am nimerit-o cu inelele, inseamna ca ma duce macar un pic capul

si tata zice sa nu mai umblu la ea daca merge dar tot mereu gasesc ceva de facut. e un pret de platit dar muncesc pentru mine, nu pentru altul asa ca e ok

fac cdi clarke si cand dau jos malvina o modific sa vad daca e vreo diferenta, asta in eventualitatea ca poate mai vrea cineva sa faca o malvina.

Da, ceacu, cu aia face probleme la 5000, dar montajul meu e de la rezistenta de 10 K incolo, n-am folosit acel formator cu 4093.

DexLada, cu magnet de HDD, cu cimp coerent cred ca se poate ingusta unghiul de atac, dar daca citesti datasheetul oricarui "Hall sensor" vei gasi, pe linga un decalaj posibil de la axa geometrica, si un histerezis exprimat in marimea cimpului ( B ). Pentru aia ar trebui sa folosesti un magnet care sa aiba cimpul de marime compatibila cu valorile alea, altfel vei ramine tot "la mina" coerentei/paralelismului cimpului.
Da, solutia propusa de tine e buna, marind raza maresti precizia; doar ca nu-ti recomand montarea in capac. Ia gindeste-te -daca vorbim de Dacia - ce te faci cu avansul vacuumatic; ala misca bratul. Poate la Lada sa fie miscare de platou si atunci montezi senzorii pe platou sau, la unele modele de Lada, vacuumaticul lipseste. Ideea e sa reduci erorile cit mai mult, chiar si pe cele de executie capac, de aia iti recomand ca montura s-o faci solidara cu corpul delco, chiar daca inalti suportii pina in zona capacului.

liviu, te rog spune-mi si mie mai multe despre cum se comporta CDI
sau nu ai apucat inca s-o testezi amanuntit?
vreau sa imi fac si eu una si nu stiu daca se merita investitia sau nu.

cine ami monteaza si mie o aprindere si cat e una

deci se poate

de ce vroiam chestia cu capacul,ca daca asta cu senzori se duce pui unu normal si gata nu ramai in drum.

Platina ramane la locul ei si se conecteaza o rezistenta de autocuratare,cand jucaria a crapat comuti de pe rezistenta pe una din bobine (din cele 4) ,se pune un capac normal fisele bujilor se pun in capac ,fisa bobine in centru si gata ai revenit la
sistemul clasic.

si da bratul platini nu este "miscat" de avansul vacumatic, si chiar daca ar fii mare paguba renunti la avansul vacumatic, cum zice-ai si tu unele nici nu mai au.

Renunti la avansul vacumatic dar scad erorile si sincronizare este mai buna.

Am o rugaminte pentru toti care citesc acest topic: Stiu ca la unele autoturisme model mai vechi (sau mai noi, dar nu le cunosc) nu este prevazut avansul vacumatic la aprindere din cunstructie (numai centrifugalul - ex. unele modele LADA). Acest avans vacumatic stiu ca optimizeaza curba de avans la aprindere numai la sarcini mici (cand nu este apasata clapeta de acceleratie spre maxim). Am intalnit multe delcouri cu capsula vacumatica dusa (nu functiona), dar motorul mergea bine. Intrebare : A testat, observat sau auzit cineva de diferenta de consum fara vacumatic, sau alte efecte secundare.?
Multumesc anticipat.

P.S. Am intalnit si cazuri de Dacii care aveau arcurile de la centrifugal varza, motorul suna bine, proprietarii nu se plangeau decat de consum mare (cca 12,5 l/100Km in oras), la un stil de conducere "moderat" sau normal ca sa zicem asa.

