AM SPUS ASA: AM BANUIT CA GOTRONICUL E SARMA GOALA, DAR NU E! Ca dovada, am dat schema electrica, se vedea acolo clar tranzistorul. La fel si in fotografiile de "reverse engeneering". Problema cu el e ca nu protejeaza platina. Dar in fine, sa nu mai revenim la un subiect atat de mult controversat.

Excelenta ideea cu eclatometrul!!! o sa imi fac si eu unul. Si pe clasic, scanteia ar trebui sa fie mai mare de 1,2 cm. Sunt convins ca bobina ta nu e ok. Din acelea negre se gasesc din plin la dezmembrari, le poti scoate sub 100 000 lei vechi /buc. Eu ma gandeam azi serios la ideea de a renunta la distribuitor, sa fol 4 bobine din astea negre. Daca nu le pui in CDI, nu cred ca poti renunta la rezistenta de balast. De ce nu incerci sa-ti faci un CDI? Fa eventual una inductiva (malvina sau cea postata de mine), apoi fa un CDI. Sa vezi acolo comparatie...

Da, poti folosi 2 condensatoare de delcou in paralel. La CDI-ul meu cond-ul e de 0,5 uF, deci 2 de delcou ar trebui sa fie suficiente. Poti incerca si cond de 1uF, teoretic scanteia ar trebui sa fie si mai puternica, nu stiu insa daca ridicatorul de tensiune apuca sa il incarce.


Fabian, la mine la serviciu s-au facut casari, aveau o gramada de piese si aparatura veche, pe care le-am cerut. De acolo am vreo 10 condensatoare din acelea. (Tot de acolo am procurat o trioda Telefunken din prima lor serie de fabricatie, din aia cu incalzire directa. Am vazut pe net ca se vinde la preturi de sute de $. Baietii vroiau sa o arunce, nu stiau ce e aia.)

M-am gindit si eu la asta.
Atita vreme cit nu se elimina tensiunile mari din capacul de delcou nu poti mari scinteia foarte mult. Depinzi de rigiditatea dielectrica a lui, umezeala microfisuri in corpul de ebonita etc. , si risti sa-l strapungi oricind.
Ar trebui 4 aprinderi identice sau o aprindere si 4 condensatoare de descarcare, la 4 bobine. Astea comandate cu 4 semnale de la capacul distribuitor. Nu stiu unde ar incape asa o chestie voluminoasa.

Intrebarea mea este: De ce ar trebui se folosec 4 bobine dintralea, cind probabil ca as putea face eu 4 bobine mai poate bune? Desfac una dintraia veche si numar cite spire are, bobinez mai multe spire in secundar, sa obtin tensiune mai mare (daca am eliminat scinteia din capacul delcou nu mai sint limitat decit de rigiditatea dielectrica a firelor), folosesc un miez de ferita in loc de "tolele" alea clasice pentru un mai bun randament.

Cum te-ai gindit sa comanzi bobinele in primar?

Iti spun eu: in jur de 10.000 - 12.000 spire secundar; mai vrei sa numeri?

Dyogenes te rog mai pui o data schema aia multispark... ca nu pot sa o descarc de pe site (zice ceva de o eroare... si cica nu mai este...) mersi

Poftim, bobinez 16000 de spire in secundar (am bobinat transformatoare cu 8000 de spire). N-ar fi o problema numaratul spirelor, se poate face si automat cu masina de bobinat.
Oricum cred ca pentru a obtine o scinteie mai buna, repectiv o tensiune mai mare in secundar, trebuie facut ceva si in privinta bobinei de inductie, nu numai electronica de comanda.
Cel putin un miez de ferita cu intrefier ar ajuta enorm la inmagazinarea energiei cimpului magnetic in bobina decit forma ei actuala.

