Nu toti au sarit pe tine, unii te-au mai si ocolit!
Stai linistit, ca mai sunt din cei care n-au o parere grozava despre "cutiute". Nu trebuie decat sa-i cauti pe cei care si-au construit/procurat aprinderi cu acumulare capacitiva. Contributia lui Dyogenes, prin publicarea schemei, a fost, insa, fundamentala: a adus dovada!

Da, am fost rautacios . Am explicat in raspunsul catre DodoBird ce si cum.

Da, am fost rautacios (cu efectul Placebo) . Am explicat in raspunsul catre DodoBird ce si cum.

DodoBird, cum pot avea si eu o aprindere marca "DodoBird"?

In primul rand as vrea sa-i multumesc lui musti pentru toate precizarile pe care le-a facut, mai ales cele legate de reglerea avansului. Ieri am pus troboscopul meu (l-am construit cu 4 led-uri ultrabright albe si merge absolut OK) si mi-am reglat avansul. Tot ca raspuns pt el, nu am de unde sa stiu uzura bujiilor, mi-am construit aprinderea de o saptamana. Sambata plec la Timisoara, o sa vad cum se comporta la drum lung.

Aceleasi multumiri si lui DodoBird, dar am si o mmica "rautate" pt el: la Gotronic a redesenat gresit bobina, secundarul are un capat la masa (cutia metalica a bobinnei)iar celalalt la fisa centrala a delco-ului. Daca ar fi la "colectorul" tranzistorului, l-ar distruge. M-ar interesa insa foarte mult o schema la care incarcarea condensatorului sa fie constanta cu turatia, deoarece la mine tensiunea pe cond. scade cu cresterea turatiei.
Nu, in ceea ce priveste tiristorul, am folosit T6F6, deci unul FAST.

DEX_LADA, cred ca oamenii nu au fost dispusi sa accepte ideea ca si-au aruncat banii. dar daca citesti posturile mele din paginile anterioare, vei vedea ca eu am pornit de la ideea ta, am constatat ca imi distruge platina si am demonstrat ideea. Doar ca, stii, uneori, afirmatille facute "prea ferm si contradictiv" irita, cred ca de aici se trage reactia aia de respingere. Dar e o tampenie, oamenii ar trebui sa prinda ideea, nu modul ei de formulare.

Puteti posta o schema din aceea care mentine constanta tensiunea pe cond la cresterea turatiei. M-ar interesa. Tnx.

P.S. Voi incerca sa uploadez azi schema mea si detaliile de realizare + cateva poze

Pana atunci, PORNIRI USOARE!

la tine s-ar putea sa fie frecventa oscilatorului prea mica si nu are timp condensatorul sa se incarce la turatii mari. Frecventa de oscilatie este dictata de turatia motorului ? Sau e independenta ?

Frecventa mea e independenta de turatie, data de un E555 care comanda un 2N3055. In colectorul acestuia e un traf pe ferita care scoate in secundar 1000 V. La ralanti tensiunea pe cond. scade la 400V. INSA... am vazut posturile de mai sus, care vorbesc de curent absorbit 3A. A mea nu trage mai mult de 1 A. Probabil de aceea nici puterea in secundarul transformatorului nu e prea mare. Daca in loc de 2N3055 pun un Darglinton de putere, tensiunea pe cond e mult mai mare, dar tranzistorul se incalzeste. Desigur, are radiator solid, dar prefer varianta actuala cu 2N3055, care nu se incalzeste deloc.


Si inca o idee, a-propos de discutiile da sau nu multispark. Convingerea mea este:
MULTISPARK DOAR LA PORNIRE. Ajuta enorm. Nu e greu de realizat, modulul multispark e un E555 si un tranzistor BD135, alimentate de la Bendix (sau cum se numeste bobina aia de la electromotor). De fapt, cam asa ceva cred ca facea si omul ala din Bucuresti (nea Ioan parca), lua alimentare de la electromotor pt modulul multispark. Dupa ce a pornit motorul, nici eu nu cred in utilitatea multispark-ului. Am facut teste cu multispark simplu, si ceilalti cilindrii furau scanteia. Da, exista si scheme care dau strict 2 sau 3 scantei dupa care se opresc pana la urmatorul cilindru, dar sunt mai complicate si nu cred sa aduca un beneficiu major. La a mea scanteia mergea in aer 3-3,5 cm, mult mai mult decat la aprinderea clasica (o sa pun si niste poze), e o scanteie puternica, care aprinde bine amestecul.

