ca tot am vorbit despre Banjaluka, aceasta este capitala Republicii Srspka, entintatea sarba din Bosnia-Hertegovina.
I se mai spune “cea mai necunoscuta capitala europeana”.
Biserica Sfantul Klimnet din Orhid (pe care am vizitat-o de dimineata).
[attachmentid=1627874408]
Duminica, 02.12.2012
Inainte de pleca spre casa m-am oprit la un supermarket (varianta macedoneana de Lidl) pentru ca nu ma puteam intoarce din Macedonia fara niste sticle de vin si cateva borcane de zacusca.
Avand in vedere ora matinala, functiona doar o singura casa de marcat.
Si o casiera foarte mirata cand a vazut pe banda combinatia alcool – zacusca, duminica la ora 8 dimineata.
Insa, paream om serios deorece nu mi-a cerut sa-i arat un act de identiate pe langa cardul bancar.
Iar zacusca macedoneana mi s-a parut mai buna decat cea bulgareasca.
Skopje, la ora 8.15 dimineata.
[attachmentid=1627874409]
Cam asta a fost Skopje, varianta 01 decembrie 2012.
Am lasat pentru final cea mai mare ciudatenie a orasului.
Si anume ca dupa ora 19.00 nu se mai vinde alcool (inclusiv bere) la niciun magazin, de la Carrefour pana la magazinele mici de cartier.
Pur si simplu in Carrefour rafturile cu alcool sunt acoperite de un rulou, iar la magazinele mici de cartier frigiderele cu alcool au lacatul pus pe ele.
Putin off-topic, cateva poze din bucata de drum Kumanovo – granita bulgareasca de la Gyueshevo.
Asfaltul macedonean este OK.
[attachmentid=1627874410] [attachmentid=1627874411] [attachmentid=1627874412] [attachmentid=1627874413]
Iar zona este una de dealuri domoale.
[attachmentid=1627874414] [attachmentid=1627874415] [attachmentid=1627874416]
La grantia intre Macedonia si Bulgaria nu au fost probleme.
Doar politistul de frontiera bulgar s-a interesat in ce domeniu lucrez, apoi m-a intreabat de doua ori daca n-am fost in Kosovo.
Pana la urma, l-am lamurit ca am fost doar in Macedonia.
Cam asta a fost povestea zilei de 1 Decembrie la Skopje.
Pana data viitoare cand ajung in Macedonia, daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.
Desi ma repet, scopul acestor povesti este acela de minima documentare pentru cineva care ar ajunge prin locurile respective.
Altfel spus, daca tot am ajuns intr-un anumit loc, am considerat ca ar fi util pentru altii sa-si faca o minima idee despre ce e vorba pe acolo.
N-am avut niciodata pretentia ca sunt cele mai frumoase locuri si ca cine nu le-a vazut pana acum a trait degeaba.
Bafta si tie la calatoriile viitoare.
Sambata, 01.12.2012 – Partea a VIII-a.
Skopje la ceas de seara.
Muzeul revolutionarilor (acum din ceara) macedoneni.
[attachmentid=1627874403]
Viitorul mezeu arheologic al Macedoniei.
[attachmentid=1627874404]
Podul de piatra (Kamen Most) peste Vardar.
[attachmentid=1627874405]
Un birou al liniilor aeriene sarbesti
[attachmentid=1627874406]
si cursele operate din Belgrad si Nis.
[attachmentid=1627874407]
Se observa ca nu exista cursa Belgrad – Zagreb.
Insa exista cursa din Belgrad spre toate capitalele fostelor republici federale iugoslave (Ljubliana, Sarajevo, Podgorica, Skopje) plus Banjaluka
Ca tot am vorbit despre Banjaluka, aceasta este capitala Republicii Srspka, entintatea sarba din Bosnia-Hertegovina.
I se mai spune “cea mai necunoscuta capitala europeana”.
Biserica Sfantul Klimnet din Orhid (pe care am vizitat-o de dimineata).
[attachmentid=1627874408]
Duminica, 02.12.2012
Inainte de pleca spre casa m-am oprit la un supermarket (varianta macedoneana de Lidl) pentru ca nu ma puteam intoarce din Macedonia fara niste sticle de vin si cateva borcane de zacusca.