Pina bobinezi cu fi 0,08 (sensibila) si izolezi bine (tensiune mai mare, pericol de strapungere corespunzator), in carcasa originala posibil sa nu mai incapa, mai bine faci un CDI, chiar mai simplu.
Merge si bobinare pe ferita dar e de calculat. Desi, la frecventa scinteilor parca mai bun ar fi pe tole FeSi.

de la frecvente mai mari de 1KHz se preteaza mai bine pe ferita altfel mai jos nu faci nimic cu ferita.daca tot vrei sa faci cauta tole Fesi de calitate mai buna.la frecvente intre 25de Hz si 150HZ cat ai la delcou nu se preteaza ferita

Mi se pare totalmente nerentabil sa numeri "de-ti sar ochii si crieru din cap", atat timp cat lee poti lua din dezmembrari ff ieftin. Eventual se pot lua bobine cu raport mai mare de transformare (din cate stiu eu cele de Oltcit scot tensiuni secundare mult mai mari decat cele de Dacia si se comporta si in frecventa foarte bine). De altfel, zicea Calinp ca aceste bobine negre au raport mare de transformare, de aceea merg super bine cu CDI. Acuma, eu am CDI de mai bine de jumate de an, scanteia e "trasnet" (peste 5 cm in aer) si nu am prajin inca nici un capac de delcou. Sunt curios cat va tine. Interesant este ca nici bujiile nu se mananca. Am inca setul Brisk pus acum un an si 2 luni, am facut cu el 20 000 Km, si inca merg ff bine, electrozii nu sunt mancati... Ce m-ar tenta pe mine ar fi niste bobine de la masini pe injectie, dar nu gasesc in dezmembrari, iar la magazine sunt f scumpe. As pune un magnet pe ciocul pipei delcoului si 4 senzori Hall in locul bornelor din capacul delcoului. Fiecare senzor legat la un tiristor de descarcare CDI. Nu e nevoie de 4 aprinderi, doar de una singura, cu 4 module de descarcare. Am o singura dilema: dat fiind raza relativ mica in care magnetul excita senzorul, as mai avea avans centrifugal si vacuumatic? Vacuumatic foarte probabil ca nu, atat timp cat senzorii sunt ficsi. Nu stiu, mai vad. O alta idee ar fi o aprindere cu PIC si senzor pe volanta. Aia ar fi beton! Acum 3 zile am programat si eu primul PIC din viata mea (pana cum lucrasem numai cu Atmel-uri), am facut un ceas electronic incorporat in oglinda retrovizoare. Am modificat putin codul sursa, si a mers ok. Asa ca ma bate gandul sa mai studiez, sa fac o aprindere din aia cu PIC.

P.S. (acidul gama-amino-butiric (GABA)) O sa pun din nou schema aceaa, cand ajung acasa. Acum scriu de la serviciu.

P.S. 2 GOTRONIC... pare promitatoare AT011, cu un curent de platina de 100 mA. Asa as mai crede si eu ca e aprindere electronica. In ceea ce priveste platina, nu ai ce sa-i faci. Eu initial imi facusem CDI-ul cu platina clasica. Curentul prin platina era 150 mA. Am avut aceeasi problema, dupa un timp facea contact imperfect, turometrul se batzaia, vibra, rata scantei. Si iar trebuia sa ridic capota, sa dau la smirghel. Cel mai naspa a fost cand veneam de la Livezeni si m-am luat la concurs cu o Nova, am bagat pedala de accel la fund... si... nimic. Accelera greu, se scutura motorul, iar turometrul facea ca naiba. Dupa cateva secunde cu pedala la fund am auzit o explozie din aia ca la desenele animate. Probabil ca mult amestec nears s-a aprins in galeria de evacuare. Efectiv a sunat ca un Trabant. Radea ala din Nova de se tinea de burta! Asta a fost imboldul suprem pentru un delcou electromagnetic. Mi se pare singura solutie (optic sau electromagnetic) viabila pentru a renunta la platina. Oricum i-ai calcula curentul de autocuratare, fiind un dispozitiv mecanic, va face contact imperfect. Deci, concluzionand, NU E VINA APRINDERII.

(By-the-way, AT011 e tot turnata in epoxy? Ca sa stiu sa imi pregatesc sculele pt revers-engeneering)

As avea si eu o idee tampita:

Senzorul principal care produce timingul (da precizia) sa fie cel pus pe platina (modificarea de mai sus, cu ceva vreme), iar distributia catre cele 4 module de descarcare cu 4 senzori pusi in locul (in) capacul de la delcou.