La Gotronic, daca va uitati atent, ruptorul "rupe" circuitul, taind alimentarea tranzistorului, deci nici macar avantajul rapiditatii tranzistorului nu exista, tranzistorul ala conduce tot timpul cat este alimentat, iar cand nu mai este alimentat, RUPTORUL INTRERUPE CIRCUITUL, NU TRANZISTORUL. Dar hai sa nu mai pierdem vremea cu discutii inutile despre un alt tun dat pe piata de unii SRL-isti. Porcaria aia nu merita efortul meu de a scrie. SUBIECT INCHIS.

Sa le luam pe rand :
Iar, repet, ca in momentul in care schema va fi final o vom posta. Deocamdata inca se lucreaza (inclusiv se preconizeaza eventuala cuplarea cu un delco electronic , vezi mihai1677).
Am postat o schema cu rectie negativa (macar ca principiu) in posturile anterioare .
Dyogenes : bobina de inductie are doar 2 borne (primarul asa cum l-am desenat) secundarul nu are legatura la masa bobinei !!!. Schema este asa cum am desenat-o , bobina avand alura de autotransformator mai mult de cat transformator).
Acum o parere pe care poate am uitat sa o mentionez : daca aprinderea clasica este buna si avansul este perfect reglat , atunci montarea unei aprinderi electronice , bune, NU trebuie sa necesite reglarea avansului !!! (presupunand ca ar fi un buton ce trece manual e;ectronic/clasic) comutarea trebuie sa se poata face in regim de turatie FARA INTREUPERI sau alte modificari !
Nu stiu schema ta dar scaderea tensiunii cu turatia este relativ normala daca transformatorul nu este calculat sa dea in secundar o tensiune cam dubla fata de cat stabilizezi (la 380V de exemplu al meu fara reactie dadea cam 800V) !

Dodo, datorita faptului ca nu am pus niciodata un ohmetru pe bobina de inductie sa ii masor infasurarile, nu imi permit sa te contrazic. Poate ca ai dreptate. O sa masor bobina cand ajung acasa.
Ai dreptate in legatura cu avansul, insa al meu fusese reglat doar static, de aceea am dorit sa il fac si cu stroboscop.
Ideea unui delcou fara platina (si daca se poate si fara distribuitor) m-a "bantuit" si pe mine. Initial ma gandeam sa pun cate o bobina pentru fiecare bujie si 4 senzori Hall pe peretii delcoului, fiecare senzor comandand cate o bobina (evident nu direct). Dar montajul mi se pare relativ complicat din punct de vedere mecanic (punctul meu slab), si, in plus, ma tem ca voi pierde orice efect al avansului. In plus, ma gandesc ca uzura pintenului de textolit al platinei e o chestie lenta, iar capacul de delcou e o chestie ieftina, asa ca nu cred ca merita sa ma complic.

4 bobine este solutia extrema, nu asa vreau sa fac, folosesc in continuare capacul si o singura bobina, in delcou se modifica dpdv mecanic, si folosirea a doi senzori hall.

Te-ai gandit si la problema avansurilor (centrifugal si vacuumatic)? Si daca distribuitorul tot il pastrezi, merita efortul? doar pentru platina? Eu am masina din primavara asta, nu am habar in cat timp se uzeaza un pinten de textolit, dar al meu era inca in stare f buna cand am inlocuit, ieri, platina. Si a mers deja vreo 8000 Km.

Masa metalica a bobinei NU este obligatorie la masa pt buna functionare a aprinderii . Rolul metalizarii si laegarii la masa este afernt disipatiei de caldura si a deparazitarii. Acum multi ani in urma bobinele erau facute din textolit !

HE he he , Mihai s-a gandit la TOTUL (sa-i tinem pumnii el a apucat de coarne "cel mai puternic taur din ograda" si chiar vrea sa-l puna la pamant !)

