1. ruptor electronic ; mai bun decat Tg. Mures & Co. (protejeaza platina), dar mai slab decat o aprindere cu acumulare capacitiva.
2. 4 diode zenner de 100V sau 2 bucati de 200V.
3. BU932-DIV SI-N DARL+D 500V 15A TO3

Nu pot intra pe link si nu vad schema
Dar daca e asa cum zice Musti si este doar ruptor electronic, de ce nu cumperi o aprindere MALVINA care e 300.000 aproximativ, pret pe care probabil nu vei putea sa-l obtii daca o faci tu de la 0 ! (asta in cazul incare faci un calcul corect , fie si fara manopera si timp pierdut !). Malvina isi face treaba pt. care a fost conceputa foarte BINE !
Merita facut ceva ce nu gasesti in comert , de exemplu una cu ridicator !

pai vreau sa o fac eu pentru ca ies pe la 150 cu toate piesele, si manopera nu e asa mare

deocamdata o fac pe asta pentru ca astept o schema buna si testata pentru o aprindere cu ridicator

bu931 nu e bun? ca 932 ala nu e facut de o firma cunoscuta si nu prea am incredere in el, 931 are 10A maxim, nu e destul?

de ce nu are si asta o rezistenta pe la ~160 de ohmi la 5W cum e in celelalte scheme inainte de platina?

asta e schema Dodo:



condensatorul ala de 330n la 630V o sa vina in paralel cu cel de pe delcou? trebuie sa il scot pe cel de pe delcou? am vazut ca in schema postata de Dodo e un condensator de 150n la 500V si spune ca nu trebuie scos cel de pe delcou. e bun un condensator nepolarizat poliester de 220-330n la 630V?

sa pun R1, care e trecut pe schema doar 180ohm, sa il pun de 5W?

ADAUGAT:
daca pun un led, e bine unde l-am pus pe schema de mai jos? rez aia e bine daca pun una de 3K?

Ideea e ca R1 trebuie micsorata pe la 80 OHm/5W pt ca 180 e prea mare si nu asigura un curent destul pt autocuratarea platinei.

ma tot chinui de o luna sa iau cartea de DCE cap coada sa fac ceva probleme ca tare ma incurc la calcule si asa de tare ma enervez, am facut 3 ani de facultate de pomana, degeaba am luat examene ca tot mai nimic nu stiu, adica prea putin.

e prea mult daca imi explici si mie de ce 80 si nu 180? schema e pusa intr-un tehnium, eu am gasit-o pe net, probabil ca autorul nu prea le are cu mecanica

v-am batut la cap zilele astea de v-am omorat, multumesc pentru raspunsuri, ma revansez eu cumva.

pai cum am 180 nu asigura un curent pt auto curatarea platinei.

pai daca faci scurt intre doua fire prin care trece un curent de 150mA ai sa vezi ca face o mica scanteie, e in cazult platinei acea scanteie are rol de a curata contactele si nu lasa contactele sa oxideze.

Daca faci scurt intre doua fire prin care trece un curent de 6mA ce se intampla ?

Nu ledul nu mere pus acolo.
Rezistenta este MAXIM 160 ohmi si minim 68 ohmi DA la 5-6 W (cat mai mare cat mai bine)
Daca vrei cu tot dinadinsul sa faci "expermentari" , dreptul tau, vb maine , s-ar putea sa am eu un BUX, si ti-l pot da.

Daca vrei LED, cel mai simplu e sa-l pui unde ti l-am desenat (la repezeala). Atata ca va functiona pe dos: se va stinge la deschiderea platinei. Rezistenta R e de cca. 820 ohm/ 0,5W.
Si acu', sper sa-mi dau seama cum iti pun poza.

pe platina m-am gandit ca il pot pune, ca la faimoasa gotronic, asta inseamna ca mai am inca 20mA prin platina, n-ar fi o tragedie.

am inteles cu 80ohm, ma gandeam eu ca e scurt dar la 14-14.5V da pe la 180mA si cu 20 cat ar veni ledul, nu e mult 200mA? la 180ohm venea in jur de 70mA.

dodo ar fi super daca ai avea un bux ca eu nu am gasit decat pe comanda si vine intr-o luna

Ti-am gasit un BUX14 !
Mai buna solutia lui musti pt led, dar daca te deranjeaza poti pune un tranzistor comandat a.i. ledul sa se aprinda in faza cu bobina.

