https://medium.com/@manac/taxarea-%C8%99i-m...LmqSG9arUxlEuC0Taxarea și Meandrele ConcretuluiIsteria ultimelor zile din peisajul politic românesc mă duce cu gândul la mass-media americană. Orice face Trump, diavolul, este rău, pentru că e făcut de Trump, diavolul. La noi, orice face PSD, e rău, pentru că e făcut de PSD. Sau, dimpotrivă, e foarte bun, pentru că e făcut pentru popor de PSD!
E ușor de văzut că sunt 2 curente de propagandă, ambele cu discursuri intelectual jignitoare. Tabăra PSD este hiper pragmatică și se adresează omului simplu, dependent, cu puține resurse intelectuale. Opoziția (nu o să le zic TFL, dar sunt cei cu +, statul de drept, justiție, influenceri) nu e la fel de coagulată, se adresează omului aparent inteligent, cu acces la new media, care vrea o țară altfel și are job la privat, nu sinecură la stat.
Prin prisma celor 2 tabere, totul este iminent, alb și negru. Fie țara este salvată și bunăstarea e crescută, fie e distrusă și mâine plecăm toți.
Ambele poziții sunt false. Fundamental, înclin către opoziția PSD, însă sunt foarte departe de a fi de acord cu ei, pentru că livrează și digeră multe jumătăți de adevăruri, ca și dușmanul lor de moarte.
Să analizăm ultimele decizii ale PSD, legate de
creșterile de taxe, fixarea prețurilor și pensii private. Dacă e să ne luăm după opoziție, ele vor distruge economia națională, iar din ianuarie vor emigra toți românii ce lucrează în privat. Fals. PSD a bugetat greșit sau inconștient “bunăstarea” și acum are nevoie de bani. A găsit câteva surse de bani care se încadrează în agenda sa de comunicare populistă. Ca orice creștere de taxe, vor avea un impact economic, dar nu vor duce la prăbușirea nimănui, ci doar la prelungirea sărăciei țării.
Mă gândesc totuși că e de apreciat că PSD-ul a ales să taxeze sectoare și indirect prin sistemul de pensii, și să nu scadă TVA-ul, după cum a promis. Ar fi putut merge pe sistemul clasic de crescut TVA și taxare directă. Va aduceți aminte de creștrea TVA-ului de la 19 la 24% de către PDL în 2010? Altă perioadă de management de țară iluminat, făcut de unii care azi sunt în opoziție.
Taxa pe lăcomie, adică taxarea băncilor, este vândută că un beneficiu pentru publicul PSD și văzută de opoziție că un amestec inacceptabil al statului pe o piață liberă, care va duce la prăbușirea băncilor. În primul rând, sistemul bancar este hiper reglementat pe alocuri și lăsat liber în alte zone, astfel încât să fie profitabil pentru operatorii existenți și greu de accesat pentru concurență. În al doilea rând, statul este principalul partener de afaceri al băncilor. Deci, departe de o piață liberă, sistemul bancar va avea o creștere mai mică în viitor datorită noilor obligații. Costul va fi suportat de bănci, stat și populație, rămânând de văzut care va fi cel mai puternic dezavantajat de noile reguli — probabil clienții băncilor.
Înghețarea prețurilor energiei pentru consumatorul casnic este o altă măsură văzută că un pas spre comunism, pentru că afectează piață liberă. Dar, ce să vezi, nici în energie piața nu este atât de liberă. Atât gazele, cât și energia electrică sunt hiper reglementate și au statul ca acționar principal al unor jucători esențiali, ca Romgaz, Hidroelectrica, Electrica, Transgaz, Transelectrica șamd. Ca și la carburant, mare parte din costul final (60–80%) îl reprezintă o structură de taxe sau costuri care ajung direct sau indirect la stat. Deci înghețarea e o măsură incestuoasă, care aduce un beneficiu de imagine și schimbă balanțele de putere față de partenerii statului pe această piață. O să câștige partidul imagine, niște băieți influenți bani (cronysm/nepotism), iar publicul o să piardă pe termen lung din degradarea rețelelor și scăderea interesului investitorilor reali în energie, deci servicii mai proaste și costuri mai mari. De notat că opoziția vede comunism în înghețarea prețurilor, dar nu ar fi de acord cu privatizarea totală a pieței de energie, datorită “interesului național”.
