Ia sa vedem..azi e 7 noiembrie...poate ca se gasesc niste nostalgici pe forumul acesta ca sa ne spuna cum sa sarbatorim azi

Categoric nu! Nu avem nimic de sarbatorit. Eventual de comemorat

Revolutia din Octombrie :?

stalin si poporu' rus
libertate ne-au adus!

cu partidu nostru-n frunte
spargem munte dupa munte!

Mai, da' voua vi s-a parut asa pozitiva MRSO? Ca sa o sarbatoriti?
Sau pe principiul din Henric al IV de Shakespeare "in preajma unor evenimente oamenii sunt veseli?"

Ehe, se pare ca pe forum avem si nomenclaturisti, si aici nu ma refer la domnul @crintea

Intai a inceput cu Lenin...

7 noiembrie 1927. In intreaga Uniune Sovietica era sarbatoare. Se aniversau zece ani de la victoria revolutiei (sau, mai precis, de la preluarea puterii de catre bolsevici). In 1917 se vorbea despre revolutie. In 1927, dupa numai zece ani, se vorbea despre Marea Revolutie Socialista din Octombrie. Sub acest nume, evenimentul va intra in istorie. De la inceput, noul nume a fost subiect de glume: Marea Revolutie Socialista din Octombrie, care a avut loc in... noiembrie. In 1917, in Rusia era in vigoare calendarul pe stil vechi. Zece ani mai tarziu se facuse trecerea la noul calendar, cu 13 zile in avans. Asadar, in stil nou, la 7 octombrie 1927 se sarbatoreau cei zece ani de la revolutia din octombrie.
MII DE INVITATI. Festivitatile prilejuite de jubileul revolutiei au fost un prilej pentru autoritatile sovietice de a-si arata puterea. Stalin, care se impusese deja ca numarul unu in ierarhia partidului si statului sovietic, le-a folosit pentru a-si consolida puterea personala.
La manifestarile care au durat trei zile au participat si in jur de 2.000 de invitati straini. Era vorba de diversi intelectuali, veniti din Occidentul "capitalist si decazut" pentru a vedea minunata lume a comunismului. Un amestec interesant, de comunisti convinsi, aventurieri sau victime ale propagandei. Printre acestia, si un roman, nimeni altul decat Panait Istrati. Convins, dupa cum afirma el insusi, ca "viata in Occident este lipsita de consistenta", hoinarul brailean a vrut sa vada comunismul in actiune.
De la Istrati ne-a ramas o descriere interesanta a evenimentelor, impregnata de mirajul comunismului devenit realitate: "In Piata Rosie, ocupata complet de soldati ai Armatei Rosii, de delegati si de invitati straini, la ora noua dimineata, domneste o tacere adanca. Un cer amenintator, o tacere misterioasa, de parca ar fi vorba de o asteptare chinuitoare. Nici pe zidurile Kremlinului, nici la vreo fereastra nu se vede figura de om, vreun baietel care sa stea agatat de vreo balustrada. Nu e inghesuiala. Totul e calculat, totul e parca firesc. E o ordine fireasca: ti se pare ca oamenii stau dintotdeauna pe locurile respective".
Ocazia festivitatilor a fost folosita de Stalin pentru anuntarea oficiala a reducerii zilei de lucru de la opt la sapte ore si a eliberarii a 20.000 de detinuti condamnati la pedepse de pana la sase ani de inchisoare. Era praf aruncat in ochii multimii. Nici macar reglementarea anteriora a zilei de lucru, de opt ore, nu era respectata in URSS. Cat despre amnistie, ea nu afecta detinutii politici condamnati la mai mult de sase luni de inchisoare, ci detinutii de drept comun, acuzati de infractiuni marunte.