Bineinteles ca poate, dar ce sens are sa se complice? Pt. reglajul avansului trebuie sa-i semnaleze doar momentul deschiderii platinei si asta se face prin stingerea LED-ului.

vin ledurile alea albe puternice si nici pentru avans nu o sa am nevoie de led il pun acolo doar sa fie, ca leduri am gramada prin toate cutiutele

Asta da motivatie !
E totusi util pana pornesti " agregatu' " dupa vreo interventie, pt. ca stroboscopul te ajuta numai cu motorul deja pornit.

nu e mult 200 mA pune de 80ohm, ce inseamna la tine mult 200mA pe platina, care e facuta sa suporte 5-6A (asta cu aprindere clasica).

musti, ai dreptate, dar in caz de nevoie scot fisa centrala sau o bujie ca tot am invatat de toate de aproape un an de cand conduc adevarat e mai facil cu ledul de la aprindere.

dex lada la asta nu m-am gandit

pe luni vine tranzistorul (de la Dodo ), s-ar putea luni marti sa vina si ledurile asa ca o sa fac o treaba calumea marti

daca e curentul prea mic autocuratirea platinei nu ce mai face calumea.
Scanteia (mica de altfel) produsa de cei 200mA curata contactele platinei.

Informatie interesanta : se gasesc la tutungerii , vanzatori de tigari etc., niste brichete care au in "coada" un led albastru ultraluminiscent la pretul de 10.000 lei vechi !!!
Pe la magazinele de piese un astfel de led l-am vazut la peste 40.000 lei vechi !!!
Cel putin asta a fost pretul la brichete in piata Floresca , smabata asta , in alte locuri sunt pana la 15,000 lei !

E de la fise paraziti in cass

Multumesc DodoBird, musti, dex lada, si restu' pentru ajutor. Ruptorul electronic functioneaza foarte bine, masina mea cam face figuri dar nu e de la aprindere, si fara ea face.

Daca mai vrea cineva un ruptor electronic bun, gen Malvina (nu cum e Gotronic) sa-mi dea un mesaj privat sa discutam. Pot face asa ceva, un pic mai ieftin decat Malvina si va pot ajuta si cu montaj si reglaje.

Acum ma pregatesc sufleteste pentru a descifra o schema de aprindere cu ridicator si acumulare capacitiva, desi presimt ca o sa dureze ceva vreme

Pt. putin. Din pacate, daca bine am inteles, DodoBird s-a retras de pe forum (alaturi de mai multi baieti priceputi), impins de comportamentul "moderatorilor". Sincer, imi pare rau!

Cu ce ocazie? Eu am lipsit din pricina unui ban primit pe publicitate, cam nemeritat dar nu are rost sa deschid aici alte discutii. Am sa incerc sa caut sa vad poate gasesc ceva despre plecarea asta in masa.

Pacat, mare pacat, de cateva saptamani se cam duce de rapa forumul!

Cauta si tu, daca nu cumva s-au sters posturile. Am dat peste ele acu' cateva zile si de atunci parca nici eu nu ma mai simt confortabil, chiar daca n-am avut personal nimic de-a face cu "stapanirea". Se pare ca avem de-a face cu un rateu al politicii de cadre a forumului. Efectul e ca au plecat oameni care chiar aveau cate ceva de spus.

P.S. Na, ca acuma ma astept si eu la sanctiuni. Paguba-n ciuperci!

Mda, am gasit ceva, ceva. Se pare ca oamenii de la varf, din cauza ca au alte masini mai la moda si in ton cu vanturile care bat prin EU, vor sa creada ca Dacia e moarta. Pana la urma sectiunea CLT eu o vad ca pe o sectiune a celor care stiu sau vor sa stie ceva mecanica, al celor care surubaresc din placere.