Problema este ca cei din capacul de delcou sa 'declanseze' pe un interval unghiular destul de mare (ramanne de vazut cat), astfel ca acestia sa declanseze "inaintea" celui de pe platina (care-si pastreaza avansul vacuumatic), controlerul va face doar SI logic intre iesirile celui de pe platina si celor de pe capac, si va distribui comanda pe cele 4 iesiri. (doar o idee nu dati cu parul)

Distributia ar merge si cu senzor pe volanta (aceleasi principiu) doar ca ar trebui sa se puna un senzor de (de)presiune si/sau clapeta de acceleratie (eventual debitmetru, dar aberam ca e dacie) (nu pot concepe functionare fara avans vacuumatic).

Referitor la tole vs. ferita sa nu mai aud aberatii de genul frecventa este de 25-200Hz, asta ar conta daca prin transformator semnalul ar fi pur sinusoidal.

La inductiv semnalul este dinte de fierastrau (incarcarea cu energie a bobinei) combinat cu o sinusoida amortizata (descarcarea de energie, de frecventa data de oscilatia bobinei cu condensatorul din primar [capacitati parazite], frecventa e de ordinul (zeci de) kHz).

La CDI e si mai tragic deoarece avem impulsuri cu fronturi foarte abrupte (ordinul uS) deci frecvente de ordinul sute de kHz (asta chiar daca RATA DE REPETITIE a impulsurilor este de ordinul 25-200Hz). Deci e mai buna ferita dar nu oricare.

La inductiv ferita trebuie sa nu se satureze (in principal), iar la capacitiv sa aibe permeabilitate maxima (se satureaza mai greu deoarece la capacitiv energia se transfera in secundar si curentul din secundar se opune ca efect celui din primar si ca atare inductia in miez este mai mica). Deci la inductiv se pune intrefier (sau se lasa circuitul magnetic deschis), iar la capacitiv nu se pune intrefier.

Sper sa nu fiu si eu in eroare cu ce-mi mai amintesc.

Acele bobine cu raport mare sint in general acele bobine cu balast.
Primarul la ele e mai "sarac" in spire, fiind calculat sa scoata la 7-8 V primar aceeasi tensiune in secundar ca una normala.
Diferenta de tensiune e suportata de balast.
Au fost facute pentru pornirile pe timp rece cind tensiunea scade mult. + instalatie se leaga la balast, numai ca la + bobina, pe "direct" se leaga un fir de la solenoidul demaror, incit pe perioada cit "dai automat" pe bobina va fi o tensiune de 7-8 V suficienta pentru pornire ferma.

Folorsirea ei "pe direct" in instalatie "clasica" sau "platina electronica" poate duce la strapungeri.
La CDI am vazut ca rezista mai bine.

Editat:
Ceacu: bobinele - chiar si cele de pe faimoasa IPRS, is pe tole; cele de import la fel (aia sint inaintea noastra, totusi n-au ales varianta ferita).
Is curios daca cele jumostatice is pe ferita.

Pentru ce zici tu, cred ca trebuie doar un senzor platina si unul de cil 1, plasat putin inainte, dupa care faci registru de deplasare gen 1-3-4-2... Acel senzor e necesar numai la pornire, ca sa stie cine primeste primul impuls, dupa care la fiecare impuls platina se schimba "iesirea"

In meseria pe care o am, vrand-nevrand masurarea presiunii ma obsedeaza (medic). Am facut un dispozitiv piezoelectric care stie sa masoare presiunii de pana la 300 mmHg, cam cat e intr-o capsula vacuumatica? (stiu ca e negativa, dar cam cat?) Senzorul piezo folosit e un banal difuzor de ceas electronic cu melodii + un FET amplificator. Practic s-ar putea realiza usor o capsula vacuumatica electronica in acest fel. Pe mine ma sperie mai mult soft-ul PIC-ului.

Ok, merci Liviu, in sfarsit am priceput cum se lega bobina aia. Eu tocmai mi-am pus una pe CDI, din aia neagra de ebonita. I-am dat jos balastul, am legat-o direct si merge exceptional. Nu se incalzeste si deocamdata nu s-a strapuns.

In galerie se afirma 350-400 mmHg. Pentru siguranta, luam in calcul 500 mmHg.
Hehe, eu voiam sa sparg doua relee cu mercur si sa-mi fac unul cu tub "U". Am renuntat, nu-mi ajunge mercurul din ele.

Depresiunea este in jur de 500mmHg.