Avand in vedere ora matinala, functiona doar o singura casa de marcat.
Si o casiera foarte mirata cand a vazut pe banda combinatia alcool – zacusca, duminica la ora 8 dimineata.
Insa, paream om serios deorece nu mi-a cerut sa-i arat un act de identiate pe langa cardul bancar.
Iar zacusca macedoneana mi s-a parut mai buna decat cea bulgareasca.
Skopje, la ora 8.15 dimineata.
[attachmentid=1627874409]
Cam asta a fost Skopje, varianta 01 decembrie 2012.
Am lasat pentru final cea mai mare ciudatenie a orasului.
Si anume ca dupa ora 19.00 nu se mai vinde alcool (inclusiv bere) la niciun magazin, de la Carrefour pana la magazinele mici de cartier.
Pur si simplu in Carrefour rafturile cu alcool sunt acoperite de un rulou, iar la magazinele mici de cartier frigiderele cu alcool au lacatul pus pe ele.
Putin off-topic, cateva poze din bucata de drum Kumanovo – granita bulgareasca de la Gyueshevo.
Asfaltul macedonean este OK.
[attachmentid=1627874410] [attachmentid=1627874411] [attachmentid=1627874412] [attachmentid=1627874413]
Iar zona este una de dealuri domoale.
[attachmentid=1627874414] [attachmentid=1627874415] [attachmentid=1627874416]
La grantia intre Macedonia si Bulgaria nu au fost probleme.
Doar politistul de frontiera bulgar s-a interesat in ce domeniu lucrez, apoi m-a intreabat de doua ori daca n-am fost in Kosovo.
Pana la urma, l-am lamurit ca am fost doar in Macedonia.
Cam asta a fost povestea zilei de 1 Decembrie la Skopje.
Pana data viitoare cand ajung in Macedonia, daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.
Si daca te duceai si in Kosovo?
@ Sudsemnatu
Probabil ar fi fost un control mai riguros (desi Bulgaria a recunoscut independenta Kosovo).
La iesirea din Macedonia, in fata mea era o duba (parca VW Tranporter pentru persoane) inmatriculata in Kosovo.
Ca fapt divers, parca KSH este abrevierea de pe nr. de masina a Kosovo.
Ideea este ca mecedonenii i-au dat jos pe toti ocupantii dubei (vreo 8 insi) si i-au condus in interiorul postului de frontiera.
Ce-au facut mai departe nu mai stiu, pentru ca mie macedonenii mi-au facut semn ca pot trece.
Probabil ar fi fost un control mai riguros (desi Bulgaria a recunoscut independenta Kosovo).
La iesirea din Macedonia, in fata mea era o duba (parca VW Tranporter pentru persoane) inmatriculata in Kosovo.
Ca fapt divers, parca KSH este abrevierea de pe nr. de masina a Kosovo.
Ideea este ca mecedonenii i-au dat jos pe toti ocupantii dubei (vreo 8 insi) si i-au condus in interiorul postului de frontiera.
Ce-au facut mai departe nu mai stiu, pentru ca mie macedonenii mi-au facut semn ca pot trece.
Foarte frumos Gibonule,nu am apucat sa vizitez nimica din Skopje,dar imi doresc sa stau 2 zile in viitor.Am vazut pe cateva masini RKS si eu credeam ca este Kosovo,dar din ce ai scris tu cred ca este al Republicii Srspka.
@ydaniel
Multumesc.
Intr-adevar, merita vreo 2 zile la Skopje.
Daca te pasioneaza istoria Balcanilor, sunt multe lucruri de vazut la Skopje.
Cateva dintre ele, le-am descris pe scurt aici.
Referitor la nr. de inmatriculare.
Ori am gresit eu, ori s-au schimbat.
Mai degraba cred ca este prima varianta.
RKS = Republic of Kosovo.
Sau cel putin asa se spune pe Wikipedia:
http://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle_regis...lates_of_Kosovo
Din cate stiu, fara sa am pretentia ca am dreptate, in Bosnia, acum exista un singur format de nr. de inmatriculare (cel pe care scrie BIH, pe fondul albastru din stanga).
Iar nr. de inmatriuculare sunt emise la nivel federal, nu la nivelul fiecareia dintre cele doua entitati care compun federatia (Republica Srpska si Federatia Croato-Musulmana).