O fi Loganul nou, o fi bun (sau nu?), dar daca te lasa in camp te uiti la el. Asa ca pe alte sectiuni ale forumului nici nu prea poate fi vorba de mecanica, de surubarit.

Ma avant si eu la offtopic si parca vad ca mi-o fur iar Sper sa nu.

Pacat ca moderatorii spun ca userii care protesteaza sunt copii, cand de fapt si ei se comporta cam aiurea pentru un adult :|

Sa revenim la harburile noastre.

O modificare interesanta (si utila) facuta de mine la Malvina.


Din punctul meu de vedere (de electronist), cam toate aprinderile ce le-am vazut au o mica deficienta (pe circuitul de formare a impulsurilor de comanda): nu compenseaza oscilatia (vibratia) contactelor ruptorului in starea inchisa, adica din cauza vibratiilor motorului si deplasarii relative a contactului mobil fata de cel fix (deplasare cauzata de corectorul vacuumatic), apar impulsuri parazite care comanda in mod incorect declansarea scanteii cand nu trebuie (scuturaturi si rateuri in momentul in care corectorul vacuumatic deplaseaza contactul mobil, se petrece mai ales cand se inchide acceleratia dar si la deschidere).
Un mic dezavantaj are o intarziere de 0.1ms care se traduce cam prin -8deg la 6000rpm (parca asa-mi amintesc de cand am simulat in SPICE toata treaba).
Condensatorul trebuie lasat (dupa mine), el produce o intarziere insesizabila (150ohmi*330nF) e o constanta de timp minora si intarzierea e minora (am simulat in Spice si da o intarziere de ordinul 50us in varianta modificata de mine unde nivelul de decizie e pe la 6V la o alimentare cu 14,4v dar mult mai mica in varianta originala unde nivelul de decizie e pe la 0.8V), dar are efect la inchiderea contactelor cand se descarca brusc si ajuta la curatirea lor.
Un BUG serios al acestei aprinderi este lipsa resistorului de evacuare a sarcinii stocate din tranzistorul final BU526A (am pus 100ohmi, nu am inteles din catalog sa aibe rezistor incorporat), si unul mai minor este faptul ca rezistorul de 150ohmi de autocuratire si polarizare al platinilor este de 1W(2W?) (teoretic trebuie de 1,3824w la 14,4v alimentare in regim continuu) eu l-am gasit spart, tinand cont de vibratii si functionare fara ventilatie in cutiuta de plastic.

Astept pareri.

P.S. Pentru autocuratire (mie cand mi-am montat-o prima data nu mi-a mers de fel, dadea haotic comanda, si m-am chinuit cateva ore pana am gasit o solutie acceptabila) se monteaza intre plusul bobinei (12v) si contactul mobil o lampa de 12v/5w (din aia de portbagaj), asa ca nu mai are rost sa va chinuiti cu LED-ul (lampa suge curent mare cand filamentul e rece si in plus ajuta si la punerea la punct a avansului static).

Ma tenta si pe mine sa-mi montez o aprindere din aia electromagnetica ( de la Dl. Ioan ).
Care ar fi. dezavantajele/avantajele mai importante ?

Am inteles ca porneste mai usor la frig; se mai foloseste shocul?
Sta motorul la relanti imediat dupa ce-l pornesc, sau trebuie tot asa sa-l tin din shoc ?
Cat este de fiabila treaba?
Sunt probleme la ITP ?

Nu stiu ca si eu ma gandeam sa-mi pun dar ar trebui sa mearga mai rotund si sa nu "scape" scantei la turatii mari.
N-are nici o legatura cu socul.
Riscul e sa se strice.
Cu ITP-ul nu stiu (nu cred ca este element de securitate rutiera).
Da-mi te rog un PM cu datele de contact ale domnului si eventual cum se numeste firma dumnealui.

Eu am aprinderea facuta de mine pe masina de mai multi ani, timp in care am facut 2 ITP, la 2 statii diferite (ultima data chiar la Dacia service). Nu am avut nici o problema, ci chiar m-au felicitat pt. nivelul scazut de noxe.

am facut stroboscopul, n-am gasit deocamdata o teava te metal sau ceva foaie de metal sa fac sonda aia capacitiva si am incercat sa bobinez firul de intrare peste fisa de la bujia 1. se aprind ledurile, dar foarte foarte slab, semnalul captat nu e deajuns de puternic sa deschida complet tranzistorul. sa incerc cu niste fise mai proaste? acum am tesla si zicea lumea ca sunt izolate foarte bine... ce sa fac? musti?