Pai si cum converteai in semnal electric VARIATIA coloaner de mercur? Puteai sa faci cel mult un contact on/off la o anumita presiune. Sau sir de contacte succesive?. O alta idee era cu oscilator--> demodulator. Ceva asemanator se foloseste in laborator pt contractiile cordului de broasca. Practic, pt noi... La membrana capsule vacuunatice se leaga un miez de ferita care e intr-o bobina de oscilator. Cu cat vacuum-ul e mai mare, cu atat miezul intra mai mult in bobina si frecventa scade. La iesirea demodulatorului (FM) o sa ai o tensiune dependenta de pozitia miezului in bobina. se paote si asa, dar cred ca ar rezista senzorul ala piezo si la 500 mmHg. trebuie incercat.

Da dar daca suntem initial chiar dupa senzorul de cil.1, trebuie sa invartim cu demarorul 1,5 ture (3 aprinderi), ca sa porneasca.

Asa e e mai eficient dar schema cu 4 senzori se preteaza bine la o distributie hard (cu porti logice). Cred ca daca pui 1 senzor sau 4 diferenta e doar de cost al senzorului plus o mica manopera in plus (dar ai invatat deja sa pui primul senzor asa ca la urmatorii 3 e simplu).

Faza cu registrul (soft) e buna, dar eu n-am incredere (un impuls parazit va desincroniza registrul, si va exploda motorul [nu e o gluma, e o posibilitate]).

Din pacate trebuie varificata sincronizarea la fiecare 2 ture arbore cotit (e mai sigur), sau adoptata distribuirea hard.

Ceacu:
pai si la aprinderile cu avans pe PIC tot 4 cicli stai pina la gestionarea primei scintei (si la astea pe injectie am "auzit" cum demarorul face "hi-hi-hi-zum". .deci 3 parazite)
Dyogenes: ala cu mercur il voiam pentru stroboscop, pentru avansul vacuumatic, nu voiam gestionarea avansului vacuumatic cu PIC ci doar reglajul strobo.

Pai si cum ai rezolvat-o pana la urma?

Nicicum, am dat sfoara in tara de un "depresometru" (inversul manometrului in viziunea mea ) dar, nimeni nimic.
Deocamdata am pus strobo la punct, imi trebuie o zi sa remarchez volanta la semn cu vopsea alba pentru vizibilitate, apoi sa ma apuc de reglat macar centrifugalul. Vacuumaticul cind voi gasi depresometru sau inca 2-3 relee din alea.

Nu mai bine suna vacuumetru?

Da, dyogenes, pana la urma cred ca am sa fac si o aprindere CDI, dar inca nu s-au primit trafuri din alea toroidale. Uite ca, incetul cu incetul, am devenit "facator" de aprinderi artizanale Hm, interesant hobby...
Uite, a inceput sa-mi placa ideea de multispark. Eu ma gandeam chiar ca ar merge legata la contactul cablului de soc: cat sta socul tras (cateva zeci de secunde) merge si multiscanteia! Oare nu s-ar incalzi mai repede si mai sigur motorul asa? Si beneficiem si de semnalizare optica a functionarii modulului multispark (becul din bord pentru soc ).

ceacu, de ce tot spui ca ai idei tampite, mai? Mie mi se par "doar" creative desi unele ma depasesc in ce priveste complexitatea.

gotronic, aprinderea ta mi-a luat-o un prieten sa o probeze pe masina lui. E cam nemultumit de consumul lui urban (in jur de 12l/100km) si e dispus sa incerce orice ca sa-l reduca, dar cred ca maine mi-o da inapoi si o sa o leg de BD-ul din IPA.
Pai daca spui ca scanteia ar trebui sa sara la borna de minus, inseamna intr-adevar ca bobina mea e tare departe de parametrii nominali
Dupa ce iau salarul voi incerca sa gasesc una mai buna pe la dezmembrari si reiau testele.