Telecomunicațiile, în schimb, nu sunt foarte reglementate, probabil pentru că a fost un interes național mai mic la mijloc. Din acest motiv, stăm foarte bine la nivel mondial pentru calitatea serviciilor și prețuri. Statul are nevoie de bani, deci vinde drepturi pentru emisiile radio ale operatorilor de telefonie mobilă — adică fix nimic prin aer, pentru care ia bani pe care clienții îi regăsesc în prețul plătit pe servicii. Taxa pe cifra de afaceri are același rezultat, se vede în costul final și mai reduce din câștigurile operatorilor. Nu sunt beneficii de imagine în această taxă, doar bani și o scatoalcă prietenească între PSD și RCS/RDS, două organizații cu acoperire națională care au mai făcut afaceri în trecut ;-)
Prăbușirea bursei, actul prin care PSD a văduvit economia națională de 3 miliarde de euro și care reprezintă subminarea economiei naționale, este, în schimb, propaganda opoziției. Pentru cei 99% care nu știu, prețurile companiilor de pe bursă reprezintă o evaluare curentă a câștigurilor viitoare. Ele nu sunt o evaluare contabila a bunurilor companiilor. Scăderea de la bursă a Băncii Transilvania, de exemplu, înseamnă că azi cei care trazacționează consideră că potențialul de câștig viitor al băncii scăzut masiv, deci acțiunile lor valorează mai puțin. E o pierdere de potențial, cu implicații economice pe termen lung, dar de aici nu rezultă că se va prăbuși economia. Altfel, orice formă de taxare este subminare a economiei naționale, idee cu care sunt de acord, mai ales dacă duce la reducerea spre zero a taxelor. Cu sub 100 de companii listate, cu o pondere foarte mare a statului în acționariatul lor, Bursa de la București nu este barometru semnificativ al economiei naționale, din punctul meu de vedere.
Desființarea pensiilor private, alt subiect de bătaie. Aproximativ a 6a parte din contribuțiile salariale obligatorii se duce, tot obligatoriu, la un un grup de fonduri private de administrare (acest pilon 2). Restul merg la fondul de stat (pilonul 1), care este în practică o schemă piramidală, adică un fel de Caritas. Toată lumea contribuie forțat, că altfel ajunge la închisoare. Statul ia banii și îi cheltuie pe ce crede de cuviință, dar menține un fond virtual, pe care îl crește din pix că să pară performant. Când trebuie să plătească pensiile, ia de la actualii deponenți, împrumută, taxează, și plătește o vreme, mai taie, mai modifică. La pensionare, banii primiți în viitorul incert vor fi după resurse și priorități politice de moment. Ca și până acum, în mod real, pensiile oferite nu vor fi calculate strict în funcție de contribuții.
PSD vinde măsura ca pe o opțiune de retragere anticipată a banilor. Opțiunea de retragere este una bună, de principiu, dar un cadou otrăvit. Odată retrași banii, ei vor fi păstrați în contul de la casa de pensii până la pensionare, deci nu sunt accesați sau consumați. Viitoarele contribuții se vor duce în totalitate (100%, nu 85% cât se duc azi) către pilonul 1, Caritasul de stat. Această este și speranța statului, de a-și crește încasările din retrageri și contribuții la pensii pe care le poate cheltui imediat.
Fondurile care administrează Pilonul 2 investesc 60% din bani în titluri de stat, adică împrumută statul. 20% din bani se duc pe bursă, dominată de companii care au statul acționar. O afacere frumoasă, tot cu statul în mare parte. Pentru dreptul de a plasa banii luați cu forța de stat, aceste companii iau o taxă de administrare contribuabililor de 2.5%, tot cu voia statului, procent foarte mare pentru domeniul și condițiile privilegiate în care activează. PSD s-a supărat pe ele și le-a limitat la 1% câștigul, obligându-le și să crească masiv capitalul social, ca să mai blocheze niște bani local.
Un alt avantaj al pensiilor private este că la pensionare beneficiezi de toți banii sau plata eșalonată, iar în cazul decesului poți lăsa pensia moștenire. Pensia de stat se bazează pe faptul că mori repede și nu trebuie să primești nimic. Fiind o schemă piramidală este permanent nevoie de mărirea vârstei de pensionare.
Problema pensiilor este de departe cea mai complicată și cea mai prost comunicată de ambele tabere, pentru că o soluție eficientă economic e în dezavantajul tuturor.