Nu are alura, ci este chiar un autotransformator. Acel primar are punct comun cu secundarul la borna (-), sensul de infasurare fiind astfel ales incit tensiunile induse/autoinduse in primar si secundar sa se INSUMEZE. In acest caz, primarul "ajuta" tensiunea secundara. Asta e principiul pastrat de la stramosii bobinelor actuale, cind in mod sigur era imposibila "miniaturizarea".

Teoretic e asa. Practic trebuie "atins" si avansul, daca vrei perfectiunea. Sa-ti spun si de ce.
Momentul aparitiei scanteii la aprinderea clasica difera, de cele mai multe ori, de momentul aparitiei ei la electronica, la acelasi reglaj al platinei. Tranzistorul de comutatie (circuitul integrat, etc.) care "decide" pragul de tensiune la care basculeaza (ducand f. rapid apoi la aparitia scanteii) o face de obicei in alt moment al evolutiei platinei decat momentul in care bobina de inductie produce scanteia pe "clasic". Daca ai curiozitatea sa masori cu un Ohm-metru contactul dintre bratul mobil si cel fix al ruptorului in evolutie (rotind incet axul delco), vei constata ca rezistenta variaza de la 0 (si asta in functie de gradul de uzura, eventuali oxizi, etc.) la sute de mega (contact deschis), trecand printr-o succesiune de valori intermediare masurabile. Orice contactor electric face asta, unele mai bine, altele mai prost, functie de calitatea pastilelor si de viteza de "rupere". Implicit si tensiunea de pe acest contact are o variatie graduala, nu de tipul "tot sau nimic". Urmarind pe un osciloscop forma semnalului (variatia tensiunii de la cca. 14,4V la 0V, ai constata ca trecerea nu este abrupta. Este tocmai lucrul pe care il imbunatatesc ruptoarele electronice: variatia cat mai rapida a acestei tensiuni. Acuma, intorcandu-ne la tranzistorul nostru de comutatie (trigger-ul Schmidt, etc.), el "citeste" tensiunea pe contactul platinei si, cand aceasta atinge valoarea prag, comuta cvasiinstantaneu, comandand mai departe, functie de schema, partea responsabila cu descarcarea condensatorului acumulator de sarcina. Tocmai momentul aparitiei acelei valori de prag, insumata cu latentele inerente (mai mari sau mai mici, functie de complexitatea schemei si caracteristicile pieselor utilizate) fac ca scanteia sa se produca, de cele mai multe ori, in alt moment decat la clasic (lipsa acestei diferente este doar o coincidenta). Iata deci de ce, la trecerea de pe clasic pe electronic si invers, e bine sa fie verificat si avansul.
Vei spune, probabil, ca sunt chitibusar, dar cele de mai sus se verifica, din pacate, si practic. Si tot din pacate nu numai pe un singur tip de aprindere electronica. Crezi ca mie nu mi-ar fi placut sa stau la volan si, dintr-un comutator din bord sa trec de pe clasic pe electronic si invers? Nu zic ca motorul moare, dar nici reglat perfect nu e.

Si ar mai fi niste considerente practice.
Primul ar fi prezenta condensatorului, absolut necesar la "clasic" si devenit inutil (sau chiar contraindicat) pe "electronic". Da, s-ar putea si ala comanda cu un releu, dar parca se complica treaba, nu?
Al doilea ar fi reglajul deschiderii platinei. Unul din motivele care m-a facut sa optez pt. monoscanteie (alaturi de dificultatile de reglaj stroboscopic al avansului) este posibilitatea pe care ti-o da aceasta de a regla deschiderea platinei la minim (0.15-0.20mm). La ce serveste aceasta? In primul rand la o uzura mecanica mult mai mica a ciocului de textolit al bratului mobil si, in al doilea rand, o precizie mai mare in functionarea ruptorului (ciocul nu mai urmareste conturul camelor, unde de regula apar uzuri, decat aproape de varful acestora). O asemenea micsorare a deschiderii platinei la multiscanteie ar fi contraproductiva. Se intelege ca trecerea de pe clasic pe electronic "de la volan, in mers" va fi cu atat mai mult ingreunata de reglajul platinei.