Cu avansul vacuumatic modificat (slabit arcul; pus arcul de la clopotul pompei de benzina si dublata cursa lui prin pilirea limitatorului de sub axul de cuplaj cu tija capsulei) trage de rupe fara sa calc tare acceleratia. Pot urca bordura la turatie putin peste relanti ~1000rpm. Consum in Timisoara ~8% (jumatate din timp stat la cozi). Motorul merge foarte bine (in afara de trepidatiile inerente de la turatie foarte mica date de aprinderea cu ruptor, imprecizia momentului scantei) subturat, accelereaza perfect in treapta a 4-a de la 30kmh (cu conditia sa calc acceleratia foarte treptat, daca calc brusc nu se scutura dar scade acceleratia si trebuie sa reduc acceleratia simtind vizibil cum creste cuplul). Testele facute cu o aprindere Malvina modificata Post 777, pe 2 masini diferite una pe benzina una pe gaz (ambele reglate de mine) avansul static 0-2grade. Ambele masini nu trag tare la turatii mari (peste 4000) dar trag impecabil la sarcini mici si partiale. In treapta 1 mergand cuplat in viteza la turatie mica (1000rpm) calcand brusc la maxim acceleratia rupe aderenta pe asfalt (masina pe benzina doar), am rupt urechile de prindere ale bratelor inferioare ale suspensie fata din cauza asta si m-am domolit.
Cred ca nu mai are rost sa enumerez (nu am facut este afara din oras fiindca masinile erau varza [rugina], dar am impresi ca influenteaza major si consumul).
Mai o observatie, pe furtunul de vacuum de la capsula am pus o supapa (ventil de bicicleta cu bila sau supapa vacuum bord CN) care sa impiedice aerul sa reintre rapid in capsula la accelerari bruste, de atunci rupe aderenta la accelerari bruste in treapta 1.

Masinile pe injectie Mono Motronic nu maresc avansul in sarcini partiale cu rezultate dezastroase la consum si cuplu (nu trag de loc decat turate).

Nu mai are rost sa enumerez.

Chip tuningul (facut de firme serioase) mareste exact avansul la accelerare si la sarcini mici (eventual mareste foarte putin si injectia dar doar la accelerare ca in rest nu se poate din cauza poluarii), rezultatele lor spun economie majora (peste 10-15%) in trafic urban si cresterea driveabilitatii (nu am sinonim romanesc dar se refera la confortul soferului) in sensul ca nu trebuie retrogradata treapta de viteza datorita cresterii cuplului la sarcini partiale.

a se vedea aicea:www.ChipTuning.ro - ASPAD COM s.r.l. reprezentant UPsolute Chiptronics Austria
sau aicea:UPsolute Chiptuning

Nu este reclama (e aberant fiindca avem masini cu delcou si carburator) doar a se citii explicatiile.

De aceea eu nu accept sub nici o forma sa renunt la avansul vacuumatic (doar l-am marit inca), chiar daca trebuie sa-mi fac un calculator (sau mai bine sa ma concentrez pe facut bani si sa-mi iau unul de-a gata) sau sa raman pe platina (i-mi place cum suna si ma gandeam cand o-i pune mana pe un calculator si softul aprindere sa-i bag intentionat o eroare aleatorie a momentului de declansare a scantei +-1grad ca sa simulez sunetul unei masini cu delcou (cele cu calculator au un sunet absent sau monoton).

merci, ceacu.

Avansul vacumatic extinde ciclul de ardere in asa fel incat energia din urma exploziei sa fie absorbita de piston mai eficient, care obtine mai multa putere
Avantaje:

-imbunatateste racire la mersul in gol(relanti)
-imbunatateste si stabilizeaza relantiul
-imbunatateste rectia motorului la accelerari bruste
-scade consumul de carburant
-creste considerabil cuplul si puterea motorului ta turatii joase(sub 2000)

@Ceaucu,


nu era modificat..asa era reglat corect, deaia se comporta asa bine masina, problema e ca tu credeai ca e dereglat

Daca am pilit distatorul si s-a dublat cursa la bratul portplatinei-tija capsula avans, si am schimbat arcul ala, si am pus supapa, atunci SIGUR era modificat de mine.

Operatiile au fost facute incremental (cata una odata) si cu mana mea (ca asa aveam eu chef, sa fac teste pe banii mei), rezultatul m-a uimit.

Din lipsa de aparatura (lampa stroboscopica cu intarziere) si manometru cu mercur, nu pot sa fac o descriere inginereasca a modificarilor, dar (din toata masina) mi-au ramas elementele esentiale (delcou, carburator, motor etc.).

Oricum IDEEA de baza este ca avansul vacuumatic aduce economie si cuplu.

Inseamna ca inanite nu functiona, si prin modificarile facute l-ai adus cat de cat la standardele de fabrica !

Inainte functiona (foarte putin) cu elemente componente absolut noi.