Invitatilor straini le-a fost insa rezervat ceva special. Pentru ei, festivitatile au continuat cu numeroase congrese si conferinte in care s-a discutat acelasi lucru: constructia socialismului si exportul sau in alte state. Nu este de mirare ca o buna parte din intelectualii sositi in URSS au devenit, daca nu erau deja, agenti ai Cominternului.
DINCOLO DE APARENTE. Dincolo de ordinea si de increderea in regim, care il fascinasera pe Istrati, se ascundea insa o alta realitate. Comemorarea s-a transformat aproape intr-o a doua revolutie. Grupul lui Trotki si Zinoviev, care formau in interiorul Partidului Comunist (bolsevic) din Rusia opozitia contra lui Stalin, si-a jucat cu disperare ultima carte. Partizanii acestora au incercat sa foloseasca manifestatiile pentru a-si expune punctul de vedere si a-l opri pe Stalin din drumul sau catre puterea absoluta.
O INCERCARE DISPERATA, SORTITA ESECULUI. Opozitia nu a avut nici o sansa in fata militienilor si a "oamenilor de bine", decisi sa aiba grija de acesti "dusmani ai comunismului". Metoda folosita a fost una foarte eficienta: bataia. Orice incercare de a se exprima a adeptilor lui Trotki si lui Zinoviev a fost oprita. In cei doi lideri s-a aruncat cu "oua si galosi" cand incercau sa ia cuvantul in public. Ca urmare a evenimentelor, vor fi exclusi in aceeasi luna din partid. Razbunarea lui Stalin de abia incepea. In scurt timp, Zinoviev va muri executat. Mai norocos, Trotki va castiga cativa ani din viata cu pretul exilului.
Aceasta tentativa esuata a avut o singura urmare concreta – adeptii convinsi ai comunismului sovietic, veniti de departe, ca invitati straini la festivitati, au putut intrezari fata reala a acestuia. Acelasi Panait Istrati, cucerit de revolutie si de URSS, isi manifesta de pe acum primele indoieli ale sistemului: "Observasem aceasta in chiar ziua marii parazi, cand opozitia facu sa i se auda glasul si fu cat pe-aci sa fie culcata la pamant. Personal, eu ma gaseam prins in invalmaseala care se produsese sub balconul de unde sefii opozanti incercau sa vorbeasca multimii. Scapai la timp, in momentul in care calaretii isi croiau drum, cu o asprime suficienta pentru niste garzi rosii, imbrancind manifestantii de asemenea rosii. Aflaram ca la Leningrad fusese lata: fratii se batusera binisor timp de mai multe ore. Atunci o indoiala serioasa ma cuprinse: ce era, la urma urmelor, Opozitia asta? Ce voia ea? Si de ce nu i se permitea sa se exprime la tribuna sau in vreo gazeta a ei?".
Vor mai trece totusi cativa ani pana cand Istrati va intelege cu adevarat ce inseamna comunismul rusesc si se va distanta de acesta.
IN ROMANIA... Comemorarea revolutiei nu a facut mare valva. Fara indoiala, comunistii au luat parte la bucuria generala, desi situatia partidului la acel moment nu era foarte buna. Ziarele nu au acordat aproape deloc spatiu evenimentelor, cu o exceptie: ziarul social-democrat Socialismul.