Si un lucru pe care nu l-am mai mentionat in alte posturi. Poate ajuta! Cantitatea de energie transferata primarului bobinei e dependenta nu numai de tensiunea de incarcare a condensatorului, ci si de valoarea capacitatii sale. De regula se folosesc condensatori de 0,47 - 1 microfarad. Eu unul am folosit 2 condensatori (de productie ungureasca) de 0,47 / 1kV pusi in paralel. Se pare ca sunt fiabili .

Fratilor de suferinta,
Detasandu-ma putin (si, promit, temporar) de discutiile pur tehnice, nu pot decat sa constat (cu incantare) ca nu sunt singurul maniac in ale electronico - mecanicii (scuzati termenul) din patrie. Maine e Craciunul si o ceata de "trazniti" se-nteapa in controverse pe un subiect fundamental: sclipirea (dupa caz mono- sau multi-) scanteii aprinderii vestitului, iubitului, uratului, senzationalului, exasperantului, omniprezentului etc. automobil national: DACIA.
Pentru mine e clar, nu mai avem scapare! Oare ce-om face dupa ce hurdubaile isi vor fi dat binemeritatul sfarsit, cu toate "perfuziile" si abtibildurile cu care ne incapatanam sa le imbalsamam? Nici nu vreau sa-mi raspund la intrebare.

Pana una, alta eu va doresc un Craciun fericit si, de ce nu, cat mai curand, masini cat mai plicticoase !



P.S.: iertati off-topicul!

He, He, He ce sa facem atacam injectia si electronica aferenta ei
La multi ani tuturor si sarbatori fericite alaturi de cei dragi !
Si aaaa , musti, da esti chitibusar , ai absolut dreptate teoretic asa e !
Practic nu se simte !
Condul de la delco , la o aprindere buna, poate sa ramana acolo, e chiar indicat.
Se poate merge pana la 2 Microfarazi condul daca ai timp sa il incarci !
Hmm unde sunt maniacii ? Sarbatori ? ooops ai dreptate si eu care vroiam maine sa mai lucrez un pic la aprindere

Pai ma uit la avatarul tau si parca vad jumate dintr-unul (partea nefolositoare) .
He,he,he, cam asta vad si vecinii mei cand se uita pe geam .

P.S.: Tu nu stii ce "simtitor" e piticul care-mi umbla pe creier!

stateam eu si ma gandeam la stroboscopul ala cu leduri pe care ziceam mai sus ca-l fac... am gasit o schema la http://www.niqro.lx.ro/stroboLED.htm da la sfarsit se complica, nu pot sa leg altfel stroboscopul la masina? trebuie musai cu tablitele alea, adica trebuie neaparat pus pe izolatia la fisa? dati o idee. si cum sa fac sa pun mai multe leduri? schimb tranz ala final cu unul de putere si pun mai multe leduri in paralel? acolo zice ca daca pun un tranz mai mare nu merge decat cu maxim 3 leduri, si ca ar consuma 1A. pai ce 3 leduri consuma 1A???

prima data ma gandeam ca pun direct 3 sau 4 leduri in serie si le leg, da dupa aia m-a traznit, ca tre sa le leg numai la o fisa, nu merge pus ca becul cand e motorul oprit

musti, sa nu uitam si alte aspecte legate de diferenta dintre aprinderea "electronica" si cea clasica: nu cred ca in timpul mersului poate cineva sa modifice din buton distanta intre electrozii de la bujii, care la clasic e de 0.6 (recomandat) iar la electronic e 0.8-1.1. E clar si limpede ca trebuie gadilat un pic si la avans.
Cele specificate de tine, musti, sunt perfect reale, chiar daca in practica difera putin datele problemei, insa nesemnificativ de putin. Chestie de calcule cu virgula, daca ma intelegi...

Sarbatori fericite sa aveti alaturi de toti cei dragi voua si sa ne "auzim" cu bine dupa petreceri. BA, lasati betia, ca aveti masini si... nu se stie niciodata cum ai nevoie. Totul cu masura. In rest, numai bine si sanatate.