P.S. Am scos capacul de protectie de plastic de la capsula (care inconjoara arcul), tocmai ca sa vad daca functioneaza.

Testul cel mai concludent l-am facut pe gaz (unde indiferent de deschiderea acceleratiei amestecul era aproape identic deci dispare influenta carburatorului).

Am facut zilele astea un drum TgMures-Oradea si retur, cu Dacia mea cu CDI si delcou electromagnetic. Consumul a fost de 6,1 l/100Km (5 persoane in masina si bagaje (nu prea grele, dar erau...), stil de condus normal) Problema e alta... La intoarcere era destul de cald afara, si dupa ce am urcat dealul Feleacului la CLuj, motorul meu a inceput sa dea un fel de rateuri in sarcina, sa se scuture ca dracu... Temperatura motorului era pe la 90 grade, acul nu era inca pe rosul acela punctat... Am oprit, am ridicat capota sa verific delcoul (parea ca efectiv rateaza scantei). Delcoul era tare fierbinte. Am stat vreo cateva zeci de min sa se raceasca. Ulterior a mers bine pana la TgMures. Ma gandesc deci ca probabil senzorul Hall romanesc (BS570) nu prea se descurca cu delcouri fierbinti. Eu personal voi renunta la el si il voi inlocui cu un altul, cu temp de lucru mai mare. As fi insa interesat sa stiu daca voi ati lucrat cu BS si ati patit ceva asemanator. (DiaconuLiviu?)

treci la tle4905 are gama de temperatura -40 125, fata de bs057 0-70
s-ar putea ca si iarna la pornire sa ai problenme cu el.

Acum is in M.Ciuc, deci dupa 310 km facuti in 3 transe: una de vreo 70, alta de 140, alta de 100.
Am facut plin in Rm.VL si plin in M.Ciuc - 15,1 l pt 310 km, faceti calculul. Totusi, pentru a elimina o oarecare eroare de inclinare diferita a statiilor, o sa repet plinul la intoarcere. Oricum, este cel mai mic "plin" facut in aceleasi conditii.

Bobina este RECE, delcoul se incalzeste cum zicea dyogenes, dar nu face probleme. Aprinderea este RECE, exceptie partea de radiator care este CALDUTA-as zice 30 grade C. Ce sa zic, deocamdata atit, mers rotund al motorului, urcari in ture mai lejere.

multumesc mult liviu!
de maine ma apuc sa umblu dupa piese, si sa ii fac cablajul!
am gasit si sarma pt traf si carcasa de ferita(dintr-un chopper de sursa PC)

spune-ne si ce stil de mers ai, ce cutie si cam cu cate ture mergi la drum intins... oricum pare SF 4,8% dar se poate, mai ai si elica parca si altele, nu?

frumoase performante! Felicitari!
Si eu am realizat un consum mic, dar cu Gotronic si jiglor modificat.
E adevarat motorul meu e de 1200 (skoda 120L) si am scos afara consum 4,6%.
Am carburator si delco de dacie, cutie cu 5 viteze. Motorul merge rotund la relanti
de pornit am pornit asta iarna fara soc la a doua cheie dupa care o tineam din acceleratie. Buba e ca la skoda motorul se incalzeste foarte greu (12 l de apa - motor pe spate) si de aici necesitatea de a imbunatati aprinderea cand motorul e rece. Nu prea ma pricep la electronica, dar am mai retinut cate ceva din ce ati postat (multumesc).
M-am ars cu aprinderea lui nea Ion (e facuta din topor- poate conceptul e bun). La mine n-a dat rezultate. Merge mai bine cu Gotronic.
Ce-i drept m-a pus sa masor curentul din primarul bobinei si l-am gasit de 1,2A si la relanti si la turatii mai mari si mi-a zis ca ar trebui sa fie 4A. Acu nu stiu de ce e asa mic poate o sa aflu cu ajutorul tau. Am sa urmaresc cu interes evolutia aprinderii pe care ai realizat-o tu si poate o sa comand una.

Bun, revenim:
15,1 l alimentati in M.Ciuc, apoi, iar plin la Rm.Vilcea, 16,5 l.
La 620 km, ar da cam 5,1 l%.

Ca amanunt, la dus am facuyt plinul cu vreo 15,5 l de 99+ Petrom, si, sincer, se simte diferenta.