Pozitia socialistilor romani fata de evenimentele din Rusia era insa critica. La 6 noiembrie, unul din liderii socialisti marcanti, Lothar Radaceanu, scria: "La sapte noiembrie 1927 se implinesc zece ani de la izbucnirea celei mai formidabile si zguduitoare revolutii pe care o cunoaste istoria omenirii (...). In lumea intreaga, ziua aceasta va fi sarbatorita de partidele bolsevice cu un fast pe care numai cu greu il vor putea intelege si aproba masele muncitoresti infometate si ingenuncheate. Si la Moscova, acolo unde bate inima bolsevismului mondial, sunt anuntate serbari grandioase, carora delegatii muncitoresti de pretutindeni – compuse, dupa reteta obisnuita din comunisti veritabili si socialisti dubiosi – vor incerca sa le dea caracterul unor mari manifestatii internationale proletare".
Socialistii romani simpatizau mai degraba cu Trotki si Zinoviev, considerati simboluri ale miscarii bolsevice. "Si, daca Trotki si Zinoviev sunt astfel tratati, ne putem usor imagina robia cumplita a milioane de muncitori fara nume rasunator", afirma socialistii romani la finele luarii de pozitii fata de evenimentele din URSS.
SI IN LUME. Tot cu ocazia celebrarii a 10 ani de la revolutia din 1917, Paul Levy, conducatorul aripii stangi a Partidului Social-Democrat German, observa directia in care regimul comunismul se indrepta cu repeziciune: "Desigur, citim in ziare ca o mie de oameni, proeminenti si necunoscuti, au plecat in Rusia pentru a se inchina in fata Rusiei noi... Dar cine poate tagadui ca propagandistii si gazetarii platiti fabrica azi, cu sudoarea fruntii lor, cuvantari jubiliare fara viata, acolo unde acum zece ani palpitau cu ardoare milioane de inimi. Si miile de oameni care au plecat in Rusia nu se mai inchina in fata fortei superbe care i-a captivat acum zece ani, ci in fata unui idol mut si infricosator".
IMPRESII
"Aceasta era URSS, cu unealta de munca intr-o mana si cu arma in cealalta. Uniunea trecea prin fata ochilor nostri, a delegatilor straini, proclamandu-si mandra libertatea generoasa, nadejdea in Justitia generala. Ne cerea sa o aparam impotriva lumii vechi neinduratoare, plina de ura si de egoism" - Panait Istrati despre festivitatile din noiembrie 1927
AMNISTIERE
Cu ocazia jubileului revolutiei au fost amnistiati detinutii condamnati la pana la sase luni de inchisoare. Acest lucru nu afecta de loc detinutii politici, condamnati la pedepse mult mai lungi. De altfel, acest lucru este remarcat, la 13 noiembrie 1927, si intr-un articol din ziarul Socialismul: "Am fi dorit ca aceasta amnistie sa se intinda asupra detinutilor politici – majoritatea tovarasi socialisti, fosti pe vremuri tovarasi de lupta ai actualilor guvernanti bolsevici, in daramarea regimului tarist – vinovati de a fi conspirat contra dictaturii prelungite a bolsevicilor si pentru instaurarea unui regim democratic, potrivit economiei si vietii publice, in Rusia revolutionara descotorosita de tirania tarista". Clementa lui Stalin trebuia sa ii impresioneze pe invitatii straini care participau la manifestari. Desi unii oameni de stanga au realizat scopul acestei masuri, ea si-a atins obiectivele. Multi intelectuali din occident au crezut in existenta paradisului comunist in URSS.