Multumesc.
Intr-adevar, merita vreo 2 zile la Skopje.
Daca te pasioneaza istoria Balcanilor, sunt multe lucruri de vazut la Skopje.
Cateva dintre ele, le-am descris pe scurt aici.
Referitor la nr. de inmatriculare.
Ori am gresit eu, ori s-au schimbat.
Mai degraba cred ca este prima varianta.
RKS = Republic of Kosovo.
Sau cel putin asa se spune pe Wikipedia:
http://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle_regis...lates_of_Kosovo
Din cate stiu, fara sa am pretentia ca am dreptate, in Bosnia, acum exista un singur format de nr. de inmatriculare (cel pe care scrie BIH, pe fondul albastru din stanga).
Iar nr. de inmatriuculare sunt emise la nivel federal, nu la nivelul fiecareia dintre cele doua entitati care compun federatia (Republica Srpska si Federatia Croato-Musulmana).
Salut, eram sigur ca nu putea sa lipseasca topic cu Macedonia din partea ta. Am o intrebare...perioada asta a anului, se poate face baie in lacul Ohrid, sau ma rezum la primbare cu barca?
PS: desi e tarziu, numerele cu RKS sunt de kosovo.
PS: desi e tarziu, numerele cu RKS sunt de kosovo.
@argon
N-am fost la Ohrid, desi imi doresc sa ajung.
Ca sugestie, daca ajungi la Ohrid, merita vazuta si Bitola.
Bafta.
N-am fost la Ohrid, desi imi doresc sa ajung.
Ca sugestie, daca ajungi la Ohrid, merita vazuta si Bitola.
Bafta.
Ok, o sa testez personal atunci temperatura. Că fapt divers, pe sfârșitul lunii mai sunt anunțate 33 de grade afara, iar în adriatica de lângă, în 30 octombrie am făcut baie fara probleme, nu era rece deloc.
In octombrie ai facut baie pentru ca a fost vara inainte ... acum mergi dupa iarna si cum temperaturile nu au excelat ca sa se incalzeasca apa ... ma rog baie poti sa faci oricand ... curaj sa ai ..
QUOTE(gibonu @ 13 May 2017, 22:32)
@argon
N-am fost la Ohrid, desi imi doresc sa ajung.
N-am fost la Ohrid, desi imi doresc sa ajung.
Încearcă, nu o sa îți pară rău..
@argon
Sunt convins.
Felicitari si poate ne spui si noua cum a fost. Plus niste poze.
Sunt convins.
Felicitari si poate ne spui si noua cum a fost. Plus niste poze.
Deocamdată nu pot pune poze de pe telefon, ca-s foarte mari.
Ohrid merita văzut..Skopje..odată în viața e prea mult..un kitsch , un prost gust de nedescris, și-au bătut joc de oraș...obsedant de multe statui, o arhitectura anapoda fara nici o legătură una cu alta, corăbii de pirați, copie după taurul din Manhattan, copie după casa albă, porumbei roz de tabla pe stalpi , Alexandru cel gay e omniprezent , cântece de Crăciun la sfârșitul lui mai....samd. iar traficul e pe dos..semafoarele sunt de decor, nu respecta nimeni, și că pieton e loterie sa treci strada .
Ps am uitat de transportul in comun cu autobuze chinezezti copiate după cele londoneze, cu etaj.
Ohrid merita văzut..Skopje..odată în viața e prea mult..un kitsch , un prost gust de nedescris, și-au bătut joc de oraș...obsedant de multe statui, o arhitectura anapoda fara nici o legătură una cu alta, corăbii de pirați, copie după taurul din Manhattan, copie după casa albă, porumbei roz de tabla pe stalpi , Alexandru cel gay e omniprezent , cântece de Crăciun la sfârșitul lui mai....samd. iar traficul e pe dos..semafoarele sunt de decor, nu respecta nimeni, și că pieton e loterie sa treci strada .
Ps am uitat de transportul in comun cu autobuze chinezezti copiate după cele londoneze, cu etaj.
De cord cu Argon ... da este ieftin
O da..cu 5 euro mănânci de abia umbli pe urma..