Da, am pe ea elica, UIS, EEBIO. Cutie 5 trepte, motor 810-99. Anvelope Debica 155/80-13, la 2,2 bar.Stil condus, nu foarte nervos, la drum intins cam 2500-2700 tr a 5-a.La drumurile existente, mi-e mila de mai mult. Pe drumul asta unde se putea am sarit si pe la 3200, asta in doua cazuri, sa vad daca urca. Asta cu treapta a 5-a. In rest, evit turarile la 5000; daca in primele trepte schimb pe la 3500, in 4/5, la 3000.
Nu stiu daca am 0,76 sau 0,8x la tr a 5-a, argon sustine ca 3000 rpm/110..120 km/h ar fi 0,76.. eu inclin sa cred ca e totusi 0,8x...asta pentru ca pe pantele dintre Codlea si Vladeni..cine stie zona..putin lansat urca cu a 5-a...
A, la intrarea in Codlea, la acel "radar" suspendat, la 1300 (asa citeam eu pe turometru) imi arata 57 km/h. DA, am lasat masina subturata in treapta a 5-a pentru acea corelatie.

fain consum..demn de invidiat..

Despre raport..daca ai 80 km/h la 2000 rpm e de 0.76.

Pentru 'diaconuliviu':

Ai cumva si arculetul meu (de la pompa de benzina) la vacuum? Daca da eram curios cum ar fi fara el (ma refer la consum).

Da pare un consum de vis! Dar ma mir cum poate lauda cineva
(jackk) gotronicul?!.Eu personal sunt foarte dezamagit.

nu e o idee rea ce ar fi sa faci un test de consum fara avansul vacumatic doar cu cdi,uis, si elicie.
Sa vedem cat de mult influenteaza consumul avansul vacumatic.

Da, ceacu, am si arculetul tau pe delco, e drept, reglat la maxim de tensiune (cel mai tensionat). Asta si pentru ca asa mi s-a parut mie a merge mai bine dar, si pentru ca in pozitie "mai centrala" acea cama crestata ar lovi in bucsa magnetica.

Consumul fara vacuumatic probabil s-ar mari in conditiile circulatiei in oras (vacuumaticul reduce consumul la relanti/sarcini mici).
Ce am observat: desi la 810-99 avansul centrifugal este monosegment, cred ca oarecum mai buna ar fi o "curba" dublusegment, ca la 106.00, mai abrupta la turatii mici/medii, apoi mai "aplatizata".

Daca Mihai imi scrie acel program pentru aprindere programabila, o sa ma joc cu diverse curbe.

Salutare si felicitari celor care au un consum mic!
Bine, incercam sa trecem cu vederea faptul ca ei sunt, de fapt, mai zgarciti

Acum va rog sa-mi spuneti si mie daca am facut legaturile corect. E vorba de a conecta un comutator manual care sa faca trecerea de la aprinderea electronica la cea clasica atunci cand prima se defecteaza. O alta aplicatie ar fi ca se poate vedea usor ce efect aparent au asupra mersului motorului fiecare din cele doua sisteme de aprindere. Inteleg ca trebuie sa creasca un pic ralantiul atunci cand se trece pe cea tranzistorizata, daca se mentin reglajele clasice la platina, bujii si avans. Asa o fi?
Succese!

P.S. BLK, imi pare rau dar nu pot sa iti ofer nici o informatie despre cum functioneaza acea aprindere "Dwell-control". Desi am pregatit cablajul si restul de piese, nu am gasit in tot Iasul un BUX37(e un Darlington de putere ce nu poate fi echivalat de BU526, etc, si poate din cauza asta nici tie nu ti-a mers foarte bine), asa ca o sa fac o aprindere simpla (tip IPA). O voi proba si, daca se dovedeste fiabila, o conectez la adaptorul optic. Si apoi...sa nu-mi stati in cale! Pentru ca...am franele cam slabe...

