Vineri, 28.08.2015 – Partea II-a Gherla şi Gherla - Miercurea Ciuc (cu trenul) Biserica Solomon, din păcate inchisă. 470.jpg ( Size: 296.69k ) Number of downloads: 417 471.jpg ( Size: 419.09k ) Number of downloads: 417 Am înţeles că acesta ar fi cea mai veche biserică armeano-catolică din Transilvania. Mai multe detalii: http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=397 Biserica Greco-Catolică. 472.jpg ( Size: 452.48k ) Number of downloads: 420 473.jpg ( Size: 218.37k ) Number of downloads: 418 Pe faţada clădirii se află o placă în memoria episcopului greco-catolic Iuliu Hossu şi participarea acestuia la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 01.12.1918. 474.jpg ( Size: 382.49k ) Number of downloads: 417 Mai multe detalii despre Iuliu Hossu: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Hossu Mânăstirea franciscană. 475.jpg ( Size: 470.6k ) Number of downloads: 23 476.jpg ( Size: 385.83k ) Number of downloads: 20 477.jpg ( Size: 424.79k ) Number of downloads: 20 Interiorul (atât cât se poate vedea de lângă uşa de la intrare). 478.jpg ( Size: 394.11k ) Number of downloads: 25 Muzeul de istorie al municipiului Gherla am fi vrut să-l vedem 479.jpg ( Size: 251.77k ) Number of downloads: 27 însă acesta este închis in zilele de vineri şi sâmbătă. 480.jpg ( Size: 248.29k ) Number of downloads: 19 Clădirea, cât se poate vedea din stradă, arată interesant (scuze pentru fire). 481.jpg ( Size: 464.03k ) Number of downloads: 21 482.jpg ( Size: 390.61k ) Number of downloads: 20 483.jpg ( Size: 445.77k ) Number of downloads: 16 Mi s-a părut foarte tare ideea acestui dinam (până acum n-am mai vazut dinamul montat lângă axul pedalier). 484.jpg ( Size: 404.35k ) Number of downloads: 37 Fast food. 485.jpg ( Size: 402.91k ) Number of downloads: 37 Gara Gherla. 486.jpg ( Size: 357.65k ) Number of downloads: 32 4 Dec 2015, 21:32: Vineri, 28.08.2015 – Partea III-a Gherla şi Gherla - Miercurea Ciuc (cu trenul) Trenul IR 367, pe bucata Gherla – Miercurea Ciuc (98,04 Lei / două persoane). Biletele, pentru oameni, le-am cumpărat on-line înainte de a pleca în tură Pentru biciclete urma să ne înţelegem cu naşul, pentru ca pe site-ul CFR Călători acest tren nu avea vagon pentru transportul bicicletelor. Am ajuns în gara Gherla cu vreo 20 de minute înainte de sosirea trenului şi am pregătit bicicletele (slabit suruburile de la pipă şi aliniat ghidoanele paralel cu cadrul) pentru transportul acestora la ultima uşa a trenului, ca să nu încurce pe nimeni. Insă, atunci când trenul a apărut în gară, spre marea noastră surindere, acesta avea vagon pentru transportul bicicleteleor. Bicicletele în tren. 490.jpg ( Size: 409.42k ) Number of downloads: 36 La vreo 5 minute de la plecarea din Gherla a apărut doamna naşă. I-am explicat că pe site nu apărea opţiune “vagon pentru biciclete” şi ca urmare n-am bilete şi pentru bicicletă. Doamna naşă mi-a spus să stau liniştit, pentru că “facem noi să fie bine”. Pentru o astfel de atitudine i-am dat naşei 20 Lei, adică tariful CFR Călători pentru două biciclete într-un tren IR. Altă surpriză plăcută a fost faptul că IR 367 este un tren international (Budapesta Keleti – Braşov) şi ca urmare, are în dotare cele mai bune vagoane ale CFR Călători. 491.jpg ( Size: 415.8k ) Number of downloads: 43 Sau cel puţin aşa ne-a spus doamna nasă, pentru că în caz contrar “dacă nu îi merge aerul condiţionat sau vreun buton de deschidere a uşii, la graniţa ungurii scot vagonul din tren”. Tot de la doamna naşă am aflat că vagonul pentru transportul bicicletelor este doar vara ataşat la tren şi din acest motiv nu apare pe site-ul CFR Călători. Auzisem despre calea ferată Deda – Topliţa că ar fi ceva spectaculos. Deşi am stat aproape tot drumul la ultima usă a trenului, cu aparatul foto de gât, n-am văzut nimic ieşit din comun. 492.jpg ( Size: 475.23k ) Number of downloads: 40 493.jpg ( Size: 442.71k ) Number of downloads: 36 494.jpg ( Size: 739.04k ) Number of downloads: 35 495.jpg ( Size: 310.32k ) Number of downloads: 29 496.jpg ( Size: 554.29k ) Number of downloads: 30 Între Topliţa şi Gheorgheni. 497.jpg ( Size: 326.15k ) Number of downloads: 31 498.jpg ( Size: 366.27k ) Number of downloads: 26 499.jpg ( Size: 452.55k ) Number of downloads: 22 500.jpg ( Size: 347.84k ) Number of downloads: 19 501.jpg ( Size: 257.11k ) Number of downloads: 19 Imensa biserică din Ditrău se vede şi de pe calea ferată. 502.jpg ( Size: 228.77k ) Number of downloads: 26 503.jpg ( Size: 272.43k ) Number of downloads: 33 Recoltarea cartofului, undeva aproape de Gheorgheni. 504.jpg ( Size: 314.27k ) Number of downloads: 40 Ar mai fi fost nişte peisaje interesante pe bucata Gheorgheni – Izvorul Oltului – Siculeni, însă n-am mai apucat să fac poze. Motivul: m-a rugat doamna naşă, ca împreună cu alt călător, să-i ajutăm la coborâre (în Izvorul Oltului) pe trei călători cu probleme de vedere şi locomotorii. Aşa că, imediat după Gheorgheni m-am dus în alt vagon ca să dau o mână de ajutor. Că până la urmă ajutorul meu a fost necesar doar la cărat câteva bagaje contează mai puţin, doar m-am bucurat că am putut să ajut. După Izvorul Oltului ne-a invitat doamna naşă la o ţigară în compatimentul ei, ocazie cu care mi-a spus că înainte să apeleze la mine a apelat la un călător de la clasa I-a, care însă a refuzat-o, spunându-i ceva de genul “eu sunt călător în trenul ăsta”. Iar reacţia, pe bună dreptate a doamnei naşe a fost “îmi venea să-l scuip”. Mai trebuie să spun că doamna naşă era singură, fără coleg. A preluat trenul la Cluj (adus de la graniţa cu Ungaria de la doi barbaţi) şi îl ducea singură până la Braşov. În Miercurea Ciuc am luat bilete dus-întors pentru trenul Regio de a doua zi până la Tg. Ocna. Biletele pentru biciclete n-a putut doamna casieră să-mi dea, doar mi-a recomandat să vorbesc cu naşul. Apoi o oprire pentru aprovizionare la un Penny Market de lângă gară. Aici am stat afară cu bicicletele, ocazie cu care m-am salutat (în româneşte) cu nişte cetăţeni bine bronzaţi de origine maghiară, cetăteni care tocmai ieşiseră din magazin şi consumau parte din produsele cumpărate, în formă solidă şi lichidă. După consum inevitabil au rămas nişte resturi de ambalaje, pe care cetăţenii bronzaţi le-au dus conştincioşi la coşul de gunoi. Iar eu stătem şi mă gândeam că la Bucureşti cetătenii fără nicio urmă de bronz nu se deranjează să ducă ceva la coşul de gunoi. Înapoi spre pensiunea Harmonia (de unde am plecat cu aproape o săptămână inainte) am trecut prin faţa liceului Maron Aron. 505.jpg ( Size: 328.96k ) Number of downloads: 37 Apoi un duş şi somn, pentru că a doua zi urma să ne trezim devreme, pentru că trenul spre Tg. Ocna pleca la ora 07:17. This post has been edited by gibonu: 4 Dec 2015, 19:32