Interesant articolul lui ionutctn. O singura adaugire as vrea sa mai fac. Culmea culmilor as putea-o numi...Revolutia de la 1917, cea indreptata impotriva burgheziei, impotriva Occidentului "capitalist si decazut", a fost finantata tocmai de capitalistii de pe Wall Street !! Lenin spunea ca lupta impotriva burgheziei tocmai cu banii luati de la burghezi ! Ce e cu si cu istoria asta...

Daca e scris de tine, felicitari. Daca e copy-paste, civilizat ar fi sa treci si sursa.

Este vorba despre Jurnalul National, editia de astazi.

Da avem !!!

Aniversări astăzi pe daciaclub.ro
3 membri aniversaţi astăzi !
Dany(29), nextor(24), slasher(22)

LA MULTI ANI !!!

Atunci va rog sa deschideti un topic similar si pe 13 noiembrie (duminica) cand voi implini frumoasa varsta de 23 de ani. Multumesc moderatorilor in acest sens

ana pauker şi cu dej
au băgat spaima-n burgheji

Scris intenţionat cu minuscule şi cu "burgheji", ca să iasă rima...

This post has been edited by DragosP: 7 Nov 2005, 16:44

Mai, ce mai la deal la vale...Comunismul a fost o utopie a lui Marx inca de la bun inceput. De fapt, ca sa fim sinceri, nu Marx a fost inventatorul comunismului. El s-a inspirat puternic din ideile revolutiei franceze de la 1789. Marx si "tovarasul" sau Engels (un burghez in adevaratul sens al cuvantulu)i, ajutati pe la spate de cativa alti burghezi, au adus in lumea aceasta un experiment care s-a dovedit cat de fatal a fost.

Da de acord numai ca Marx a gresit din start in teoriile lui. El sustinea ca si comunismul va exista in momentul in care capitalismul isi va termina toate formele lui de manifestare (taote formele de exercitare) a lui.
Lucru total gresit avand in vedere ca acest fenomen (comunismul) a izbucnit pe fondul unei saracii accentuate, unor dezechilibre uriase create sau intretinute la nivel social si nicidecum ca urmare a dezvoltarii la maxim a atributelor capitalismului si a imposibilitatii acestuia de a se mai dezvolta din punct de vedere birocratic.
Trebuie reamintit ca era un sistem birocratic foarte bine pus la punct (comunismul) care depasea cu mult nivelul oraganizarii in capitalism. Din punct de vedere social, cultural etc comunismul era ceva cu mult peste capitalism insa in domeniul economic al fiecarei tari apareau problemele, incepand de la supradimensionarea capacitatilor de productie pana la acordarea de ajutoare intr-un mod total contraproductiv unor anumite sectoare economice.
Din pacate comunismul a cazut ca urmare, culmea ironiei, tocmai unor greseli birocratice de organizare a sistemului care devenise tot mai subred in ultimul timp(este vorba despre Zidul Berlinului) care a dat semnalul ca toate redutele comuniste vor fi desfiintate rand pe rand.
Si am sa inchei citandu-l pe LENIN care spunea ca:
"Bogatii sunt niste saraci car isi numara incontinuu banii"

Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi postul meu.

This post has been edited by ionutctn: 7 Nov 2005, 17:21

Da...dincolo de ideologie (care oricum e absurda)..pe mine comunsimul m-a scarbit cel mai mult din acest punct de vedere..asa cum am spus si in posturile anterioare: adica faptul ca una faci (vorbesti de lupta de clasa, de asuprirea muncitorilor de catre burghezi etc.), iar pe de alta parte, in destul de mare secret, accepti bani tocmai de la acea clasa exploatatoare a burghezilor. Eu daca m-as putea intoarce cu circa 150 de ani in urma asta i-as spune lui Marx: "Cum iti permiti sa joci atat de perfid si sa profiti de starea sociala destul de precara al muncitorilor din acele timpuri, sa le dai impresia ca esti de partea lor, cand tu de fapt, pe de alta parte, accepti cu buna stiinta bani de la burghezii pe care declari ca ii urasti atat de mult? Cum se impaca faptul ca intr-o mana tii ciocanul iar in cealalta banii lui Rotschild?"

This post has been edited by LOVENDAL: 7 Nov 2005, 19:53

Haideti sa revenim la prezent si sa ne amintim ca maine ( 8.11 ) este Sf. Mihail si Gavril.
LA MULTI ANI la toti care poarta numele acesta ! Sa ne traiti !

Poate ti-ar zice ca scopul scuze mijloacele!

Si eu i-as spune sa-si bage undeva scopul ala

si pe 17 ce s-a intamplat ? ...tot in 1917 .