Ei, prieteni, chiar nu aveti nici o parere despre schema cu mmc4093? E chiar asa de slaba? Eu o vedeam numai buna de legat la un Hall sau un senzor optoelectronic...

pai dece nu incerci sa o faci daca tot ai hobby ul asta eu o sa o incerc cind ma intorc la serviciu momentan sunt in concediu.un coleg de-al meu a facut o schema tot cu un 4093 si cu inca un mmc dar nu stiu ce este. e luata zice el schema de pe un site cu impatimiti de fiaturi

Liviu, cauta la dezmembrari senzor MAP de la masinile pe injectie (in loc de depresometru sau vacuumetru)

Ei, Fabian, eu sunt doar cu testatul! Nu ma pricep sa "citesc" o schema si nu stiu ce nota sa ii dau. De aceea nu m-as baga sa cheltui banii, timpul si energia pe o schema sortita esecului... Macar electronistii pot sa faca vreo cateva consideratii tehnico/teoretice cu efect asupra motivatiei
De obicei imi place sa citesc documentatia tehnica a produselor.

Kinetix spune-mi de unde ai luat-o ca e interesant de facut dar bu208 o sa il schimb cu altceva oricum o sa o incerc si eu.

Pai aia e...ca nu mai stiu de unde am luat-o...Si apoi am tot google-uit dupa ea, dar nu am mai gasit sursa.
Dar cred ca merge sigur cu BU526. Tandemul BD680-BU526 l-am folosit eu la aprinderea cu reactie care imi incingea bobina, dar in rest nu am vazut alte probleme. A mers bine. Cu un mic radiator pe BD.
Hopa, Fabian, daca esti in concediu da-le incolo de aprinderi si bucura-te de timpul liber, de familie, ca tare trec repede concediile!

Hai sa dam putin cu parul:

Se dezleaga catodul lui D6 de la plus si se leaga la pinul 14 (4093N).
Se leaga 2 buc. 1N4148 de la la pinul 6 si de la pinul 8 la pinul 14 (4093N).
Se inlocuieste D4 cu 1N4148, si se scoate D2.
(Se face economie de 2 zennere)
Se leaga 1 buc. 1N4148 de la masa la pinii 3 si 11 (4093N).

mare economie nu prea faci un zenner e 2000 de lei iar daca scoti D2 nu stii ce varfuri apar si se arde poata de la mmc si ramai pe cine stie unde.cand am facut malvina cu mmc am ars cateva integrate numai din cauza asta ca apareau niste varfuri de tensiune am rezolvat si uite am fost plecat cu masina prin tara si nu am avut nici o problema nici cu aprinderea nici cu delcoul.Daca ai depasit 15 v pe integrat sau poarta la revedere esti in pana.eu cu alternatorul ala de VW nu imi fac asa probleme dar cu releele astea din comert ai toate sansele sa depasesti 15V la incarcare.

Giurisici Fabian , vad ca nu-ti prieste concediul sau poate s-a terminat. Referitor la C.I. L497 ST, de care am vorbit mai inainte am primit raspuns de la ST si " nu se mai fabrica". Ptr. mine subiectul asta nu ma mai intereseaza daca nu se mai fabrica. Am cerut sa-mi dea un echivalent "in productie". Astept un raspuns si voi mai reveni.

kINETIX , DACA SCHEMA CU MC 4093 NU FACE ALTCEVA DECAT FORMATOR DE IMPULS, NU ARE ROST.

AM FACUT SI APRINDERE CU HALL, CARE MERGE ATAT CU UNA BOBINA (CU DISTRIBUITORUL DE LA DELCOU) CAT SI CU PATRU BOBINE (SCANTEIE PIERDUTA) LA CARE SE POATE ADAUGA UN C.I. DE COMANDA CU DWELL CONTROL SI SE POATE FOLOSI SI BOBINE JUMOSTATICE.(SAU BOBINE NORMALE 2 BUC. DAR CU SECUNDARE SEPARATE, GEN PRIMELE CITROEN 2 CV, PTR. PLATINA, RESPECTIV CCA. 4 OHMI PRIMAR).

CONCLUZIE.

PRETUL ESTE DOAR PTR." HOBISTI MARI", IAR SUNGURUL LUCRU CE NU MI-A PLACUT , AVANSUL VACUMATIC ESTE APROAPE IMPERCEPTIBIL (MIC, CA SI PE CLASIC). MOTORUL MERGE RELATIV BINE , DAR MASINA PE CARE A FOST MONTATA, NU GARANTEZ MULTE LA EA.