În primul rând, pensiile de stat trebuie desființate, fiind nesustenabile economic. Sună oribil, dar e singură soluție reală. Pensionarii curenți trebuie achitați în timp sau pe loc. Contribuabilii de azi trebuie transferați în totalitate către case de pensii private, astfel încât statul să nu se mai poată atinge de banii lor. Desigur, nu cred că se va întâmpla asta până nu dă faliment tot sistemul de pensii, lucru care mai durează probabil 20 de ani cu evoluția curentă a populației.
Soluția pentru o pensie reală este ca fiecare să își gestioneze nevoia de pensie de-a lungul perioadei productive din viață. Sună că o obligație majoră, iar apărătorii statului social de drept insistă că poporul e format din proști care trebuie să fie obligați să economisească. Cum fiecare își gestionează nevoia de locuință, mijloc de transport, mâncare, haine, șamd., la fel trebuie conștientizată nevoia de a îți asigura bătrânețea prin investiții și economii.
Pensia în sine este răsplata unei acumulări, economisiri, investiții. Așadar, fiecare persoană matură trebuie să aibă această grijă, nu să o delege statului. Sună complicat, dar nu e atât de greu să contribui la o casă de pensii privată, să investești într-un fond index care urmărește bursa sau într-un imobil care va aduce un venit în timp. În plus, persoanele care întâlnesc situații deosebite sau își pierd viața înainte de vârsta de pensionare vor lasa ceva în urmă celor apropiați, nu doar cadouri făcute statului.
Alte măsuri propuse de PSD în ultima perioadă au fost dezincriminarea construcțiilor ce afectează monumentele istorice, precum și încetarea urmăririi penale pentru evaziune fiscală dacă se recuperează prejudiciile față de stat (o singură dată). Aici opoziția a luat foc, reacția subliniind clar că interesul ei este apărarea unei forme de stat represiv. Crimele respective nu au victime, sunt împotriva unor legi ale statului.
Într-o țară în care evaziunea este generalizată, se cere ipocrit menținerea pedepsei cu închisoarea. Cum taxarea forțată este imorală, nu găsesc incriminabilă evaziunea, mai mult decât ca încălcarea unui contract în care ai fost forțat să participi.
Ce păcat că nu se duc banii în aparatul de stat unde sunt cheltuiți cu sârguință de înalții demnitari ai statului în interesul poporului… Știu, e o poziție radicală foarte discutabilă, motiv pentru care invit apărătorii dreptății să-și declare bunurile când se întorc în aeroport din excursii
Avem o țară cu monumente istorice decrepite, multe pe mâna statului, cu legi complexe care fac aproape imposibilă intervenția legală. Avem monumente construite acum 100+ de ani, de oameni cu bani, într-o perioadă în care nu se emiteau legi care să îi oblige să construiască monumental. Avem o birocrație aberantă la nivelul autorizațiilor de construcție. În loc să atace problema, structura de legi, PSD a atacat rezultatul, încercând să dezincrimineze acțiunile interzise de o înlănțuire de legi proaste și ineficiente. Mlaștina în domeniu este atât de adâncă, încât nici în forma actuală PSD-ul nu a reușit să își treacă propria lege.
Ambele măsuri au fost aspru criticate de opoziție, deși ar aduce o îmbunătățire sistemului actual, chiar dacă sunt date din meschinării de moment.
Trăgând linie, măsurile curente și reacțiile publice denotă lipsa unor principii fundamentale oneste, în ambele tabere.
PSD-ul, în forma curentă, acționează pragmatic, ca un animal care trebuie să rămână în viață și să protejeze interesele grupului de conducere și de susținere.
Opoziția subliniază efectele negative ale măsurilor, însă nu dintr-o perspectivă foarte liberală, ci doar din poziția unora care au alte interese, însoțiți de o mâna de tineri isterizați de PSD, care împing orice mesaj fără discernământ.Cu siguranță nu e în interesul celor care se agită diminuarea puterii statului, liberalizarea reală a piețelor bancare sau de energie, scăderea taxelor și a birocrației, privatizarea sistemului de pensii pentru reducerea dependenței față de stat șamd.
Nu, nu o să se prăbușească economia și nici nu o să murim. O să fie o prelungire a stării de puțin și neputință, un fel de sărăcie întinsă în timp. Unii vor fi mai abili în a primi la redistribuirea făcută de statul de drept, capturat de oportuniști sau condus de tineri cu idealuri socialiste neîntinate.
Adevărul nu este undeva la mijloc, ci este în afară disputei curente, dar nu va fi descoperit curând, deoarece necesită educație, discernământ, asumare și responsabilitate, calități ce ne lipsesc colectiv și de care ne ferim individual.