Iti place sa povestesti si noua sa te cetim.
Ce-ar fi sa le aduni le mai coafezi putin si faci o carticica.

This post has been edited by bion: 7 Dec 2015, 11:08

@bion

Multumesc pentru apreciere si sugestie, insa nu este cazul de publicat o carte.

Povestile mele sunt despre locuri accesibile oricui, fara niciun fel de pregatire speciala sau experienta intr-un anumit domeniu.

Motivul pentru care le scriu (desi ma repet) este acela de minima documentare pentru cineva care vrea sa mearga in zona respectiva.
In plus, aici pe forum exista ideea de interactivitate, povestea poate fi completata cu informatii utile, asa cum s-a intamplat de multe ori.

In cazul unei carti publicate, nu se pune problema de existenta acestei interactivitati, asadar scade cantitatea de informatii oferite.

Nu este cazul la mine, insa din ce am observat, carti in care sa se povesteasca calatoriile nu prea intereseaza pe nimeni sa le publice (poate exceptie fac unele carti in care se descriu ture moto).

Concret, cartea in care Lucian Ionescu poveste tura, de 7 luni cu caiacul, de la Giurgiu la Venetia: http://lucianionescu.com/

Desi, dupa mintea mea, cartea este foarte bine scrisa, nu a fost nicio editura din RO interesata sa o publice.
Iar tura cu caiacul chiar a fost o aventura.

Pana la urma, Lucian si-a publicat cartea (parca 150 de exemplare) din banii lui.
Acum, la peste 1 an de la publicarea cartii, a reusit sa vanda / doneze toate exemplarele.

Sâmbătă, 29.09.2015
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Răsărit de soare în Miercurea Ciuc.

506.jpg ( Size: 226.12k ) Number of downloads: 32


Şi ceaţă pe dealurile din vestul oraşului.

507.jpg ( Size: 372.99k ) Number of downloads: 33


Placa comemorativă bilingvă în gara din Miercurea Ciuc.

508.jpg ( Size: 418.76k ) Number of downloads: 33


Trenul Regio 5214, compus din doua două vagoane, gata de plecare (ora 07:17).

509.jpg ( Size: 305.31k ) Number of downloads: 32


Bicicletele (cu ghidoanele aliniate paralel cu cadrul) la parterul vagonului etajat, lângă una dintre uşile de acces, n-au deranjat pe nimeni.

510.jpg ( Size: 474.91k ) Number of downloads: 33


Între Miercurea Ciuc şi viaductul Caracău.

511.jpg ( Size: 224.42k ) Number of downloads: 32
512.jpg ( Size: 266.27k ) Number of downloads: 25
513.jpg ( Size: 477.99k ) Number of downloads: 28


Viaductul Caracău, văzut din tren.

514.jpg ( Size: 462.5k ) Number of downloads: 33


Între Livezi Ciuc şi Lunca de Sus.

515.jpg ( Size: 467.18k ) Number of downloads: 30
516.jpg ( Size: 426.25k ) Number of downloads: 23


Calea ferată trece peste DN 12A (satul Lunca de Sus).

517.jpg ( Size: 423.14k ) Number of downloads: 28


Podul de cale ferată văzut din DN 12A (printscreen pe de Google Street View).

518.jpg ( Size: 454.7k ) Number of downloads: 31


Podul văzut din tren.

519.jpg ( Size: 523.74k ) Number of downloads: 32


Între Lunca de Sus şi Ghimeş.

520.jpg ( Size: 359.53k ) Number of downloads: 29
521.jpg ( Size: 306.99k ) Number of downloads: 26
522.jpg ( Size: 359.03k ) Number of downloads: 21
523.jpg ( Size: 343.6k ) Number of downloads: 18
524.jpg ( Size: 322.32k ) Number of downloads: 16


Poză care nu mai iese nici din 100 de încercări.

525.jpg ( Size: 302.92k ) Number of downloads: 59



9 Dec 2015, 21:59:
Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a II-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Ghimeş.

Gara Ghimeş.

526.jpg ( Size: 455.02k ) Number of downloads: 32


Placă în memoria lui Ferenc Pfaff, arhitectul care a proiectat clădirea gării din Ghimeş.