QUOTE(Highwayman @ 2 Feb 2017, 22:06)
Vignieta bulgareasca nu mai poate fi achizitionata decat de la choscurile de stat din vami. Au renuntat la colaborarea cu privatii (benzinariile). Camioanele nu pot plati decat cu cardul. Cel putin asa am auzit la radio.
QUOTE(argon @ 26 May 2017, 21:55)
Deocamdată nu pot pune poze de pe telefon, ca-s foarte mari.
Ohrid merita văzut..Skopje..odată în viața e prea mult..un kitsch , un prost gust de nedescris, și-au bătut joc de oraș...obsedant de multe statui, o arhitectura anapoda fara nici o legătură una cu alta, corăbii de pirați, copie după taurul din Manhattan, copie după casa albă, porumbei roz de tabla pe stalpi , Alexandru cel gay e omniprezent , cântece de Crăciun la sfârșitul lui mai....samd. iar traficul e pe dos..semafoarele sunt de decor, nu respecta nimeni, și că pieton e loterie sa treci strada .
Ps am uitat de transportul in comun cu autobuze chinezezti copiate după cele londoneze, cu etaj.
Ohrid merita văzut..Skopje..odată în viața e prea mult..un kitsch , un prost gust de nedescris, și-au bătut joc de oraș...obsedant de multe statui, o arhitectura anapoda fara nici o legătură una cu alta, corăbii de pirați, copie după taurul din Manhattan, copie după casa albă, porumbei roz de tabla pe stalpi , Alexandru cel gay e omniprezent , cântece de Crăciun la sfârșitul lui mai....samd. iar traficul e pe dos..semafoarele sunt de decor, nu respecta nimeni, și că pieton e loterie sa treci strada .
Ps am uitat de transportul in comun cu autobuze chinezezti copiate după cele londoneze, cu etaj.
Kitch-ul este la el acasa, dar ca trafic e decent, e ca in Bucuresti.
Da o fuga pana in Tirana, sa vezi acolo provocare.
Ohrid da, superb Merita. Si ieftin!
Vigneta bulgareasca se cumpara si in benzinarii, nu au renuntat, momentan.
Sa scriu si despre Skopje. Eram in trecere, intre Albania(Durres) si Timisoara
Am avut 2 nopti cazare, in apropierea centrulului(cca 7 min).
Am ajuns pe data de 2 August, zi de sarbatoare nationala la ei, in jurul orei 15.
Vremea cam dubioasa in prima zi, ba putina ploaie, ba putin vant, in final s-a linistit totul. Hai sa mergem la Crucea Mileniului, o cruce metalica, foarte mare, cea mai mare di Europa, unde se ajungea cu o gondola identica ca cea de la Piatra Neamt. Se urca cu masina pana la o parcare de la baza muntelui de unde se ia gondola. Pret parcare 2 E /ora. De regula nu sunt parcagii, trebuie platita prin SMS, de pe numar de Macedonia. Eu am avut noroc in prima zi.Dar nu si la urcare, din cauza vantului care se pornise gondola s-a inchis inainte de ora 16.00. Deci inapoi la cazare, masina in parcare si in oras.
Orasul frumusel la prima infatisare, piata centrala acceptabila, statui, fantani, lumini, etc. Continuand plimbarea cu camera foto in mana si rucsacul in spate te apuca voma. Peste tot statui, statui si iar statui. Oameni de stiinta, artisti, istorici, tauri, pasari, coloane romane, cai, lei paralei, soldati, cersetori, nimic nu scapa neincastrat in nemurire. A, si mai este in constructie inca un pod, pe care probabil urmeaza acelasi stil, plin de statui.Constructii in faze de finalizare, tot cu aspect vechi, coloane romane, marmura, etc, etc.
Preturile mici sau rezonabile. Am luat cina pe malul Vader-ului, la Soul Kitchen, in ambele seri. Atmosfera placuta, muzica in surdina, mancare foarte buna si relativ ieftina. Noi ne-am centrat pe carnea de vita, excelent gatita, atat mancaruri traditionale cat si fripturi corect facute. Preturile, pentru 3 persoane, o apa si doua pahare de vin cca 140 de lei, rezonabil. Portiile atat de mari incat desertul nu s-a mai comandat desi intentionam.