ALTA VESTE BUNA ESTE REUSITA UNUI SENZOR CARE CITESTE FORMA CAMEI, IAR ACEEASI MASINA SE COMPORTA IMPECABIL DIN TOATE PCT-ELE DE VEDERE. NU AM REUSIT SA ADUN MATERIALE DECAT PTR. 6 SENZORI, CARE MERG EXCELENT CU AT 011. VREAU SA FAC INCERCARI PE MAI MULTE MASINI SA VAD "REPETABILITATEA" REZULTATELOR, SI MAI DISCUTAM.


Dyogenes, poti sa-ti aduni "sculele", AT 011 este in aceeasi cutie rosie, cu montajul turnat in rasina epoxidica.
dar mai este din pacate mult timp, pana la serie(luni de zile).

Intr-adevar, daca se foloseste senzor Hall, nu mai este necesara "formarea" impulsurilor cu MMC. De altfel, Kinetix, nu are rost sa te mai chinui cu alte aprinderi inductive, bobina la 12V atat poate. Mai mult n-are de unde. Singura chestie superioara ar fi CDI-ul, acolo poti obtine energii mult mai mari, pe seama unei tensiuni mari (300V)

Gotronic, sa stii ca imi ascut deja dalta, imi conectez cablul USB la camera si astept... . Dupa cum am citit pe forum, sunt cativa care au aprindere de genul asta (AT011) si sunt multumiti. Serios vorbind, daca schema e ok, nu mi se pare ca trebuie sa o testezi atat de mult. (Parerea mea, nu am firma, nu stiu care sunt pasii pt o productie de serie, etc. Asa ca... Nu da cu parul!) sincer sa fiu, ar fi timpul sa apara si in Tg.Mures o aprindere electronica buna (Malvina nu am gasit pe aici, piata e saturata de AT01). Problema cu platina nu cred ca vei putea sa o elimini decat cu delcouri optice/magnetice. Dar costurile si dificultatea montarii pentru omu' de rand care are in Dacie un ciocan, un bomfaier si o bucata de drot, vor fi o problema. Oricum, succes! (Daca iese mai buna ca alte aprinderi inductive de pe piata (de exemplu sa nu se incalzeasca), dau bere!

Si diodele pe care le-am propus scot varfurile (ba chiar am propus una in plus, ce nu era prevazuta pe schema originala).

Din pacate nu pot acum sa simulez functionalitatea restului schemei.

Sora-mea, ce lucra la Siemens VDO, mi-a spus ca pentru 10centi s-a schimbat platforma hardware la care facea ea softul (de la uControler STMicro la Motorola), si au trebuit sa dezvolte de la capat softul (pentru 10centi/piesa)!

5 diode 1N4148 sunt sigur mai ieftine decat 2 zennere de 15V/1W (trebuie sa fie cel putin de 1W daca nu mai mare pentru o protectie eficienta functie de tensiunea supratensiuni cepoate aparea pe alimentare). Presupun ca nu se pune problema spatiului pe cablaj (atunci 4 diode sunt mai scumpe decat 2, ca una nu era in schema originala).

Un mic/mare dezavantaj: la supratensiune de peste 16.2V, se deschid tranzistoarele prefinal si final, si nu se comanda scanteile, iar la incetarea supratensiunii se blocheaza (sigur la momentul neoportun) si se produce un rateu (dezastruos pentru motor, galerie, carburator, toba ... sofer).

Dyogenes, Senzorul care "citeste" axul delcoului este o obsesie de a mea mai veche, se monteaza simplu (ca o platina normala, dar nu atinge axul delcoului), si citeste magnetic forma lui. Vino pe la mine la firma, sa vezi cum arata si cum merge . Mai am multe masuratori ptr. omologare, si probleme de aprovizionare, pregatirea fabricatiei(scule) etc. Poate o montam si pe o masina mai buna (a ta, de exemplu) ca astea care le am eu pentru teste ar cam trebui duse putin la "slefuit".

Suna-ma sau da-mi un bip inainte (pe mobil ca sigur stii de unde sa-l iei), ca te sun eu pe urma . Sa nu fiu in probe pe undeva.