527.jpg ( Size: 434.21k ) Number of downloads: 29


Din ce înţeleg de pe Wikipedia, Ferenc Pfaff a mai proiectat şi alte gări în Transilvania (Carei şi Satu Mare) precum şi gări în oraşe precum Zagreb, Rijeka, Szeged, Pecs sau Gyor.
Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Ferenc_Pfaff

Revenind la gara Ghimeş acesta a fost, în perioada 1897 – 1918 punctul de graniţă între Regatul României si Austro-Ungaria.
Din câte am înţeles, până în anul 1918 gara Ghimeş era împărţită în 3 zone: vama românească, vama austro-ungară si clădirea propriu-zisă a gării

Pe partea ungară, calea ferată Miercurea Ciuc – Ghimeş a fost terminată in anul 1897 iar pe partea românească, calea ferată Comăneşti – Ghimeş doi ani mai târziu, în anul 1899.
Adică şi atunci, ca şi acum (autostrada Nădlac-Arad) ungurii s-au mişcat mai bine ca românii

La ieşirea din satul Ghimeş (spre Palanca) se află cel mai estic canton al MAV-ului (Caile Ferate Maghiare).
Azi, cantonul este renovat şi adăposteşte un mic muzeu feroviar.

Pozele care urmează sunt făcute în iulie anul curent, cu ocazia unei ture motorizate în zonă.
Scuze pentru calitatea lor, însă sunt făcute cu un aparat foto mai putin performant.

Muzeul despre care vorbem mai sus.

528.jpg ( Size: 345.19k ) Number of downloads: 31
529.jpg ( Size: 429.11k ) Number of downloads: 29


Câteva vorbe despre canton şi actualul muzeu.

530.jpg ( Size: 512.81k ) Number of downloads: 27


Programul de vizitare şi numărul de telefon al custodelui.

531.jpg ( Size: 388.39k ) Number of downloads: 38


La numărul de telefon din poza de mai sus chiar răspunde custodele.
L-am sunat pentru că în momentul în care am ajus acolo muzeul era închis, însă domnul custode m-a asigurat că fiul să va veni în câteva minute, ceea ce s-a şi întâmplat.

Muzeul se viziteazaă gratis (donaţiile sunt binevenite) iar în interior fotografierea nu este permisă.
Pentru cine este pasionat de trenuri şi căi ferate, acest mic muzeu merită văzut, deoarece conţine multe exponate interesante plus fotografii şi harţi feroviare vechi.

Intâmplător, în episodul de săptămâna trecută, documentarul “Gări de poveste“ de la TVR a ajuns şi la Ghimeş şi conţine inclusiv imagini din muzeu.
Documentarul se poate vedea aici: http://www.tvrplus.ro//editie-gari-de-poveste-394095

“Pasiune dincolo de hotar: Cantonul – muzeu de la Ghimeş” se poate citi aici:
http://columna.crifst.ro/issue3

Este un articol interesant legat de acest mic muzeu plus că oferă şi multe alte informaţii despre zonă.

Locul in care se afla muzeul feroviar de la Ghimes.

536.jpg ( Size: 124.78k ) Number of downloads: 25


Scara care urcă spre ruinele cetăţii Rakoczi (n-am urcat).

532.jpg ( Size: 593.57k ) Number of downloads: 30


Arici în stăvilire înaintării tancurilor.

533.jpg ( Size: 659.36k ) Number of downloads: 32
534.jpg ( Size: 508.05k ) Number of downloads: 29


Scheletul unei locomotive cu abur, dacă nu mă înşel de cale ferată îngustă.

535.jpg ( Size: 483.85k ) Number of downloads: 46


Mai trebuie spus că Ghimeş, deşi are o populaţie majoritar maghiară, azi este în judeţul Bacău, probabil de la împărţirea administrativ-teritorială din anul 1968.
Altfel spus, ungurii din Ghimeş au devenit moldoveni, la fel cum sârbii din Şviniţa au devenit olteni.

Am mai înţeles că în ziua Rusaliilor Catolice la Ghimeş sosesc cateva zeci de mii de maghiari, (mulţi din Ungaria, cu trenuri speciale) pentru a comemora “graniţa celor o mie de ani”.
Dacă poate cineva să dea mai multe detalii despre cei o mie de ani, rămân dator.

Tot referitor la maghiarii care vin din Ungaria, când am ajuns la muzeul feroviar, în faţa mea a oprit o maşină cu numele de înmatriculare ungureşti.
Din maşină a coborât o domnişoară care m-a întrebat ceva, direct în maghiară. În afară de “nem tudom” n-am ştiut ce să-i răspund.

Nu m-a deranjat prea mult, însă mă gândeam că în cazul în care m-aş opri în Ungaria, la sute de km bune de graniţa cu RO, nu m-aş apucă sa pun întrebări în româneşte.

This post has been edited by gibonu: 9 Dec 2015, 19:59

Attached thumbnail(s)
531.jpg ( Size: 388.39k ) Number of downloads: 35

Tare, sa nu spui ca ai facut-o intentionat...

Romanii s-au miscat mai... ardeleneste.

Date diferite pt. unguri si romani, in sept., "magyar-offset" ca si la drumuri.

Pare f. veche, merita restaurata, nu abuzata cu grafitty. Se pare ca "ai lor" sunt cel putin la fel de imbecili ca "ai nostri".

Cea mai dulce razbunare.

Aici e si mai putin de clarificat: mia e mai mica de o suta. Fara alte comentarii, ca ar fi pacat de topic.

@maho

Poza respectiva a iesit intamplator asa.

Referitor la datele de vizitare a muzeul, probabil este o gresala.

Nu cred ca isi mai bate capu' cineva, indiferent de origine, sa restaureze acea locomotiva.

N-am inteles din link-ul pe pe Wikipedia de unde vine mia de ani.



Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a III-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

La intrarea în Palanca (venind dinspre Ghimeş), pe partea stângă a DN 12A se află mormântul lui Emil Rebreanu (fratele scriitorului Liviu Rebreanu şi cel care a inspirat personajul Apostol Bologa din romanul Pădurea Spânzuraţilor).

536.jpg ( Size: 592.53k ) Number of downloads: 32


Ofiţer în armata austro-ungară, trimis în anul 1917 la Ghimeş să lupte împotriva românilor s-a hotărât să dezerteze.
Prins în apropierea liniilor româneşti, a fost judecat şi condamnat la moarte prin spânzurare şi executat la 14.05.1917.
Ultima dorinţă a lui Emil Rebreanu a fost să fie îngropat dincolor de graniţă, în pământ românesc, însă acestă cerere i-a fost refuzată.