Daca tot n-avem somn se poate vedea si o schema?
Poate te ajut cu schema.

pai un 2n2222 atacat in baza de semnalul luat de o sonda capacitiva de la fisa bujiei nr 1. tranzistorul are in colector 2 grupuri paralel de cate 3 leduri in serie, legate la plusul bateriei, o rezistenta de 50 ohm.

pe masa de lucru daca ii dau semnal in baza face lumina cat un bec, la masina abia se aprind ledurile, deci clar semnalul e prea mic.

Orienteaza-te spre ceva bazat pe MOS(-FET).
Dupa aia un monostabil ca sa lungeasca impulsul la o valoare suficienta (nu prea mare ca sa nu se miste mult marcajul de pe volanta) dar suficienta ca sa vada bine lumina ochiul (ochiul integreaza lumina).
Partea cu MOS-ul pune-o langa sonda capacitiva (conteaza enorm capacitatile parazite), si atentie la protejarea portii MOS-ului cu diode ultrarapide (schottky) si un condensator in serie cu sonda (de tensiune cat mai mare n kV), eventual un divizor rezistiv/inductiv/capacitiv.
Toate componentele pasive din circuitul legat direct la sonda pana la MOS sa fie in dublu exemplar si puse in serie (de ex. condensatorii HV 2 in serie la 10kV fiecare, resistoarele in serie cu aceste condensatoare tot in serie si de putere mare ca sa nu se strapunga la tensiune).
Gandeste-te ca schema sa nu arda in caz de avarie a fisei de inalta tensiune (daca apare o descarcare directa pe sonda capacitiva).
De la sonda (unde se afla piesele sus mentionate) la restul montajului cablu coaxial (pe care vine si alimentarea).

Daca ai Y! Messenger, ma gasest cu numele de pe acest post (comunicam mai eficient).

Uite schema stroboscopului facut de mine (Tehnium special nr. 3 - editura Electronistul), cu mentiunea ca am modificat partea de comanda a LED-urilor asa cum am mai povestit. Senzorul l-am facut dintr-un miez de ferita de la un trafo de linii.

Schema:

In principiu rezolva tot ceea ce ti-a recomandat (f. bine) ceacu.

am eu strobo,dac aaveti nevoie de el!

super platina comandata de senzor hall cred ca are si un super pret.dac-o face cineva

nu merg linkurile, scheme am mai gasit si eu dar stie cineva unde se gasesc senzorii si cum s-ar putea adapta la delcoul de dacie?

La mine merg.

O sa incerc eu sa "produc" o schema duala adica si cu HALL si cu platine (e simplu si iese un singur model -> mai ieftin),
incercati mai bine sa gasiti o sursa in RO pentru STMicroelectronics L482 si/sau L497.
Din pacate i-mi lipsesc deocamdata posibilitatile de testare (nu mai am 1310).
Cine stie de asemenea ceva modele de bobine de calitate (disponibile si accesibile in RO) de 12V/6A.
Eventual valorile condesatorilor pentru aceste bobine (ca mi-e lene sa caut si de asta este forumul).

P.S. Nici o parere despre asta http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...post&p=17118804 (astept cobai pentru testare/modificare) intrucat circuitul de intrare (de la platini) o sa arate la fel (pentru cei mai saraci care nu-si mai modifica delcoul cu senzor HALL; culmea ironiei nu senzoru e problema ci magnetii ce-l comanda).

l482 cred ca au la vitacom (nu stiu daca pe stoc sau pe comanda). se mai gaseste la conex electronic mc3334, doar ca este pentru senzor cu bobina, insa se poate folosi si cu platina sau cu senzor hall (schema pe site-ul lui niq_ro).