A doua zi s-au vizitat moschei, biserici, bazarul vechi, crucea mileniului ramasa de ziua trecuta, cetatea, biserica Duhului sfant(foarte interesant, ghid ne-a fost un agent de paza, care chiar a tinut un discurs super referitor la trecut, altarul biserici, etc), bazarul nou, de unde am fugit ingroziti de mizeria si hotii de buzunare de pe acolo.
Pranzul l-am luat intr-un mall din oras, unde recomand mancare musulmana, frigarui de vita, orez cu pui , pita si ayran-toate acestea la cca 40 de lei, dar o combinatie mortala.
In partea ortodoxa a orasului e liniste, circulatie ok, cum treci podul, lucrurile se schimba.
Benzina mai ieftina, cu pret unic, indiferent de zona.
Per ansamblu, un lucru de vazut in viata, in trecere, e pacat sa il ratati. Sa mergi special acolo, e discutabil. Dar daca nu stai mult nu ai ce regreta.
Am avut 2 nopti cazare, in apropierea centrulului(cca 7 min).
Am ajuns pe data de 2 August, zi de sarbatoare nationala la ei, in jurul orei 15.
Vremea cam dubioasa in prima zi, ba putina ploaie, ba putin vant, in final s-a linistit totul. Hai sa mergem la Crucea Mileniului, o cruce metalica, foarte mare, cea mai mare di Europa, unde se ajungea cu o gondola identica ca cea de la Piatra Neamt. Se urca cu masina pana la o parcare de la baza muntelui de unde se ia gondola. Pret parcare 2 E /ora. De regula nu sunt parcagii, trebuie platita prin SMS, de pe numar de Macedonia. Eu am avut noroc in prima zi.Dar nu si la urcare, din cauza vantului care se pornise gondola s-a inchis inainte de ora 16.00. Deci inapoi la cazare, masina in parcare si in oras.
Orasul frumusel la prima infatisare, piata centrala acceptabila, statui, fantani, lumini, etc. Continuand plimbarea cu camera foto in mana si rucsacul in spate te apuca voma. Peste tot statui, statui si iar statui. Oameni de stiinta, artisti, istorici, tauri, pasari, coloane romane, cai, lei paralei, soldati, cersetori, nimic nu scapa neincastrat in nemurire. A, si mai este in constructie inca un pod, pe care probabil urmeaza acelasi stil, plin de statui.Constructii in faze de finalizare, tot cu aspect vechi, coloane romane, marmura, etc, etc.
Preturile mici sau rezonabile. Am luat cina pe malul Vader-ului, la Soul Kitchen, in ambele seri. Atmosfera placuta, muzica in surdina, mancare foarte buna si relativ ieftina. Noi ne-am centrat pe carnea de vita, excelent gatita, atat mancaruri traditionale cat si fripturi corect facute. Preturile, pentru 3 persoane, o apa si doua pahare de vin cca 140 de lei, rezonabil. Portiile atat de mari incat desertul nu s-a mai comandat desi intentionam.
A doua zi s-au vizitat moschei, biserici, bazarul vechi, crucea mileniului ramasa de ziua trecuta, cetatea, biserica Duhului sfant(foarte interesant, ghid ne-a fost un agent de paza, care chiar a tinut un discurs super referitor la trecut, altarul biserici, etc), bazarul nou, de unde am fugit ingroziti de mizeria si hotii de buzunare de pe acolo.
Pranzul l-am luat intr-un mall din oras, unde recomand mancare musulmana, frigarui de vita, orez cu pui , pita si ayran-toate acestea la cca 40 de lei, dar o combinatie mortala.
In partea ortodoxa a orasului e liniste, circulatie ok, cum treci podul, lucrurile se schimba.
Benzina mai ieftina, cu pret unic, indiferent de zona.
Per ansamblu, un lucru de vazut in viata, in trecere, e pacat sa il ratati. Sa mergi special acolo, e discutabil. Dar daca nu stai mult nu ai ce regreta.
Probabil din Skopje s-au inspirat si ceva primari de pe la noi si au luat kitsch de acolo. Eu am stat 2 nopti si am legat-o si cu o vizita de o zi la Pristina, in Kosovo.
Zic si eu ca merita doar daca esti in trecere, altfel n-ai ce sa vezi remarcabil. Orasul a fost facut praf de un cutremur prin 62, asa ca nu se poate lauda cu cine stie ce monumente istorice.