Spune-ne tu..ce s-a intamplat pe 17 noiembrie 1917

Prabusirea regimului tarist a declansat o perioada de transformari revolutionare in imensul imperiu rusesc. Prin revolutia din februarie 1917, fortele politice liberale au preluat conducerea. Acestea au promis instaurarea unui sistem democratic, bazat pe vointa cetatenilor. Deoarece noul regim nu a facut fata cererilor economice si sociale ale populatiei, s-a compromis in scurt timp.
Din cauza ineficientei guvernului, taranii si muncitorii s-au organizat independent la nivel local, in comitete si soviete. In momentul in care au inceput sa-si faca singuri dreptate prin confiscari de pamanturi si fabrici de la proprietari, s-a declansat anarhia. Bolsevicii, condusi de revolutionarul marxist Vladimir Ilici Lenin, au profitat de instabilitate si au preluat puterea in urma unei lovituri de stat (noiembrie 1917).
NOUL REGIM. Imediat, Lenin a schimbat denumirile traditionale ale institutiilor guvernamentale, pentru a crea impresia instaurarii unui nou regim. Ministrii au devenit comisari ai poporului, titulatura prin care bolsevicii doreau sa demonstreze ca puterea a fost trecuta in mainile oamenilor de rand. Noul guvern se numea Sovnarkom, fiind prezentat ca exponent al Congresului Sovietelor. Autoproclamarea bolsevicilor ca detinatori legitimi ai puterii in acest mod nu era o noutate pentru societatea rusa a anului 1917. In februarie acelasi an, revolutionarii se declarasera guvernanti, de asemenea, printr-un act verbal, fara sa fie desemnati de un vot popular sau sa fie numiti de o autoritate legitima.
Instabilitatea puterii s-a datorat lipsei democratiei in guvernarea Rusiei. Prin traditie, tarul era detinatorul absolut al puterii, numind ministrii din randul apropiatilor.
PREOCUPARI. Consolidarea puterii a devenit principala preocupare a Guvernului bolsevic dupa octombrie 1917. Conform teoriei marxiste, statul ca institutie urma sa fie "spulberat" in urma cuceririi puterii de catre muncitori. Fiindca pana in 1917 Lenin a fost ocupat cu infaptuirea revolutiei, nu publicase nici un material despre cum va conduce statul dupa preluarea puterii. Astfel ca bolsevicii au creat din mers noile institutii ale regimului bolsevic, sub influenta dificultatilor guvernarii.
Folosindu-se de loialitatea si de violenta Garzilor Rosii, bolsevicii au anihilat repede fortele opozante. Libertatea presei a fost ingradita in primele zile de guvernare prin decrete ale Sovnarkom-ului. Guvernul a acceptat doar publicatiile care nu-i criticau pe bolsevici.
PARTIDUL-STAT. Partidul Comunist – denumire asumata de Partidul Bolsevic in 1918 – a acumulat toate functiile statului si a creat sistemul ramas in istorie sub sintagma partid-stat. Initial, limitele teritoriale controlate de bolsevici erau restranse comparativ cu cele ale Imperiului tarist. Guvernul lui Lenin a controlat doar zona dintre Petrograd si Moscova, acolo unde sovietele bolsevice erau puternice. In 1918 a izbucnit un razboi civil sangeros intre bolsevici si rivalii politici, care controlau intinse zone din fostul imperiu. Prin teroare si propaganda, bolsevicii au invins. In urma acestuia, Guvernul lui Lenin a controlat fostele teritorii tariste, cu exceptia tarilor baltice, Poloniei si Basarabiei.
PUTEREA LEGISLATIVA. Conform teoriilor lui Lenin, muncitorii nu erau pregatiti sa exercite direct conducerea statului, ci prin emisari din randul intelectualitatii de stanga. Pe de alta parte, liderul bolsevic nu dorea sa imparta puterea nici cu alte partide. Atitudinea lui a fost condamnata in scurt timp drept dictatoriala.