Va doresc si eu un Craciun Fericit tuturor si un an nou plin de impliniri!!!!!

Voi pleca maine in TM in concediu. Nu voi avea net acolo, asa ca schema de aprindere si turometru raman pe inceputul lunii februarie.
Toate cele bune si LA MUUUUUULTI ANI!

Schema, asa cum e data, mi se pare riscanta pt. LED-uri. Autorul are o scuza: la vremea cand a aparut cartea (1989) nu se gaseau LED-uri ultra-bright si omul a ales sa supravolteze drastic, in impulsuri, LED-uri obisnuite, in vederea obtinerii unei straluciri maxime. Nu sunt adeptul unei astfel de abordari.
Ce-i de facut? Mai intai te sfatuiesc sa folosesti tranzistori de comutatie (ex. 2N2222) pt. comanda LED-urilor, castigand precizie. Apoi, un nr. de 9 LED-uri ultra-bright, de preferinta albe, iti sunt suficiente. Pe acestea le pui intr-o combinatie serie - paralel de 3 X 3 LED-uri. Cum tipic pt. un astfel de LED I=20mA la U=3V, bateria ta va consuma 60mA la 9V. Aceasta tensiune + Ucesat (1,6V, tensiunea colector-emitor la saturatie pt. tranzistorul driver din exemplul meu) = 10,6V. Diferenta pana la cca. 14,4V, cat e tensiunea de alimentare cu motorul in functiune, va fi de 3,8V. Aici poti alege 2 cai. Fie legi direct bateria de LED-uri cu anodul la plus si catodul la colectorul tranzistorului, caz in care ea va fi supravoltata, dar nu in halul din link (fiecare LED va suporta impulsuri de cca 28mA), fie pui in serie cu bateria un rezistor balast, care sa preia caderea de tensiune de 3.8V. Valoarea lui o afli din legea Ohm: R=U/I (unde U=3.8V si I=60mA). Vei putea pune o valoare standardizata de 68 ohm/0,5W. In cazul in care datele de catalog difera, poti reface calculele.

Si inca ceva: daca poti sa alegi, cumpara LED-uri cu unghi de imprastiere a luminii cat mai mic (ex. 15 grade), pt. ca focalizeaza lumina intr-un spot mic. Le poti planta pe un textolit grupat, in picioare, fara sa tai terminalele (capsula la distanta de cablaj). Aceasta asezare iti va permite apoi sa orientezi fasciculele luminoase astfel incat sa obtii convergenta tuturor intr-un singur punct, la 15-20cm distanta.

Cat despre senzor, bineinteles ca trebuie sa-l pui pe fisa bujiei. Altfel cum crezi ca ar putea sa "simta" momentul aparitiei scanteii la bujia respectiva? In link-ul pe care l-ai dat exista si descrierea constructiei senzorului.
In afara de senzori capacitivi, exista scheme de stroboscoape care folosesc senzori inductivi. Un astfel de stroboscop am construit si eu cu ani in urma. In acest caz senzorul era o bobina de 40-50 de spire CuEm pe un inel de ferita suficient de mare ca fisa bujiei sa treaca usor prin el.

Sper ca ti-am putut fi de folos.

multumesc pentru detaliile multe

am gasit leduri asa:

LED 5mm , Alb , 8000 mcd .

- Intensitate luminoasa : 8000mcd
- Unghi de vedere : 15 grade
- Lungime de unda : -
- Tensiune : 3.6 V
- Intensitate curent : 20 mA

8000mcd cred ca ar fi de ajuns daca as pune numai 3, dar o sa il fac cu 3x3 ca sunt destul de ieftinute ledurile si in felul asta poate merge bine si pe lumina.

si atunci vine 3.6V x 3 = 10.8 + 1.6 = 12.4
raman 2 volti pe 60mA care dau 33 ohm de 0,25W.

e bine?

cat despre sonda capacitiva, ma plangeam si eu ca e cam greu de facut, si intrebam poate a incercat cineva ceva mai simplu, sau poate imi da un sfat din ce si cum sa o fac mai simplu... carlig de rufe

Vezi ca tocmai am editat post-ul anterior cu niste mici completari!