Apoi, după război, prin efortul fratelui său, în octombrie 1921, mormântul lui Emil Rebreanu a fost mutat dincolo de fosta graniţă, la Palanca, unde se găseşte şi azi.

Ca o curiozitate personală, fără să am vreo noţiune de strategie militară, nu înţeleg de ce decidenţii din armata austro-ungară îi trimiteau pe românii din Ardeal să lupte împotriva românilor din vechiul regat.
Mi se pare o tactică neproductivă, mai ales că armata austro-ungară lupta şi pe alte fronturi, cum ar fi în Galiţa sau Italia.

Mormântul propriu-zis.

537.jpg ( Size: 670.82k ) Number of downloads: 36


Inscripţiile de pe mormânt.

538.jpg ( Size: 554.34k ) Number of downloads: 36
539.jpg ( Size: 634.15k ) Number of downloads: 33


Referitor la prima inscripţie, mi se pare puţin ciudat textul “spânzutat de unguri”, pentru că nu prea înţeleg ce relevanţă mai are azi, la aproape 100 de ani de la eveniment, menţionarea explicită a celor care l-au spânzutat pe Rebreanu.

Spun asta gândindu-mă la ceea ce am văzut în Bosnia.
La cimitirul din Srebrenica (Potocari, mai exact) nu se spune nimic despre sârbi (mai mult sau mai puţin bosniaci), deşi în 1995 au ucis peste 8.000 de musulmani bosniaci.
La Mostar, nu se spune nimic despre croaţi, deşi în 1993, au distrus podul peste Neretva (construit de turci cu peste 400 de ani în urmă).
Adică Bosnia a avut un moment zero, în care, cel puţin la nivelul monumentelor şi inscripţiilor n-au mai considerat necesar să scoată în evidenţă cine a călcat pe bec.

Un monument mai recent ridicat în memoria lui Emil Rebreanu.

540.jpg ( Size: 451.21k ) Number of downloads: 33


Cele trei blocuri de piară din faţa monumentului sunt decorate cu stemele celor 3 mari provincii istorice româneşti.

Ţara Românescă.

541.jpg ( Size: 401.18k ) Number of downloads: 32


Moldova.

542.jpg ( Size: 399.87k ) Number of downloads: 28


Transilvania.

543.jpg ( Size: 395.52k ) Number of downloads: 26


Un fel de şopron,sub care s-a cam lăsat pâmântul.

544.jpg ( Size: 830.79k ) Number of downloads: 34


Lateralele şopronului.

545.jpg ( Size: 459.99k ) Number of downloads: 36


Pentru că tot vorbeam mai sus despre cum au tratează cei din Bosnia trecutul.

546.jpg ( Size: 462k ) Number of downloads: 32


Mai multe informaţii despre Emil Rebreanu: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Emil_Rebreanu

Chiar lângă mormântul lui Emil Rebreanu se află şi un monument al ostaşului sovietic.

547.jpg ( Size: 758.99k ) Number of downloads: 31
548.jpg ( Size: 471.21k ) Number of downloads: 26


Ieşirea din Palanca şi intrarea în Ghimeş, plus cotul de 180 de grade pe care îl face Trotuşul, văzute de lăngă mormântul lui Emil Rebreanu.

549.jpg ( Size: 576.44k ) Number of downloads: 32


La un moment dat a început să plouă, asă că m-am oprit sub steaşina porţii de la intrare şi am aşteptat sa treacă ploaia.
La un moment dat, dinspre Ghimeş a apărut o doamnă în vârstă, cu basma în cap, care după ce m-a studiat puţin de la distanţă şi-a făcut curaj şi m-a întrebat scurt:
“Român?”

După ce i-am răspuns, mi-a întins un telefon şi mi-a spus, la fel de scurt “Sorina”.

Am căutat numărul Sorinei în telefon, l-am găsit, l-am apelat şi i-am intins doameni cu basma în cap telefonul.
Fară să vreau am asistat şi la conversaţia telefonică şi am aflat că s-a pierdut vaca, plus detaliile operaţiunii de căutare a vacii, care presupunea, în primul rând mersul acasă şi luat o umbrelă.
Că ploaia se oprise şi cerul era aproape senin conta mai puţin.

Se pare că operaţiunea de căutare a vacii nu era o prioritate maximă, deoarece doamna cu basma în cap avea chef de vorbă.
După ce mi-a adresat întrebările standard “de unde eşti” şi “unde te duci”, a început să îmi povestească tot felul de lucruri, cum ar fi că a lucrat căteva zeci de ani la o fabrică de la Oneşti cum apoi s-a retras la casa părintească din Palanca sau că este dezamăgită de clasa politică.

M-a asigurat că nu ştie ungureşte şi că în Palanca nu sunt unguri.

La un moment dat, după ce a văzut că am ascultat-o răbdător, cu o oarecare sfială, mi-a spus ceva de genul:
“Dumneavoastră sunteţi de la Bucureşti şi ştiti mai multe. Pot să vă întreb şi eu ceva”
Iar întrebarea pentru unul de la Bucureşti care ştie mai multe a fost:
“Ne iau ungurii Ardealul?”

Am încercat să o lămuresc că azi nu se mai pune problema de aşa ceva, parcă i-am spus ceva şi de U.E., însă am senzaţia că doamna cu basma nu m-a crezut.

Iar eu am rămas cam uluit de nivelul scăzut de minimă informare al oamenilor din mediul rural.

Revenind la tura cu bicileta din august.
Gara Comăneşti, văzută doar de pe peron.

550.jpg ( Size: 375.4k ) Number of downloads: 44
551.jpg ( Size: 429.03k ) Number of downloads: 33


Din documentarul “Gări de poveste” (link-ul în postarea anterioară) am aflat că acestă gară (proiectată şi construită de inginerul Elie Radu) este identică cu gara din Curtea de Argeş.

Am coborăt la staţia Salină, ultima oprire înainte de gara principală din Tg. Ocna.

552.jpg ( Size: 473.23k ) Number of downloads: 36


Indicatoare din alte vremuri.