Inca din primele zile ale preluarii puterii, Lenin a guvernat prin decrete, fara a consulta alte organisme reprezentative. In octombrie 1917, Congresul Sovietelor din toata Rusia alesese un Comitet Executiv Central, cu rolul de a controla activitatea Guvernului. In scurt timp, acest organism s-a aratat nemultumit de practica decretelor si le-a cerut explicatii lui Lenin, lui Leon Trotki (Comisarul Afacerilor Externe). Noul guvern era comparat cu cel al vechiului regim, care era responsabil numai in fata tarului, singurul care numea ministri.
Cei doi au reusit cu greu sa supuna la vot Comitetului Executiv Central o rezolutie prin care Sovnarkom-ul avea libertatea sa emita decrete. Deoarece la primul scrutin rezultatele au fost egale (23 la 23), cei doi lideri bolsevici au participat abuziv la vot, obtinand legitimitatea decretelor de la un organ reprezentativ. In realitate, Lenin si Trotki au fost cei care au acordat puteri legislative Guvernului. Din acel moment, Comitetul Executiv Central a devenit un organ decorativ. Sesiunile lui anuale au durat dupa aceea cateva zile pe an, cand se ratificau decretele Sovnarkom-ului.
PARTIDUL – SUBSTITUT AL TARULUI. Acest lucru devenit evident inca de la inceputul anului 1918, cand au fost scoase in afara legii toate organizatiile politice. Acestea erau considerate "contrarevolutionare" si "reactionare", exponente ale vechiului regim tarist. In perioada de instaurare a comunismului, in anul 1920, la nivel legislativ, rolul conducator al partidului a fost ascuns in formule ambigue. Constitutia din martie 1918 nu prevedea distribuirea clara a puterii intre organismele locale si centrale, in ciuda propagandei oficiale – "Toata puterea in mana Sovietelor". Pana la Constitutia stalinista din 1936, Partidul Comunist nici macar nu era mentionat in legea fundamentala, cu toate ca in realitate detinea controlul total.
Incepand din primele luni ale regimului bolsevic devenise evident ca in fond nu se schimbase nimic in Rusia fata de perioada tarista. Anterior anului 1917, persoana tarului era considerata sacra si orice ofensa la adresa acestuia presupunea represiunea. De altfel, puterea monarhului era nelimitata, indiferent de parerea ministrilor sai. Bolsevicii au perpetuat aceasta traditie, cu toate ca au imbracat regimul lor in forme democratice. Conform Constitutiei Republicii Federative Socialiste Ruse din 1918, puterea era exercitata de sovietele locale. Acestea trimiteau delegati in congresele provinciale, care alegeau reprezentanti pentru Congresul Sovietelor din intreaga Rusie. Intre sesiunile Congresului, decizia o lua Comitetul Executiv Central. Acest organism desemna in mod oficial Consiliul Comisarilor Poporului (guvernul).
Structura democratica expusa in Constitutie era in realitate umbrita de monopolul partidului asupra puterii. Ca singura forta politica acceptata in statul sovietic, doar Partidul Comunist era reprezentat in Comitetul Executiv Central. Intrucat acest organism fusese neutralizat inca din noiembrie 1917, era evident faptul ca partidul numea singur guvernul.
EVALUARE
Doar in tabara sovietelor (…) a fost posibila eliminarea opresiunii nationalitatilor (…) si stabilirea unei baze de colaborare frateasca intre popoare - Constitutia URSS
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a fost creata in decembrie 1922. Dupa razboiul civil, provinciile vestice si caucaziene ale fostului Imperiu Tarist: Ucraina, Bielorusia, Armenia, Azerbaidjan si Georgia au fost readuse sub administrarea Moscovei. Lenin le-a organizat ca republici separate, cu scopul propagandistic de a se alatura Uniunii si alte state convertite la comunism. Prin Constitutia URSS (iulie 1923), republicile unionale s-au organizat dupa modelul Republicii Federative Socialiste Ruse. Un rol important in insusirea directivelor bolsevice l-au avut CEKA si Armata Rosie, care au organizat represiuni in randurile opozantilor locali.


Sursa: Jurnalul National.