Text modificat,
mi se terminase bateriile la tastatura, internetul a cazut, era tarziu si nu am mai citit ce am postat. (nu corectasem nimic)

Gotronic, io nu am ochi albastri, asa ca nu stiu de unde sa-ti iau numaru de mobil. In ceea ce priveste sistemul care citeste cama, e o chestie misto, problema e ca delcoul meu este deja ultramodificat, cu senzor magnetic Hall care comanda un CDI multispark. Am putea testa sistemul tau pe "ULK"-ul meu, daca dispozitivul tau se poate interfata cu CDI-ul pe care il am. Practic ar trebui ca acel sipozitiv sa isi puna iesirea la masa cand cama intra in raza de actiune a senzorului.

By-the-way, cat de precis e sistemul? , cama avand un diametru destul de mic, ar fi normal ca si precizia sa fie mai mica decat la o piesa cu diametru mai mare (disc optic de exemplu)

cred ca e un senzor cu concentrator de camp.Cand sesizeaza varful camei da comanda asa ceva sunt si la instalatiile de antipatinare la trenurile de metrou dar senzorii sunt mult mai mari.

si mai am o intrebare? daca exista joc la axul delcoului(lateral)si daca camele sunt uzate ce sanse sunt sa functioneze corect?

Pai la jocuri ma gandeam si eu cand am intrebat de precizie

De asta vreau sa testez pe mai multe masini (delcouri), uzate sau mai putin uzate.
Ca pe stand multi senzori mergeau f. bine, pe masina se blocau ?! cand vroiau muschii lor, sau se vedea LED-ul de pe aprindere ca fluctua chiar la turatie constanta, desi motorul nu prezenta semne de balbaiala. Probabil i se schimba unghiul dweel.(Montajul cerea o antiparazitare prea mare si sofisticata)

In legatura cu jocul axial nu cred ca sunt probleme, sau sunt minore, totusi o sa caut un delcou cu jocuri exagerat de mari sa-mi comfirme teoria.

De pus pe alta masina se poate pune cu tot cu delcou, bobina, fise etc. Am de toate.

Dyogenes, ai un PM.

@Kinetix
Despre ce trafuri toroidale vorbeai pentru CDI? Cele de chopper cumva? acolo is foarte bune cele de sursa PC.

Ceva senzor de reluctanta (cu bobina sau HALL combinat cu un magnet [sau bobina] de polarizare [preferabil cu bobina pentru autocalibrare bazata pe: de exemplu factorul de umplere al impulsurilor generate], prea complicat!)? Lucrurile prea complicate (modelul american) functioneaza perfect in conditii ideale spre deosebire de cele (rusesti) care sunt simple si functioneaza (nu chiar perfect) in toate conditiile!

Cum se poate intra in posesia unui sample?

Drajii mei, va anunt cu satisfactie ca in curand StroboPic va functiona. Am reusit azi-noapte sa realizez un "depresometru" dintr-un manometru obisnuit, aneroid, pentru masurat tensiunea arteriala (se gaseste in piata la rusi cu 200 000 lei vechi. Sunt convins ca stie sa masoare -500 mmHg. Astept sa vina laborantul, sa il calibram. Daca DiaconuLiviu ne ajuta cu partea electronica, simt ca in curand vom sti sa ridicam curbele de avans centrifugal si vacuumatic la "old lady-es-urile" noastre. Atunci sa te tii reglaje!

Sint aici

Dragii mei vi se pregateste o mare surpriza, delcoul cu curbe la discretie, vacum centrifugal, rabdarica, ne apropiem de sfarsit, poate sapt viitoare.

dyogenes, motorul o sa-ti dea manometrul peste cap daca te bazezi pe constanta elastica a peretilor capsulei dinauntru. Mie asa mi-a facut si era un prapadit de motor de Trabant...Oricum, vad ca ai "simptome" de chirurg Asa-i?

Liviu, era vorba de schema de la postul#1161 la care scrie ca se poate folosi un transformator 220V/6-9V/3A. Am intrebat in magazine si mi-au spus ca nu se fac astfel de trafuri pe tole obisnuite ci doar pe toroidale, dar momentan nu aveau pe stoc. Astept sa primeasca si incerc unul cu aprinderea aia CDI. Sper sa nu tiuie prea tare. Rotorul de la alternator are vreo 8 poli, deci la o rotatie se schimba campul de 8 ori. La 4000rot/min am avea vreo 533cicli pe secunda (Hz). Nu e prea mult. Am gandit corect?

cat ne-ar costa o programare de pic?