E bine. Poti sa le lasi si fara rezistorul balast. In impulsuri scurte nu patesc nimic.

Masini pe naiba! Dacii...

am cautat un pdf cu 2n2222 si vad acolo Vce la sat la 150mA 0.3V iar la 500mA (care e curentul de C maxim suportat) 1V. asta inseamna ca eu daca am 60mA prin el, voi avea o cadere de tens de doar 0.3V pe C-E?

si mai zice ca ar fi general purpose cu folosire ca medium power amp si switch. switch sa inteleg ca defineste ca timpul de comutatie e mic, pana aici ok, dar cum gasesc eu echivalent, asa ca idee, ca de gasit il gasesc sigur de cumparat. adica atunci cand caut un tranz, cum fac sa dau de el daca stiu la ce vreau sa-l folosesc, dar nu stiu exact tipul (2nxxxx sau tipxx) ca sunt probabil sute de ecvhivalenti pentru 2n2222.

Pai eu ti-am dat un exemplu. Datele erau dintr-un catalog IPRS, unde era data Ucesat numai la 500mA. Datele alea pe care le-ai gasit tu sunt pt 2N2222A. 2N2222 simplu are 1,6V la 500mA. Si curentul maxim suportat e de 800mA. Bineinteles ca daca ai date mai precise, faci calculele functie de ele. Dar, crede-ma, nu e atata de critica valoarea. Gandeste-te ca autorul "traznea" LED-urile cu 10V.
Uite si un alt link despre 2N2222. Sunt f. buni exact pt. ce iti trebuie tie.
http://www.ciphersbyritter.com/NOISE/SPEC2222.HTM
Si eu am folosit tot din astia.

Cat despre modul in care iti alegi un tranzistor, eu unul folosesc cataloage. Sunt o gramada de cataloage de echivalente (chiar si pe net - ex. http://www.datasheetcatalog.com/).
Si mai e si experienta ...

m-am mai uitat si eu acum pe net, am gasit prin "laborator" bc546 si bc337. am vazut in pdf ca amandoi ar fi si de comutatie (am observat ca amandoi merg pana pe la 300MHz, asta sa fie un criteriu cand caut un tranz de comutatie? eu asa ma gandesc, ca daca funtioneaza la 300MHz, clar ca e rapid, nu?) dar chestia ciudata e ca la bc337 da in catalog pentru Vbe 1.2V pe cand la un NPN normal ar trebui sa fie pe la 0.6-0.7 (cum e la bc546 in pdf). asta e tensiunea pe care eu o voi culege de la fisa, tensiunea cu care deschid tranzistorul, nu? e bine sa fie cat mai mica ca sa simta orice electron rebel, sau ma gandeam ca daca e mai mare nu va reactiona la parazitii din jur, de la celelalte fise, sau stiu eu. gresesc? e deja 4 dimineata si eu tot la electronica visez. somn usor musti si multumesc pentru ajutor, data viitoare cand vin la oradea, ca am un var acolo, iesim la o bere, sa mai fur si eu meserie

Nici 337 si nici 546 nu sunt de comutatie! Nu confunda timpul de comutatie cu frecventa de taiere!
Eu zic sa nu-ti mai bati capul cu echivalente. 2N2222 e exact ceea ce-ti trebuie si ar trebui sa-l gasesti pe toate gardurile. E absolut comun.

Poate cineva sa-mi dea instructiunile de instalare ale aprinderii lui nea ioan, eu am luat-o acum ceva timp si am pierdut instructiunile, mi-ar fii de folos si niste poze cu montajul complet. Numai bine.

nu mai inteleg nimica!!:) deci vreo aprindere in serie?

2n2219 cel putin asta se gaseste pe toate gardurile, 2n2222 poate trebuie cautat mai mult.

Bun si ala.
...Si depinde de garduri

acum,cateva zile cineva mi-a donat un stroboscop fabricat la AEM,e interesant de reglat avansu cu el.oricum e mai sigur decat pe ghicite;doar daca se mai vad semnele!facem probe daca vreti

daca face cineva rost as vrea si eu pentru ca mie mi-a montato nea ioan si cred ca s-a grabit ca avea treaba si nu a facuto asa cum trebuie. Nu de altceva dar nu se aprinde asa repede si plus de asta nu pot pleca cu ea pana nu se incalzeste un pic

Cine-i nea Ioan asta?

un fost inginer care fabrica aprinderi "electronice" cu pretul intr 40-85 ron!