circuitele astea au fost facute pentru a controla unghiul dwell la masinile ceva mai noi (care nu mai au platina) la care bobinele sunt cu raport mai mare de transformare si inductanta mai mica decat cele de dacie (si nu mai au nevoie de condensator). bune ar fi de cielo, tico (cred ca sunt mai ieftine si se gasesc noi)

la conex electronic se gaseste si L497 si L482

Chiar aia cu unghil dwell e treaba care-mi place (sa bage in bobina curent atat cat este necesar si nu mai mult, nu prea mai conteaza distanta la platini ) plus ca tranzistorul final este scos din saturatie chiar inainte de blocare -> comutatie mult mai rapida deoarece nu are asa mare sarcina stocata; la Vitacom in TM am sunat si n-au auzit, prefer varianta speciala pentru HALL si nu BOBINA (difera principiul de corectare DWELL).

Prefer o asa varianta decat una cu acumulare capacitiva (fiindca asa fac si producatorii).

Problema este ca nu merge cu bobina de Dacie (nu poate creste in ea la 3A curentul in 3.5 ms).

Condensatoare au toate (snubber network), daca nu pentru oscilatia bobinei, pentru protectia tranzistorului la efectele inductantei de scapari a primarului bobinei.

Ceva caracteristici ale bobinelor (R L macar) am nevoie ca sa pot simula (nu am actualmente acasa aparatura de masurat bobine, pe langa faptul ca am doar de dacie).

Eu unul devin fan Gotronic. Nova mea a stat nepornita de vineri. Dupa toate gerurile de zilele trecute, asta seara mi-a plecat la a 2-a cheie. Daca insistam putin cred ca o lua de la prima. Combinatia Gotronic + buji Bosch puse acum 3 saptamani pe mine m-a multumit.

Eu am reusit sa-mi fac o aprindere electronica cu descarcare capacitiva, senzor hall si microcontroler pentru gestiunea digitala a avansului in functie de turatie (nu si de sarcina), insa la o motocicleta monocilindrica, in 4 timpi. Senzorul hall este TLE 4905 , costa 30.000 la conexelectronic. Microcontrolerul at90s1200 costa 80.000, de la aceeasi sursa (nu stiu daca mai au pe stoc). Partea de descarcare capacitiva costa cred ca in jur la 150.000, transformatorul si condensatorul principal, precum si tranzistorul de putere costa ceva. Microcontrolerul se programeaza cu un programator simplu, format doar din sarme legate direct la portul paralel (pe soclu, placa, desigur, dar fara circuite suplimentare). Pentru implementarea pe dacie, cea mai mare problema este intr-adevar montarea a doi magneti fix diametral opusi la 180 de grade pe delco. Este suficient un singur senzor Hall. Pentru magneti, am folosit bucatele rupte dintr-un magnet de pozitionare a capului de citire din hard-disk-uri, lipit bine cu poxipol in locul camei. Magnetul asta de neodymium din hard are doua avantaje - e foarte puternic - eu am senzorul pus la 5-6mm de magnet si da camp magnetic paralel - nu apar probleme de histerezis la detectarea de catre senzor. Pentru montarea pe cama de delco de dacie trebuie ceva atentie si lucru profesionist, dar mai ales masurarea ulterioara pe osciloscop (sau citirea esantionata pe port paralel de PC) - a semnalului venit de la senzorul hall, in timp ce delco-ul e invartit cu turatie constanta - trebuie ca semnalele de la senzor sa fie echidistante - asta ar asigura asezarea diametral opusa exacta a magnetilor. In caz de abatere, nu prea se poate corecta nici din software-ul microcontrolerului, trebuie reajustat tot mecanic.

Distributia scanteii se face de catre delco, pe circuitul de inalta tensiune, in rest schema si programul din microcontroler sunt perfect valabile si pentru dacie (desigur, pentru optimizarea aprinderii pe motorul de dacie trebuie sa se umble in soft - softul se compileaza automat cu avrstudio4 - gratuit de la atmel si se descarca in cip cu avrdude - tot gratuit, de pe net).