553.jpg ( Size: 475.67k ) Number of downloads: 36
554.jpg ( Size: 384.64k ) Number of downloads: 37

Tocmai, ca "o mie de ani" sunt doar in capul lor:

Pacat de locomativa aia, la o privire de departe, din poza, pare cel putin la fel de veche si de interesanta ca cele de la Resita.
Probabil ca decidenţii din armata austro-ungară îi trimiteau pe românii din Ardeal să lupte împotriva românilor pe post de "carne de tun", ca si prizonierii luati de turci, in alte vremuri.
Relevanta textului “spânzutat de unguri” e (o fi) doar ca piedica in calea uitarii, in niste vremuri in care unii sunt foarte vocali vorbind de "autonomie". Noi n-am avut un "moment zero" veritabil, in care sa se fi disipat toate tensiunile acumulate in zeci de ani
Diferenta dintre rural si oras (vorbesc de orasele mai mari) e imensa, si creste permanent, in rural (orice zona) batranii sunt opaci si rigizi la nou (nu ca n-ar ajunge informatie acolo, dar le trece pe langa ureche, nu-i scoti din ale lor), iar tinerii in majoritate sunt slab educati si "suficienti", prefera sa le chioraie matele dar sa aiba net si zmartfon.

Granita celor o mie de ani vine, din ce am citit si eu, de la o teorie lansata de un istoric american, acesta scotand si o carte in acest sens- Transilvania şi teoria continuităţii daco-romane a românilor. In cartea aceeas sunt publicate harti ale Europei iar Transilvania la 923 apare ca parte a Ungariei. In hartile din 998, precum şi din 1028, regatul Ungariei nu include doar Transilvania, ci şi o parte dintr-o regiune cunoscută mai târziu ca Valahia. Se pare că Valahia, fiind situată dincolo de Munţii Carpaţi, a graniţei de sud-est a Ungariei mari, n-a fost considerată ca fiind parte esenţială a Regatului Ungariei, aşa că regele ungur Sf. Ştefan îşi retrage armatele din acest teritoriu, întrucât, în harta din 1071, graniţele din sud-estul Ungariei sunt aceleaşi ca şi cele din 1918. Istoricul ungur Balogh conchide astfel că graniţele transilvănene ale Ungariei sunt cele mai stabile din istoria Europei, indicând că Ungaria n-a avut pretenţii imperialiste niciodată. Pe de altă parte, graniţele Ţării Româneşti şi a Moldovei, din anul 923 şi până la Unirea celor două principate (în 1859) s-a schimbat de câteva ori. Astfel Valahia a aparţinut mai întâi bulgarilor, apoi a fost sub comanda Imperiului Bizantin.

In fine...faza e ca după bătălia de la Mohacs (1526), Transilvania a devenit un stat independent şi a rămas aşa până în anul 1876, când a fost anexată Ungariei, asa ca ...chiar si asa granita celor o mie de ani nu isi face sensul.

This post has been edited by Sudsemnatu: 11 Dec 2015, 10:31

@maho

Magnet de frigider cu Ungaria Mare, cumparat de la un magazin de suveniruri din Miercurea Ciuc in 2012.
Se vad mai bine toate regiunile enumerate de tine.

01.JPG ( Size: 39.38k ) Number of downloads: 47


Ca nu s-a gandit nimeni sa faca un magnet de frigider cu Romania Mare, e alta problema.

Referitor la "Relevanta textului “spânzutat de unguri” e (o fi) doar ca piedica in calea uitarii" doar imi vine in minte, involuntar, un banc:

Intr-un sat din Ardeal, romanul Ion si ungurul Gyuri erau vecini si traiau in pace si armonie.
Intr-o zi, Ion vine la Gyuri, da cu basca de pamant si incepe sa-l injure si sa-l faca "bozgor imputit", etc.
Gyuri, socat, il intreaba pe Ion ce l-a apucat.
Ion: Pai voi l-ati omorat pe Mihai Viteazu.
Gyuri: Bine ba Ioane, dar asta s-a intamplat cum 500 de ani.
Ion: Asa e, insa eu abia azi dimineata am aflat.

Si parca mai era un vers a lui Adrian Paunescu care spune ceva de genul:
"Eu atata vreau sa aflu,
Unde au fost romanii cand a fost taiat Viteazul"

Adica ce rost are sa scoti azi in evidenta niste lucruri mai putin placute care s-au intamplat acum 100 de ani.
Ca sa fie si mai clar, nu ma refer la modificarea cartilor de istorie, ci la cea a inscriptiilor de pe monumente.


@Sudsemnatu
Multumesc pentru completare.
Pana la urma, daca am inteles eu bine, granita celor o mie de ani vine de la anul 1000, cand a luat fiinta Regatul Ungar sub conducerea lui Stefan I, primul rege maghiar (si daca nu ma insel cel care i-a crestinat).

This post has been edited by gibonu: 11 Dec 2015, 12:41

Da, care la vremea aia, potrivit unora...Transilvania tinea de imperiul lor.

This post has been edited by Sudsemnatu: 11 Dec 2015, 13:56

Sau poate ca, in a doua jumatate a secolului XIX nationalismul fiind foarte la moda, liderii de atunci se visau vizionari si doreau ca granitele de la aceea vreme sa dureze 1000 de ani. Ceva similar cu cel de al III-lea Reich care in viziunea lui Hitler urma sa dainuiasca tot 1000 de ani.

Referitor la intrebarea ta in legatura cu inscriptia de pe mormantul lui Emil Rebreanu ai putea sa gasesti singur raspunsul in intrebarea pe care ti-a adresat-o batrana de la Palanca ...

Esti prea profund pentru vineri, ora 16:00.

Poti, te rog sa explici mai clar ceea ce ai vrut sa spui.

Multumesc.

Talentul tau de a-ti povesti experientele turistice si a scoate in evidenta detalii interesante trebuie savurat ca pe o cafea buna, ar fi pacat sa degenereze intr-o "disputa", sunt destule la cafenea.

Foarte pe scurt, ai atins o chestiune delicata. Relatiile romano-maghiare. In ambele tabere au fost si mai sunt destui care nu-si doresc un "moment zero" de genul celui pomenit de tine in Bosnia, din contra, fac eforturi, demne de o cauza mai buna, sa tina in actualitate subiecte care demult ar fi trebuit sa devina "actuale" doar pentru istorici. De exemplu cel care a considerat necesar sa precizeze pe piatra funerara cine a fost autorul executiei lui Emil Rebreanu.