Eu nu stiu de ce ai atatea pretentii de la motorul al de dacie. Arata-mi si mie te rog o masina de generatia daciei (de prin anii '70) la care nu trebuie incalzit motorul. Hai sa fim seriosi. Sau pe vremea aia erau injectii multipunct si astia de la RENAULT erau inapoiati rau de tot cu R12.
Cat despre faptul ca tie nu iti merge bine aprinderea lu Nea' Ioan ce sa spun, ori nu e reglata bine, ori ai altceva la motor pentru ca eu o am de aproape 10.000 km montata tot de el si in afara de 1 capac delcou si un set bujii pentru ca una se fisurase partea aia ceramica vreau sa spun ca nu am avut nici o problema. Nici o problema inseamna nimic umblat, curatat, reglat sau alte chestii caracteristice platinei.
Acum nu vin sa ii fac reclama sau sa ii iau apararea dnului Ioan dar cand cineva face ceva de calitate eu cred ca nu e corect sa il criticam.

Si sunt mai bune decat astea ce se gasesc in comert? Eu am Malvina, mi se pare buna, mult mai buna decat cea clasica. Acum de 1 saptamana am montat-o si chiar se simte diferenta, dimineata o ia la prima cheie. Si n-am reglat nimic nici la platini nici la bujii. Nici nu ma prea stiu, de-aia nu m-am bagat. Are ceva? Trebuie neaparat sa maresc distanta la bujii? Am citit ca nu e recomandat. Condensatorul nu l-am dat jos. Ce efect are daca il dau?

nu imi bateam capul cu echivalente, vroiam doar sa inteleg si eu cum caut un tranzistor de comutatie, sa zicem ca 2n2222 asta nu ar exista, cum gasesc unul bun de switch. am spus ca dupa capul meu, daca lucreaza la frecvente mari inseamna ca trebuie sa comute repede, mai ales ca in datasheet la 337 si 546 sunt trecute ca fiind general purpose amplifier and switch...

eu vroiam sa inteleg care e treaba si cum gasesc un tranzistor exact pentru ce imi trebuie mie. un echivlent smd pentru 2n2222 gasesc? asta nu are neaparat legatura cu stroboscopul.

Exista cataloage de echivalente (carti, cd-uri, etc.). Nu e neaparat necesar sa le cumperi. In general magazinele serioase de piese electronice le au si iti pot sugera un echivalent. Pt. 2N2222 ai avea ca alternativa 2N2219, de ex.. Tranzistoarele de comutatie au date caracteristici pe care nu le gasesti specificate la cele de uz general: timpul de comutatie directa (Ton), timpul de comutatie inversa (Toff),etc. Ca regula generala, tranzistorul trebuie sa aiba aceeasi destinatie data de producator (uz general, radiofrecventa, comutatie, etc.), precum si caracteristici cat mai apropiate ( Uce, Ucesat, Ube, Ic, factor de amplificare, putere disipata, etc.).

saracul tranzistor nu face fata la maxim 600hz

la ce te referi? ... Sa radem si noi!

la faptul ca si cel mai ordinar tranzistor face fata in schema de stroboscop. 600hz e o frecventa mare. la 6000 rpm, frecventa scanteilor e de 200hz, si avand in vedere ca ne intereseaza doar una (de la cil 1), rezulta o frecventa de 50hz la care trebuie sa comute tranzistorul...
cum tu nu o sa reglezi avansul cu montajul ala la 6000rpm, ci la aprox. 800, frecventa o sa fie de 6-7hz...

ideea e alta, eu asa am inteles, ca tranzistorul sa comute aproape instantaneu la primirea tensiunii de comanda in baza sa. daca el comuta mai greu, atunci scanteia va fi acum, iar ledurile se vor aprinde peste t milisecunde, unde t este timpul de comutatie Ton de mai sus.

zic bine?