Atentie - initial si eu am incercat sa fac schema cu acumulare inductiva (mult mai fiabila, sunt mai putine componente decat la descarcarea capacitiva), insa aparea o problema foarte mare - tensiunea de autoinductie generata in primarul bobinei la intreruperea brusca a curentului producea o unda de soc de inalta tensiune care afecta grav microcontrolerul (nu doar se reseta, ci intra in conductie aiurea). Daca incercam sa anulez aceasta tensiune de autoinductie - cu dioda sau condensator pe bobina - pierdeam scanteia din secundar.


Pentru cine vrea sa se apuce de treaba, recomand totusi utilizarea microcontrolerului AtMega8, in loc de at90s1200, deoarece are mod de adresare a constantelor din flash , are memoria eeprom mai mare, deci se poate regla curba de avans in timp real - in mers. De asemenea, are si integrat un convertor analog-digital, necesar pentru a citi un eventual potentiometru de pe clapeta de carburator, pentru a se lua in calcul la calcularea avansului si sarcina motorului (simularea avansului vacuumatic)

Am detaliat "know-how"-ul pentru microcontrolere pe alt site, dau link, nu are sens sa incarc cu copy-paste aici. http://www.rhc.ro/forumrhc2/index.php?act=ST&f=8&t=6626& - al treilea post de sus in jos.

[attachmentid=19657]

[attachmentid=19658]

Totusi e mai buna varianta cu acumulare inductiva (asa fac producatorii de masini, stiu ei de ce).
De ce ai pus diode sau condensatori pe bobina! (condensator si rezistenta/dioda da; snubber network).
Trebuie izolat microcontrolerul de partea de bobina (optocuplori), separate foarte bine alimentarile si masele, filtrate si stabilizate alimentarile la microcontroler si pusa o protectie la supratensiune (load dump) si la agatare.

Atunci nu se va mai reseta/agata/arde.

Am incercat si eu variantele astea, dar fara rezultat. Mai precis am separat pinul de comanda de la microcontroler catre tranzistor, dand semnal pe baza tranzistorului din alta sursa. Socul tot se propaga, sigur pe alimentare. Singura modalitate prin care am reusit sa separ galvanic cele doua componente - microcontrolerul si circuitul de primar al bobinei a fost sa alimentez microcontrolerul din alta sursa de curent (o baterie de 9Volti) si sa transmita semnalul catre tranzistor prin optocuplor. In felul asta, circuitele partajau doar firul de masa (puteam sa-l separ chiar si pe acesta, dar nu avea sens). Ei bine, in cazul asta, nu mai aparea problema respectiva, dar bateria de 9V nu era o solutie (ma imaginam umbland prin casele oamenilor sa le cer copiilor bateria de la telecomanda de la masinuta de la mos craciun ))) ).
Orice incercare de reducere a undei de soc de autoinductie produsa de primarul bobinei ar fi dus invariabil la scaderea inductiei din secundar si deci a scanteii...
Separarea galvanica a alimentarii ar fi insemnat un convertor DC-DC, 1:1, deci ajungeam tot la acelasi numar de piese si riscurile de fiabilitate asociate descarcarii capacitive. Cred ca descarcarea capacitiva nu se livreaza din fabrica pe masini in primul rand din cauza costurilor de fabricatie si in al doilea rand din cauza fiabilitatii. Pe motociclete de exemplu (chiar si banalul minsk rusesc), se foloseste CDI de mult timp, insa aici se profita de faptul ca tensiunea inalta necesara incarcarii condensatorului se culege direct de pe o bobina din magnetou, nu rezulta dintr-un etaj ridicator de tensiune. In orice caz, pragmatic vorbind, fiabilitatea unui sistem electric/electronic proiectat bine este net superioara fiabilitatii si performantelor unei platini (uzura mecanica la pinten/cama, uzura contacte platinate pe curent continuu - cheia uitata pe pozitia M - asociata cu compresia slaba a motorului, probleme de contact incomplet la turatii mari, din cauza arcului si inertiei mecanice).

Da, dar folosesc bobine (mai nou) cu distributie statica si de impedanta mica/curent mare pe primar; apoi fisele is "speciale", cu eclatori cu gaz inert, pentru eliminarea scinteilor complementare si "ascutirea" sau "scurtarea" scinteii secundare. Bobinele alea prin constructie ofera tensiune mai mare prin asta compensind si pierderile din acei eclatori.