Daca pui un comutator pentru electronic-clasic, in sau pe langa bord, ca sa poti schimba din mers , ar fi bine sa pui un releu suplimentar aproape de aprinderea electronica si delcou. Datorita firelor lungi, apare o inductanta a traseelor ce intervine in circuitul de comanda al aprinerii, o rezistenta serie a firelor care nu prea este de neglijat daca nu sunt destul de groase, paraziti in instalatia electrica, posibilitatea de a te electrocuta pe clasic daca izolatia in timpul cablarii e "piscata" etc. In plus poate exista un mic decalaj al producerii scanteii in functie de aprindere. In rest,

Succes

Atata timp cat aprinderea comutata nu este de tip CDI, totul este OK, in caz contrar poate fi de rau.

Incearca totusi cu BU526A si o rezistenta de atac (care limiteaza curentul ce-l primeste in baza) mai mica (ia valoarea putintel mai mare decat la Malvina), un mic radiator la tranzistorul anterior (paremi-se ca si el e tot un darlington), si rezistenta de evacuare a sarcinii stocate de 100 (intre baza si emitorul lui BU526A). (am mai spus cum cu ceva vreme [posturi] in urma).

E mult mai ieftin decat BUX37, si sunt sanse mari sa fie si fiabil atata timp cat respecti ce am spus (partea cu radiatorul sa n-o uiti).

bu932

Ai pus punctul pe un "I"mare.
Ma tot uit pe topic si vad pe multi ca fac scheme cu o "caruta" de piese dar se zgarcesc exact acolo unde nu trebuie-ETAJUL FINAL- in care NU folosesc un tranzistor specializat pentru aprinderi electronice, ci tot felul de artificii pentru a "adapta" unul sau mai multe tipuri de tranzistori ce nu sunt proiectati pentru asa ceva. Din experienta pot sa va spun ca , pe vremuri , cand acest tranzistor se facea la IPRS (unde am facut putina practica in stundentie), toti injurau de mama focului de standardurile foarte ridicate ale acestui produs. Dar cand se faceau probele de anduranta (functionare continua la schema de test) de cca 45 zile (nu mai tin minte exact durata acum) nu mai ziceau nimic . Alti tranzistori de parametri asemanatori cadeau dupa cca 3 saptamani(sau nu depaseau ). As putea sa intru in detalii asupra constructiei acestui tranzistor care se facea manual, jonctiunea se importa la inceput si se implementa in capsula TO 3 sub lupa cu niste mecanisme manuale de precizie, si functionau foarte bine in comparatie cu altele de import (no name).

eu parca in schema stiu ca era chiar 932. oricum eu am malvina cu bu508af, care n-are treaba cu aprinderea electronica si merge de rupe, n-am nici o treaba, fuge mananca pamantul.

atat doar ca ma supara la culme platina aia , delcoul sau ce o fi, ca mereu e neagra, nu muscata, dar neagra, si nu se sterge usor, e arsa asa... il fac hall si termin si cu el. la hall se pastreaza vacumaticul?

EDIT dupa gotronic:

sa fi fost ala facut de iprs bun, dar bu932 de acum, facut de o firma de renume din china?! numai dupa standarde nu cred ca e facut, daca se gasea ceva bun mai ziceam, dar asa cred ca un bu508af facut pentru TV din cate imi aduc aminte, e mai aproape de realitate, si e numai 50.000 sau pe acolo.

gotronic, e adevarat ce spui dar nu ma gandisem sa trag firele pana in bord. O sa pun comutatorul pe (langa) carcasa aprinderii.
ceacu, nu mai fac schema "Dwell-control" pentru ca nu am gasit finalul original si nici un echivalent rezonabil (e Darlington, are rezistentele si dioda incorporate). O sa fac ceva de genul "IPA", la care intr-adevar ii pun un BU526 (atasez schemele). Rezistenta din baza lui e de 22-28ohmi. Voi folosi carcasa si radiatorul de la...Malvina.
dex lada, din pacate nu am gasit in Iasi nici BU930 sau 932...

Totusi, ma intereseaza parerea electronistilor: nu conteaza hfe la tranzistorul final? Cum pot sa pun BU526 (cu hfe=6 la 4A) in locul lui BUX37 (cu hfe=100 la 7A)?

EDIT dupa gotronic:

sa fi fost ala facut de iprs bun, dar bu932 de acum, facut de o firma de renume din china?! numai dupa standarde nu cred ca e facut, daca se gasea ceva bun mai ziceam, dar asa cred ca un bu508af facut pentru TV din cate imi aduc aminte, e mai aproape de realitate, si e numai 50.000 sau pe acolo.