Chiar si o intarziere de 1ms este sub 0,2 grade rac la relanti

Recomandarea mea de a folosi un tranzistor de comutatie nu se referea in nici un caz la frecventa de lucru. E vorba de latenta mare unui tranzistor de putere medie obisnuit. Mai exact e vorba de viteza mica cu care LED-urile se aprind si , mai ales, se sting, la aparitia unui impuls, sub comanda unui asemenea tranzistor. Cu cat viteza aceasta este mai mare, flash-ul dat de LED-uri va fi mai scurt, deci si mai precis, dar cu o luminozitate maxima. Si nu amintesc degeaba de luminozitate. In schema originala LED-urile "incasau" impulsuri f. scurte de 700mA, care le duceau la maximum de emisie luminoasa, chiar daca tranzistorul driver nu apuca sa se deschida complet pe timpul unui impuls. Daca ati citit discutia mea cu BLK, ati putut vedea ca eu i-am propus o mica modificare a regimului de lucru al LED-urilor: incadrarea in regim normal, cu curenti de cca. 20mA (de dragul fiabilitatii). In acest nou regim, latenta mare a tranzistoarelor obisnuite (care nu apuca sa se deschida complet) ar fi provocat aprinderea doar partiala a LED-urilor, cu pierderile corespunzatoare de luminozitate. Iata de ce modificarea schemei trebuie insotita de utilizarea unor tranzistori de comutatie.
Ah, era sa uit. Eu chiar am construit un astfel de stroboscop dupa o schema similara in partea de comanda a LED-urilor (diferea partea de intrare) si a fost necesar sa fac modificarile mentionate.

Acestea fiind zise, nu-mi ramane decat sa va las sa radeti linistiti in continuare. De fapt vorbeam prostii. Nu ma bagati in seama ...

0,46 grade...

cum vi se pare asta: http://www.razvane.go.ro/electro/Aprinder_...ere_electro.htm

are si cablaj de asta as vrea sa o fac pe asta, desi as fi facut una din cele doua scheme postate mai sus de dodobird.

daca imi explica si mie cineva ce vrea sa zica aici: DZ1, DZ2 - ZP100 - 4, 5DZ200 - 2 ??? vrea sa zica ca e un zener de 100V si unul de 200V? ZP si 5DZ ala e tipul diodei? ce e "- 4" si "- 2"? multumesc.

astept inca ledurile, nu au ajuns, dar vreau sa fac si aprinderea ca imi porneste foarte greu masina desi nu am umblat la nimic si am facut un drum lung la care a trebuit sa opresc la fiecare 50 de km sa curaj bujiile care erau negre a mers bine masina in bucuresti, la drum lung nu stiu ce are. de la ce sa fie?

ADAUGAT MAI TARZIU:
bux ala trebuie sa fie darlington pe la 500V dar ce amperaj minim ar fi recomandat sa suporte? 5A e putin? ca bux37 nu prea gasesc, si am gasit la un magazina la 170.000 bucata, mai bine ma las de meserie, o avea el 500V si 15A dar chiar 170.000?

SI MAI TARZIU :
am gasit asa:
2SD1409 NDARL+D 600V 6A 25W 1US TO220
BU810-ST SI-N-DARL+D 600V 7A 75W TO220
BU931-ST SI-N 500V 10A DARL+D TO3
BU932-DIV SI-N DARL+D 500V 15A TO3
BU941P N-DARL 500V 15A 150W SOT93
TIP152 SI-N-DARL+D 400V 7A 80W TO220
TIP162 SI-N-DARL 380V 10A SOT93

as prefera un to220 din cauza ca la to3 de obicei colectorul e carcasa si o sa fie afara. desi daca ma gandesc mai bine cu un radiator pentru to3 alea inalte nu are cum sa ajunga nimic la tranzistor, chiar daca cade cutia, va face radiatorul contact la masa sa zicem, dar tranzistorul va fi izolat de radiator cu mica.

preturile celor de mai sus sunt cam pana in 100.000 bucata, unele mai ieftine in functie de putere. ce ziceti? care din ele?

nimeni? sunteti inca mahmuri dupa revelion si sf vasile?