Zic si eu ca merita doar daca esti in trecere, altfel n-ai ce sa vezi remarcabil. Orasul a fost facut praf de un cutremur prin 62, asa ca nu se poate lauda cu cine stie ce monumente istorice.
@bogdanbiciusca
Depinde ce vrei sa vezi. Daca te pasioneaza istoria Balcanilor si apoi a fostei Iugoslavii, Skopje are multe de oferit (muzee, biserici, moschei, etc). Am scris cateva ceva despre ele la inceputul topicului.
In afara de asta, macedonenii au inca o problema de identitate plus problemele pe care le au cu minoritatea albaneza.
Per total, am fost de 2 ori la Skopje si m-as intoarce oricand cu placere. Plus ca ar mai fi de vazut si alte locuri, cum ar fi Ohrid si Bitola (acolo n-am ajuns).
P.S. Niste poze se poate?
Depinde ce vrei sa vezi. Daca te pasioneaza istoria Balcanilor si apoi a fostei Iugoslavii, Skopje are multe de oferit (muzee, biserici, moschei, etc). Am scris cateva ceva despre ele la inceputul topicului.
In afara de asta, macedonenii au inca o problema de identitate plus problemele pe care le au cu minoritatea albaneza.
Per total, am fost de 2 ori la Skopje si m-as intoarce oricand cu placere. Plus ca ar mai fi de vazut si alte locuri, cum ar fi Ohrid si Bitola (acolo n-am ajuns).
P.S. Niste poze se poate?
O da... cu asta am rămas eu din Skopje. [attachmentid=1628092698] [attachmentid=1628092699]
Dacă vreți ceva cu gust, sa merita văzut...Ohrid e the Best in Macedonia.
Dacă vreți ceva cu gust, sa merita văzut...Ohrid e the Best in Macedonia.
Biserici, moschei, casa Maria Teresa, cetatea, etc s=au vizitat. Muzeul nu, ca totusi, eram satul de muzeul de istorie al Albaniei. nU, glumesc, intru in muzee de istorie, dar nu chiar in toate.
7 Sep 2018, 21:58:
inca
7 Sep 2018, 22:12:
inca
7 Sep 2018, 21:58:
inca
7 Sep 2018, 22:12:
inca
Nis, un oras frumusel ... turnul cu cranii .. Si istoria lui
[attachmentid=1628092752]
[attachmentid=1628092754]
[attachmentid=1628092756]
Revin cu poze de la lagarul nazist, doar sa le iau de la consoarta de pe telefon ..
[attachmentid=1628092752]
[attachmentid=1628092754]
[attachmentid=1628092756]
Revin cu poze de la lagarul nazist, doar sa le iau de la consoarta de pe telefon ..
si
QUOTE(cj98czh @ 7 Sep 2018, 23:29)
Revin cu poze de la lagarul nazist, doar sa le iau de la consoarta de pe telefon ..
E prea mult spus lagăr, pe lângă Auschwitz unde am fost de 3 ori din care odată am dat nas in nas cu papa de la Roma, e parc de distracții.
Ce poti face in trei vizite la Auschiwitz?
Am fost odata, de la 9.00 la 15, ambele lagare. Ai citit toate inscriptiile de pe pereti? ai turnat un film horror? iti plac spanzuratorile, cuptoarele si resturile de haine, par, etc?
Am fost odata, de la 9.00 la 15, ambele lagare. Ai citit toate inscriptiile de pe pereti? ai turnat un film horror? iti plac spanzuratorile, cuptoarele si resturile de haine, par, etc?
Odata special plus Cracovia, odată in trecere in drum spre Varșovia, și altădată tot in trecere spre marea Baltica.
O data mi a fost de ajuns. Si sa trec prin poarta lagarului nu as mai intra. Pur si simplu incarcatura emotionala e prea mare.
Corect, am fost și la Dachau, care de asemenea e pistol cu apa pe lângă Auschwitz .
Acum vad ca raul ce trece prin centrul Skopje-ului e mai adanc, probabil au construit un baraj in aval. In 2014 cand am fost eu, corabiile alea kitschoase erau cu burta pe pamant, iar raul era cat Bahluiul in Iasi.
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.