[/quote]
Stiu si am mai scris pe aici ca am cumparat 4.000 (ptru mii de bucati), in ambalaj de Thomson dar pe stand nu am gasit 2 la fel din zece, plus ca dupa cca 5 min. de functionare "la limita", au picat TOTI 10., problema sa rezolvat amiabil cu importatorul, pe care mi lea schimbat cu Thomson.
Chiar imi pare rau ca nu am pastrat cateva sute de BU 932 Thomson(cand am schimbat tehnologia de fabricatie), care vi le-as fi dat cu drag pentru incercarile voastre, dar nu mai folosesc asa ceva. Am trecut pe tehnologia SMD si componente specializate facute numai la comanda ce suporta curenti continu de 20 A (60A) in impuls.( not china). Chiar si BU 932 Thomson nu se fabrica decat la comanda (min. 10.000buc.), termene de livrare peste 2 luni sau mai mult. Daca "sap" un pic pe la distribuitorii lui Thomson poate gasesc ceva la preturi mai domestice, dar daca nu este cantitate mare pretul nu poate fi mic.

Daca ai integratul pentru asa ceva te ajut eu cu finalul, sunt curios cum functioneaza si ce rezultate obtii.
Sau poti folosi schema dupa urmatorul montaj:

Nu stiu schema CDI-lui pe care o folosesti, dar daca te ajuta cu ceva (si ai) poti folosi un "gotronic AT 01" ca final astfel: Borna RUP (care venea pe platina) o legi la masa, iar comanda o dai pe Borna +12 Vcc (firul rosu) cu un tranzistor pnp de cel putin 300 mA (un BD 136-140 este perfect). Nu mai trebuie nimic la final (zennere, condensatori pe bobina) iar turatia poti s-o urci pana rupi vibrochenul, din pct de vedere al finalului. (Stan Patitul)

Daca e bine primit pot adauga si valorile componentelor( 100 ohmi intre baza si emitor si 680 ohmi in baza pentru c-da, daca se mai doreste un histerezis se mai poate pune o rezistenta de 10 Kohmi intre Borna B.I. a aprinderii si baza BD-ului.)
Daca se doreste sa functioneze si cu platina tot acest montaj, se adauga o rezistenta de cca 150-180 ohmi si minim 2-3 wati intre platina si +12V (pentru autocuratire). ESTE VERIFICATA SI MERGE FOARTE BINE.

P.S. daca nu ai AT 01 i-ti pot trimite eu una GRATIS.

Cu TLE 4905 poti ataca direct BD-ul, prin acea rezistenta de 680 omi. Mie nu mia placut ideea cu 4 magneti desi motorul merge mult mai rotund si se tureaza mult mai sus. Am ales alta varianta, pe care pana nu o finalizez ptr. serie nu pot discuta pe forum. Este vorba de AT 011.

O fi avand hfe 4 la 4A (eu stiam de 5 la 5A) dar se comanda cu 1A in baza (cu totul intamplator bobina de dacie suge doar 4A).

Faptul ca nu este supracomandat (adica nu intra in saturatie) este benefic deoarece se blocheaza mai repede (cu un mic dezavantaj, in sensul ca nu se ajunge chiar la curentul maxim posibil in bobina si de asemenea creste putin puterea disipata pe final in conductie [dar scade cea din momentul blocarii deoarece nu se satureaza]).

Daca la Malvina merge comandat cu 1A in baza, nu vad de ce nu ar merge si aici.

Din moment ce sunt puse in paralel pe final diodele zenner de 2x150V (300V), nu mai conteaza ca nu are dioda inversa incorporata (se deschid in direct cele doua zennere inseriate).

Oricum la cat costa si daca tot ai construit cablajul, merita incercat.

Eeee, abia acum raspunzi la ce te intrebam demult. Platina neagra, ca de funingine dar incrustata in contacte. Asa facea si la mine. Am pus si platina ventilata si tot n-am eliminat problema total. Doar dupa o privire cu ochii cit chiftelele si o aliniere perfecta a platinelor.
Ceva este dezaxat-acele bolturi de la bratul vacuumaticului, platinele in sine sau platoul.

Da, pe Hall se pastreaza si vacuumaticul, se face "montura" lui incit sa fie in locul platinei mobile.