Si mai ales, din pacate mai exista destui oameni, de regula oameni simpli, usor de manipulat, care au fost crescuti sa le fie frica, sa nu aiba incredere si inevitabil sa aiba o reactie "neprietenoasa" fata de cei din cealalta tabara. De exemplu batrana din Palanca.

This post has been edited by radian: 11 Dec 2015, 16:14

Frumoase calatorii , rlatarile pe masura.In general cica oamenii sfintesc locul numai ca in unele cazuri mai rau fac asta legat si de poluarea naturii si de relatiile din comunitate.
In natura ar trebui ca unele "atractii" sa ramana inaccesibile cu masina pentru ca e mai bine asa.

@radian
Multumesc pentru aprecieri.
Nu s-a pus niciun moment problema unei dispute.

@buzasparta
Multumesc.
Oamenii se pot civiliza, insa asta depinde in primul rand de ei.


Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a IV-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Salina Tg. Ocna se află la vreo 2 km distanţă de halta Salina, iar drumul până acolo este bine semnalizat.

555.jpg ( Size: 617.61k ) Number of downloads: 40
556.jpg ( Size: 473.71k ) Number of downloads: 28


Deja era prea cald pentru gustul meu.
Plus că era într-o zi de sâmbătă din luna august, adică aglomeraţie maximă.
Cu 1 km înainte de salină maşinile mergeau în coloană, drumul devine foarte prost, plus puţin în pantă .

Având în vedere cele de mai sus, mergeam pe bicicletă în acelaşi ritm cu maşinile.
Am avut noroc să merg aproape 1 km în paralel cu un VW Passat, cu volan pe dreapta şi numere de înmatriculare bulgăreşti, cu toate geamurile deschise şi muzica (un fel de house) dată la maxim.
O plăcere, deja regretam că nu m-am dat jos din tren la Ghimeş.

Lângă intrarea în salină era un haos maxim, deoarece românii trebuia să îşi parcheze maşinile.
Fiind cu bicicleta, m-a durat la bască de acest aspect.

Biletul de intrarea se cumpără (cu bon fiscal) de la un magazin care vinde sucuri, sare şi suveniruri situat la vreo 100 de metri de poarta de intrare în salină.

Deja era prea cald.

Organizarea mi s-a părut destul de eficientă, în sensul că biletul cumpărat de la magazine conţinea un cod de bare, cod de bare care trebuia scanat la turnicheţii de la intrare în curtea saline.
Biletele erau diferite pentru adulţi şi copii, turnicheţii la fel, plus nişte agenţi agenţi de paza care ofereau asistenţă la scanare biletului.

Bicicletele le-am lăsat, legate, într-un rastel special, amplasat la umbră sub o copertină.

Intrarea în salină se face cu un microbuz, prin tunel.

557.jpg ( Size: 430.66k ) Number of downloads: 34


Sunt suficiente microbuze astfel încât să se poate călători civilizat iar mai mult de 10 minute nu se aşteaptă.

Când microbuzul era gata de plecare, în curtea salinei a apărut un grup de români discreţi şi civilizaţi.
Grup compact (mama, naşu, bunicu cumnatu, tata, văru, cuscru, etc), nu mai mare de 20 de inşi, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 70 de ani.
Vreo 3 inşi au blocat uşile microbuzlului pentru a aştepta venirea celorlalţi membrii au grupului.

Nu a contat că şoferul a coborât şi le-a explicat că în câteva minunte şoseşte următorul microbuz sau că alti oameni se coceau înăuntru.
Până nu s-au urcat toţi (aprox. 20 de inşi) nu s-au lăsat.

Inutil să spun că am avut senzaţia de sardea în conservă pe toată coborârea (vreo 10-15 minute) prin tunel datorită faptului că înghesuiala era maximă.

Datele tehnice ale salinei.

558.jpg ( Size: 449.48k ) Number of downloads: 28


Facilităţile oferite.

559.jpg ( Size: 448.88k ) Number of downloads: 26


Gara principală din Tg. Ocna, proiectată de Anghel Saligny.

561.jpg ( Size: 352.27k ) Number of downloads: 28


Am acasă o lampă identică cu cea din poza de mai jos, dar nu mai găsesc carbid pentru ea.

562.jpg ( Size: 329.51k ) Number of downloads: 31


Pereţii de sare.

563.jpg ( Size: 451.67k ) Number of downloads: 30
564.jpg ( Size: 551.98k ) Number of downloads: 26


Un afiş pentru oameni civilizaţi.

565.jpg ( Size: 389.79k ) Number of downloads: 46


Răcoarea salinei a fost binevenită, plus vreo juma de oră de somn cu capu’ pe o masă.

Mai multe detalii despre salina: http://www.salina.ro/
La strandul cu apa sarata n-am fost, din motive de aglomeratie.

Biserica Adormirea Maicii Domnului dinTg. Ocna (închisă).

566.jpg ( Size: 369.14k ) Number of downloads: 30
567.jpg ( Size: 491.76k ) Number of downloads: 21


Gara principală din Tg. Ocna.

568.jpg ( Size: 446.53k ) Number of downloads: 24
569.jpg ( Size: 484.56k ) Number of downloads: 23


Despre “Teledinamicul American” pe peronul gării.

570.jpg ( Size: 361.37k ) Number of downloads: 29


Un tren lung, compus din vagoane cisternă.

571.jpg ( Size: 438.68k ) Number of downloads: 33


Capacitatea unui asfel de vagon.

572.jpg ( Size: 440.44k ) Number of downloads: 35


This post has been edited by gibonu: 11 Dec 2015, 19:34

La noi in tara peste tot unde s-a putut usura accesul d-a stricat treaba, s-a umplut de gunoaie. Care civilizatie?

Apropo de relevanta unor texte scrise, cand e vorba de civilizatie (sau lipsa ei), conteaza la fel de mult cei "1000" de ani, ca si nationalitatea celor in cauza.

13 Dec 2015, 11:40:
L.e.: un articol frumos, dintr-o zona apropiata, acelasi judet.

This post has been edited by maho: 13 Dec 2015, 11:40

Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a V-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Înapoi spre Miercurea Ciuc (de fapt până la Livezi Ciuc) cu trenul Regio 5207.
Bicicletele le-am pus lângă scara de acces la etaj, unde au stat foarte bine şi nu au încurcat pe nimeni. Şi nici nu a fost nevoie să mai aliniez ghidoanele paralel cu cadrul.