Ca paranteza, efectul ala de ascutire se poate observa la o bujie care functioneaza mai slab prin scoaterea fisei si mentinerea ei la 2-3-4 mm de capatul bujiei; in anumite cazuri se observa o imbunatatire a functionarii ei (se creaza eclator cu aer). Asta doar ca paranteza, procedeul e periculos pentru bobine uzuale intrucit atunci creste si tensiunea secundara, acest fapt putind duce la strapungeri de izolatie.

A, am inlocuit acel arc de vacuum cu unul de pompa; efectul a fost multumitor, in sensul ca la relanti avansul este cel maxim posibil nemaifiind nevoie de acea marire de avans static pentru cresterea turatiei, ba chiar acea tentativa duce la functionare a motorului mai proasta.
Ramine sa ecranez stroboscopul (cu PIC) si sa fac ceva teste-fara ecranaj eroneaza turatia.

Ceva efecte asupra cuplului (la sarcina mica)? De fapt asta era idea (cu cuplul).
Dar asupra consumului? Presupunand ca nu ai rereglat ceva la carb.

Un eclator exista prin constructie (ghici unde?) la capacul de la delcou intre lulea si capac (e drept ca nu are efect datorita faptului ca fisele au rezistenta mare si inductanta neneglijabila).

Tot aicea o completare renuntati la obiceiul idiot de a mai curata luleaua si capacul delcoului de stratul de oxid! La tensiuna de acolo stratul respectiv de oxid are un efect infinitezimal (produce o cadere de tensiune de cativa volti). Prin "curatare" se contamineaza suprafata materialului izolator cu amprente, pilitura metalica, umezeala etc. fapt ce conduce la strapungere.

NU MAI STERGETI/CURATATI/ATINGETI/SUFLATI SUPRAFATA INTERIOARA A CAPACULUI DE LA DELCOU SI LULEAUA.
LA INSTALAREA LULELEI FOLOSITI O BUCATA DE SERVETEL PENTRU A O STERGE SI INSTALA.
In caz de forta majora se sterge cu BENZINA, dupa disparitia fortei majore se schimba.

@ceacu

Efecte, da, parca se diminueaza acel "da in nas" la turare brusca-spun ca se diminueaza pentru ca se pare ca am eu o problema pe carburator-daca obturez acea duza merge motorul mai linistit, mai subturat si nu mai da in nas la progresiune. Fenomenul nu se corecteaza din surubul de amestec. Efectul arcului se vede cind obturezi furtunul de la capsula vacuumatica, scade turatia; cu el in functiune, pentru ca turatia sa fie cea mai mare, nu mai trebuie "dat avans" din delco. Concluzia: arcul original nu permite atingerea acelui avans de 13 grade prescris (care oricum e limitat la valoarea aia de profilul excentricului+fereastra in care se misca). Nu stiu daca marirea la 20 grade a lui ajuta, pentru ca daca mai rotesc delco in sensul maririi, turatia da sa scada si se bilbiie. Ma rog, e loc de teste.
Deci efectul se vede, in ce-l priveste.
La consum, scuze, ieri am pus delcoul modificat, deci nu pot spune. Miine fac drum de 300 km, o sa vad.

Da, de acel eclator al "lulelei" stiam, dar ala e miiiic, 1 mm.

ehh.. calculul de la facut musti e pentru regim static..si cand faci tu contactul ala ai curentul de zice el, undeva la 20mA... in schema originala LED-urile primesc impulsuri de valoare mare dar curentul mediu e undeva la 20-30mA..daca tot vrei sa protejezi LED-urile, pune alea 3 grupe de cate un LED fiecare in serie cu cate o rezistenta de 15-33 ohmi (cumj e in a doua schema prezentata)

PS: daca vrei sa fi sigur ca zic bine, cand testezi pe masina masoara curentul prin LED-uri..o sa fie undeva sub 1mA

PS2: modul asta de comanda in impulsuri scurte si curent mare este folosit in toate telecomenzile.. si eu nu am prea vazut LED ars..eventual tranzistorul de comanda