Mersi, gotronic, e tentanta propunerea ta. Mai vedem.
Totusi, cred ca nu m-am exprimat eu suficient de clar. Aprinderea nu e CDI, e inductiva, aceea cu reactie pe care a postat-o BLK pe la inceput si pe care eu am denumit-o "Dwell-control". E cu doua tranzistoare si nu cu integrat.

Bine, ceacu, voi testa schema asta cu un BD 680/682 care comanda un BU526 pentru ca am facut deja cablajul si am si piesele (mai putin BUX-ul). Sa vedem ce iese... In caz ca e fiabila, vreau sa o conectez la adaptorul optic cu MMC4093. O sa va cer detalii pentru operatia asta mai tarziu.

Am reluat ce am postat mai inainte. Referitor la schema atasata pot sa-ti spun ca am testat-o prin anii '83, '84 si merge foarte bine cu o exceptie - se incalzeste bobina de o ia dracu, plus tranzistorul final. (Nu are unghi dweel sau mai bine zis este maxim posibil), bobina este tot timpul sub tensiune cu exceptia duratei scanteii. Merge foarte bine la motoarele f. turate sau daca este utilizata la turatii peste 4-5000 rot/min(motoare cu 4 cilindri).
In privinta componentelor ce-ti trebuiesc pentru teste nu te "abtine", pentru verificarea unor principii sau pentru demonstrarea unora pretul nu conteaza. Crede-ma.
Daca ai timp si posibilitatati pentru testari, te ajut cu componente, cat pot de mult.

PS

Dacis, se plangea de probleme cu platina , i-am trimis o aprindere AT011
facuta prin 2002-2003, (cu 4 fire), cu un curent prin platina mic. Probleme tot a avut si prin discutii telefonice si e-mailuri, am rezolvat "problema". Dar mai bine ar fi sa detalieze el problemele avute, cum s-au rezolvat si cum merge motorul acum.

DUPA CE AM CITIT MAI DEVREME DESPRE APRINDERE BU 526A ESTE FOARTE BUN

Ca sa nu iasa fum, R3=16-22Ohm/15W iar DZ1 si DZ2 paralel pe CE si nu pe CB la BU526A, T1 un mic radiator (estimez ca va disipa pe la 1W, deci ii trebuie neaparat si lui un radiator si sa fie departe fizic de R3).

Si ca sa nu uit: R5 sa fie de 1W sau (si mai bine) doua bucati de 5,6k+4,7K inseriate (pe ea apar impulsuri de tensiune destul de inalta si pot aparea probleme din cauza umezelii sau calitatii rezistorului).

Nu zic ca nu merge, dar nu este proiectat pentru asa ceva. Daca este folosit pe masini de " duminica", not problems.

ACEASTA SCHEMA ESTE CEA FACUTA DE IPA PE VREMEA LU CEAUSESCU MERGE FOARTE BINE CU VALORILE DIN SCHEMA ,LA O TENSIUNE DE 14 V CURENTUL PRINTR-O REZITENTA DE 470 OHMI ESTE DE 30 ma ADICA 0,03A

La acest curent de platina, ai avut probleme cu aceasta , sau ai auzit ceva de genul asta?
PS. Cred ca unele valori de rezistente pe intrare sunt schimbate si ca valoare si ca putere.(inversate)

SCHEMA PUSA DE KINETIX NU IMI PLACE LA EA C ALA DE 100N PARCA IN BAZA PRIMULUI TRANZISTOR

Acel condensator are rolul de a bloca tranzistorul final in momentul deschiderii platinei cat tine autoinductia bobinei de inductie(scanteia), dupa care finalul se satureaza pana la urmatoarea deschidere a acesteia.