573.jpg ( Size: 392.08k ) Number of downloads: 33


Unul dintre podurile peste Trotuş.

574.jpg ( Size: 395.47k ) Number of downloads: 34


Alt pod metalic.

575.jpg ( Size: 717.05k ) Number of downloads: 35


Ieşirea dintr-un tunel.

576.jpg ( Size: 664.46k ) Number of downloads: 33


Calea ferată merge paralel cu DN 12A.

577.jpg ( Size: 551.7k ) Number of downloads: 30


Primul pod (venind dinspre Tg. Ocna) peste Trotuş de la Ghimeş.

578.jpg ( Size: 355.57k ) Number of downloads: 32


Un articol interesant despre calea ferată de pe valea Trotuşului: "Inginerul Elie Radu şi drumul de fier de pe valea Trotuşului”
Sursa: http://columna.crifst.ro/issue3

Cel mai estic canton al MAV-ului, acum muzeu feroviar despre care am vorbit mai sus, văzut de pe calea ferată.

579.jpg ( Size: 371.19k ) Number of downloads: 35


Foste traverse de cale ferată, acum folosite la consolidarea unui mal de râu.

580.jpg ( Size: 596.44k ) Number of downloads: 32


Deasupra DN 12A în Lunca de Sus.

581.jpg ( Size: 264.84k ) Number of downloads: 32


Coborâm la halta Livezi Ciuc (deşi aveam bilete până la Miercurea Ciuc).

582.jpg ( Size: 510.96k ) Number of downloads: 32


Despre centenarul căii ferate Ciceu (azi Siculeni) – Ghimeş.

583.jpg ( Size: 340.5k ) Number of downloads: 31


S-a cam muncit la constucţia acestei căi ferate, având în vedere peretele de stâncă din poza de mai jos.

584.jpg ( Size: 572.88k ) Number of downloads: 33


Cale ferată triplă, în zona haltei Livezi Ciuc.

585.jpg ( Size: 464.81k ) Number of downloads: 35


Nu mă pricep, însă pare cam mare distanţa dintre cele două capete de şină.

586.jpg ( Size: 420.57k ) Number of downloads: 48

Asa pare, dar s-or fi pregatit pt. vreo canicula mare (la ora asta nu cred ca e in aceeasi stare), sa preia deformarea sinei. Oricum, desi capetele sunt putin deformate, nu cred ca se pune problema sa iasa vreo roata (care-s destul de mari) in decor. De fapt... mai stii ? Parca luna trecuta a deraiat un tren p-aici, prin Bv.

@maho

Probabil, insa mi-e greu sa cred ca se pune problema de canicula in zona respectiva.


Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a VI-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Din halta Livezi Ciuc am luat-o pe jos (pe lângă biciclete) direct pe calea ferată spre viaductul Caracău.

Nu ne-am îndepărtat prea mult de Livezi Ciuc şi a trebuit să facem o pauză ca să aşteptam să treacă un tren IR care mergea spre Ghimeş (ştiam că urmează să treacă acel tren).

590.jpg ( Size: 665.13k ) Number of downloads: 38
591.jpg ( Size: 626.48k ) Number of downloads: 39


Un macaz.

592.jpg ( Size: 620.51k ) Number of downloads: 38
593.jpg ( Size: 684k ) Number of downloads: 34


Pe calea ferată.

594.jpg ( Size: 572.56k ) Number of downloads: 33


Nu a durat foarte mult şi am ajuns pe viaductul Caracău (de la halta Livezi Ciuc până aici sunt aproximativ 1400 metri).
Spre Miercurea Ciuc.

595.jpg ( Size: 311.23k ) Number of downloads: 35


Spre Ghimeş.

596.jpg ( Size: 572.47k ) Number of downloads: 36


<span class='edit'>18 Dec 2015, 20:36:</span>
Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a VII-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Câteva vorbe despre viaductul Caracău (Karako în maghiară).

A fost constuit de MAV (Căile ferate maghiare) şi dat în folosinţă odată cu calea ferată Ciceu (azi Silucleni) – Ghimeş, în anul 1897.
Viaductul original avea o grindă centrală metalică.

În timpul construcţiei.

600.jpg ( Size: 297.32k ) Number of downloads: 32
601.jpg ( Size: 92.68k ) Number of downloads: 31


În timpul probelor.

602.jpg ( Size: 60.77k ) Number of downloads: 35


Viaductul în forma sa originală.

603.jpg ( Size: 152.71k ) Number of downloads: 30


În august 1916, grinda centrală a viaductului a fost distrusă (aruncată în aer), se pare ca o reacţie austro-ungară la intrarea Regatului României în Primul Război Mondial.

În anul următor, armata austro-ungară a reuşit să refacă viaductul, prin montarea unei grinzi centrale, susţinute la o treime din lungimea sa (lângă piciorul dinspre Miercurea Ciuc) de o palee (stâlp intemediar de susţinere) metalică.

604.jpg ( Size: 213.47k ) Number of downloads: 29
605.jpg ( Size: 117.05k ) Number of downloads: 29


Viaductul refăcut a fost denumit Carol I al Austriei (ultimul împărăt al Austriei si ultimul rege al Ungariei şi Boemiei).

Varianta constructivă lăsată de armata austro-ungară, deşi provizorie, a rezistat până în toamna anului 1944, când viaductul a fost distrus total de trupele germane care se retrăgeau de pe teritoriul României.

În perioada decembrie 1944 – februarie 1945 a fost construit alt viaduct provizoriu, în totalitate din lemn.

În paralel cu viaductul din lemn a început construcţia viaductului din beton care există şi azi, construcţie terminată la 14.09.1946.
Viaductul actual are 264 metri lungime şi o înălţime maximă de 64 de metri.
Sursa informaţiilor şi a pozele de mai sus: http://livezi-ciuc.ro/viaductul-caracau.php

Vedere de la 64 de metri înălţime.

606.jpg ( Size: 450.73k ) Number of downloads: 34
607.jpg ( Size: 696.52k ) Number of downloads: 28
608.jpg ( Size: 618.31k ) Number of downloads: 29


Privelişte de pe viaduct.

609.jpg ( Size: 203.08k ) Number of downloads: 29


“British steel”.

610.jpg ( Size: 551.62k ) Number of downloads: 34


Bicicletele la odihnă.