Cum se poate intra in posesia unui sample?


Ceacu, nu inteleg la ce te referi.

Azi, nu reuseam sa reglez nici cum relantiul. Tot stranuta ca un cal din cand in cand. Am presupus niste reglaje prea satranse la culbutori, dar dupa reglaj ceva mai bine dar mai nimic. Am observat ca nu simpe aproape nimic motorul cand scot fisa de la cilindrul respectiv iar la celalalt tot din mijloc foarte putin. Am decis sa masor compresiile. SURPRIZA MARE : 1,5; 5; 5 si 7 bari (in ordine dinspre sofer). Mecanicul sa mirat cum mai merge ca masuratorile le-am facut cu motorul fierbinte (imediat cum am ajuns). Povestesc astea din urmatorul motiv: Aceasta masina e veche nu zic, dar de cand e pe mana omului are cca 38.000 Km, cu doua reparatii capitale(set motor), un vibrochen rupt(era la ultima cota de reparatie cand la rupt si set motor nou). De fiecare data cand facea schimbul de ulei urma "sfatul mecanicului lui", la dacie trebuie sa-i pui "ulei romanesc sau cel mai ieftin posibil ca tot aia e". Si a pus omul ulei de 15.000 Litru ca nu a gasit mai ieftin. Asta nu e tot. Schimbul il facea la cel putin 5-6.000 Km. Acum ma ocup de reparatie personal ca sa am masina de proba.

Asa ca, de aia sunt Daciile "proaste".

Kinetix, prezicerile tale s-au si adeverit deja, asa cum ii scrisesem deja in privat lui DiaconuLiviu. Am realizat un depresometru care masoara pana la -400 mmHg dintr-un tensiometru uman. La serviciu l-am calibrat cu ajutorul unui tub cu mercur. Ajuns acasa, cu motorul la ralanti, l-am conectat in locul capsulei vacuumatice. Evident ca acul s-a dus la cap de scala -400 mm Hg. Deci, la mine in galerie e mai mult de 400 mmHg depresiune. Scade sub 400 doar la accelerari bruste, la accelerare lenta depresiunea in galerie ramane mai mare de 400mmHg. Deci fie caut o alta capsula, fie ii rigidizez asteia peretii. Fiind de cupru, m-am gandit sa ii aplic un strat subtire de cositor, sa ii scad elasticitatea. Cred ca va merge. Cert e ca un astfel de depresometru ar trebui sa stie minim -600 mm Hg.
Sunt medic, dar nu chirurg. Rezident pe Medicina Interna.

Gotronic, daca crezi ca senzorul tau "se pupa" cu CDI-ul meu, sunt dispus sa fiu unul dintre "cobai". Aprindere inductiva nu imi pun, ca am bateria slaba si ma tem ca nu mai pornesc.

Cavaleresc (sau hackeresc) ar fi ca Mihai1677 sa imparta cunoasterea cu ceilalti membrii ai forumului. (asta a-propos de intrebarea lui Fabian cu programarea PIC-ului). Oricum, daca apuc eu la un PIC din ala programat, il citesc si postez fisierul hexazecimal...

degeaba te chinui sa-l citesti ca daca e protejat nu faci nimic. imposibil

unde gasesc in bucuresti un atelier sau pe cineva sa-mi masoare si mie compresiile la cilindri? merge mai bine de cand cu delcoul nou, dar la relanti parca as vrea mai mult, ma gandesc la o supapa.

are vecinul meu mi-a masurat mie cand am facut motorul chiar acum sunt si eu curios ,vorbim sapt viitoare sa vii pe la mine ca iti aduc si bucsa aia de aluminiu

ok, ar fi super. deocamdata merge bine motorul cu CDI, delco si electromotor nou. incet incet fac o masina noua

Acu, io nu-s mare specialist in programare de PIC-uri, abia am programat si eu cateva ceasuri electronice cu PIC, dar nu stiu sa aiba FUSE-uri care sa le protejeze (cel putin 16F84 cu care am lucrat). Sau poate nu stiu eu, recunosc ca nu am citit datasheet-ul la PIC16F84. Atmelurile stiu ca au, am lucrat destul de mult cu AT90S2313 si AT90S2323. La alea ai FUSE-uri, care daca le pui, chiar ca nu il mai poti citi.