REZISTENTELE ALEA SINT BUNE VALORILE . ELE ASIGURA PRIN PLATINA UN CURENT DE AUTOCURATARE DE O ANUMITA VALOARE DE APROX 130 MA PENTRU A TINE CONTACTELE CURATEALE PLATINEI CARE IN CAZU E FATA E PUR SI SIMPLU UN CONTACT ELECTRIC RUPEREA FACIND-O TRANZISTORU AM SI EU ACEEASI SCHEMA FACUTA DE IPA CU BD136 MERGE BINE CU BUX 80 DAR MERGE LA FEL DE BINE SI CU BU 526 EU AM PE EA ACM BU526CA BUX 80 S-A INTRERUPT MAI DE MULT FOARTE SUBIT

DIN CITE STU IN MOMENTUL DESCHIDERII PLATINEI APARE SCINTEIA IAR ACEST MONTAJ FACE ACELASI LUCRU CA PLATINA .CIND PLATINA E ICHISA TRAZSTORU E PARCURS DE CURENT SCHEMA AIA CU CONDESATOR S-AR PUREA SA DEA RATEURI LA TURATIE MARE A MOTORULUI

Nu da rateuri, dupa ce tensiunea de autoinductie "este zero", tranzistorul final se satureaza prin R4 (10Kohmi) indiferent de pozitia platinei, practic lucreaza ca un monostabil care se comanda pe un front crescator (0-1) al intrarii, schema este foarte precisa (doar daca cablajul nu este executat defectuos). Rezistorul R5(10K) tine tranzistorul T1 blocat pe timpul autoinductiei, implicit si finalul.

gotronic, pai daca se incalzeste bobina, nu se poate gasi o solutie facila pentru asta? De exemplu, folosirea uneia cu rezistenta mai mare in primar sau inserierea unei rezistente de putere de 1-3 ohmi...

ceacu, o rezistenta de 15W nu intra in cutia de la Malvina, asa ca voi pune in paralel doua de 47ohmi/5W sau una de 47ohmi si una de 68ohmi la cate 5W. Care ar fi avantajul montarii diodelor Zenner pe C-E fata de dispunerea lor pe C-B? Pe C-E as pune o dioda BA159.

E vreo problema daca folosesc un comutator de 6A/125V pentru comutarea electronic-clasic?

Sper sa pot face montajul astazi...

Rezistenta aceea va disipa cam 15w daca are valoarea de 15Ohm (deoarece prin ea trece curentul practic in permanenta cu exceptia momentelor in care apare scanteia), daca pui valoare ceva mai mare (22Ohm) ea va disipa mai putin dar tranzistorul final mai mult.

Daca pui zennerele pe C-E, nu mai are rost sa pui BA159, vor conduce in direct zennerele (pe impulsul negativ dat de bobina), iar tranzistorul final va iesi mai rapid din conductie (el trebuie sa iasa cat mai rapid din conductie, daca se injecteaza curent in baza sa chiar si pentru a-i cobora tensiunea la care apare strapungerea secundara [pentru a nu se distruge] se intarzie acest lucru), problema este ca la conectarea zennerelor pe C-E in loc de C-B la varfurile de tensiune care pot aparea (datorita inductantei de scapari a bobinei si/sau a intreruperii cai de descarcare a secundarului bobinei [caz in care tensiunea secundara creste si implicit si cea reflectata in primar] prin intreruperea vreunei fise a bujiilor sau deconectarea de la bujie) energia acestor varfuri de tensiune este disipata in zennere in loc sa fie disipata in tranzistor si mult mai putin in zennere.

Sa urmaresti incalzirea tranzistorului final si tensiunea care apare pe acesta in conductie (tensiunea intre borna negativa a bobinei si masa [atentie sa nu declansezi accidental o intrerupere caz in care poti prajii multimetrul care este pus probabil pe scala de 2V]), trebuie sa fie sub 1V, daca este mult mai mare trebuie micsorata valoarea rezistentei R3 (asta daca o pui mai mare de 15Ohm).

Daca mai pui rezistente in serie cu bobina (la 2 ohmi trebuie o rezistenta de cca 20-30 wati minim, depinde de bobina) pierzi din energia scanteii. Vad cu nu "suportati" tranzistorii darlington, asa ca pe langa rezistentele de putere mare din aprindere, daca mai pui si cea de pe bobina, faci un "resou" antaia in compartimentul motorului. Bobine de inductie cu valoare mai mare a rezistentei de 4 ohmi nu cred ca mai gasesti decat de la unele camioane vechi pe benzina, care am vazut ca au cca 6 ohmi (ceva militarizat strain si scos din uz).
Comutatorul e bine sa fie de 220 Vca sau mai mare.(daca prinzi comutarea de pe clasic cand a dat scanteia se poate suda contactul.)