611.jpg ( Size: 634.16k ) Number of downloads: 34


Până la apus nu mai era foarte mult.

612.jpg ( Size: 212.08k ) Number of downloads: 29


18 Dec 2015, 21:59:
Sâmbătă, 29.09.2015 – Partea a VIII-a
Miercurea Ciuc – Tg. Ocna – Livezi Ciuc (cu trenul) – viaductul Caracău – Livezi – Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa - Miercurea Ciuc
32 km

Viaductul văzut din lateral.

613.jpg ( Size: 469.71k ) Number of downloads: 26
614.jpg ( Size: 522.42k ) Number of downloads: 29


Nu înţeleg la ce foloseşte platforma care se vede în poza de mai jos şi nici cum culisează aceasta pe şina pe care este montată. Dacă poate cineva să explice, rămân dator.

615.jpg ( Size: 387.53k ) Number of downloads: 30


Viaductul văzut din drumul care merge în satul Livezi (dacă nu mă înşel DC 111, pentru că DJ 124 trece pe sub viaduct).

616.jpg ( Size: 460.6k ) Number of downloads: 33
617.jpg ( Size: 792.16k ) Number of downloads: 27


Ar mai fi fost de stat şi explorat zona viaductului, însă se întuneca şi trebuia să ne întoacem la Miercurea Ciuc.
Rămâne însă dorinţa de e reveni în zonă şi de a vedea aşa cum trebuie, fără grabă, viaductul Caracău.

Zona Ciucului la ceas de seară.

618.jpg ( Size: 230.84k ) Number of downloads: 26
619.jpg ( Size: 191.41k ) Number of downloads: 16
620.jpg ( Size: 217.22k ) Number of downloads: 14


Între viaduct şi intrarea în satul Livezi se trece pe lângă nişte gospodării izolate, unde bineţeles există câini.
Însă, spre suprinderea noastră aceşti câini au fost foarte civilizaţi, în sensul că au lătrat doar în curtea lor, fără să iasă pe uliţa, deşi gardurile erau construite doar din nişte pari.
Mai mult, odată ce treceam de curtea respectivului câine, acesta se oprea din lătrat.

Un cătun.

621.jpg ( Size: 248.56k ) Number of downloads: 20


Aproape întuneric.

622.jpg ( Size: 152.09k ) Number of downloads: 20


Satul Livezi este locuit în totalitate de români.

623.jpg ( Size: 326.83k ) Number of downloads: 22


Pe uliţa am stat de vorbă cu câţiva localnici care ne-au întrabat dacă avem nevoie de ajutor.
Le-am mulţumit şi le-am spus că nu, însă ei au insistat “Măcar cu o palincă să nu vă ajutăm”.
Frumos din partea lor.

Ieşirea din Livezi spre Nădejdea (DJ 124).

624.jpg ( Size: 323.6k ) Number of downloads: 24


Răsare Luna.

625.jpg ( Size: 195.2k ) Number of downloads: 23


Bucata Nădejdea – Mihăileni – Frumoasa – Nicoleşti – Miercurea Ciuc am parcurs-o pe întuneric, cu semnalizările faţă-spate pornite şi vestele reflectorizante pe noi.
Însă, având în vedere faptul că am prins o seara cu Lună plină, chiar nu a fost nevoie să pornesc lampa frontală.
Astfel, drumul până la Miercurea Ciuc a fost o feerie

Chiar n-am simţit nevoia lămpii, probabil şi datorită faptului că ochii s-au obişnuit treptat cu întunericul.
În plus, traficul auto (inclusiv pe DN 12A între Frumoasa şi Miercurea Ciuc) a fost aprope inexistent.

Satul Frumoasa mi-a plăcut mult, zona centrală chiar arată a zonă dintr-un oraş.
Ar mai fi fost de văzut şi lacul Frumoasă, însă rămăne pe altă dată, ca motiv de întoarcere în zona Ciucului.

După ce am intrat în Miercurea Ciuc feeria s-a terminat, pentru că exista iluminatul stradal şi piste pentru biciclete.

18 Dec 2015, 22:37:
Pentru că tot am vorbit despre unele viaducte ale căii ferate Miercurea Ciuc – Tg. Ocna, câteva poze făcute de profesionişti.

Viaductul de la Lunca de Sus, cu trenuri tractate de două locomotive, una românească şi alta ungurească.

626.jpg ( Size: 662.25k ) Number of downloads: 38

Sursa: http://www.railpictures.net/viewphoto.php?id=326397&nseq=30

627.jpg ( Size: 587.93k ) Number of downloads: 37

Sursa: http://www.railpictures.net/viewphoto.php?id=254175&nseq=35

Viaductul Caracău
Un marfar românesc.

628.jpg ( Size: 892.23k ) Number of downloads: 37

Sursa: http://www.railpictures.net/viewphoto.php?id=486255&nseq=16

Un tren tractat de o locomotivă de la MAV şi una de la CFR.

629.jpg ( Size: 603.94k ) Number of downloads: 34

Sursa: http://www.railpictures.net/viewphoto.php?id=237240&nseq=37


This post has been edited by gibonu: 18 Dec 2015, 20:37

Puţini români ştiu că în unele biserici ungureşti preoţii maghiari susţin o puternică propagandă antiromânească.
Un exemplu de acest gen a fost devoalat la Baia Mare unde a apărut anii trecuţi un manifest iniţiat şi semnat (printre alţii) de 4 preoţi maghiari.
În manifestul intitulat "Noul strigăt pentru ungurimea din Baia Mare" semnatarii le cer părinţilor maghiari să refuze educaţia copiilor în limba română, mai mult, să interzică copiilor prietenia cu copiii românilor, pe tinerii maghiari îi îndeamnă să renunţe la căsătoriile mixte iar pe profesorii maghiari îi sfătuiesc să nu scape din mână copiii maghiari şi să îi educe în spiritul naţional unguresc fără înclinaţii spre "străini".

Citiţi şi vă cruciţi: http://www.ziare.com/baia-mare/stiri-actua...romanii-3168435

Ungurii nu sunt plini de ură, şovini, extremişti. Nu. Ei doar îşi apără dreptul la păstrarea identităţii.



Hai, nu fi indignat. Doar e normal să vezi arborat steagul Ungariei pe la casele oamenilor din România, nu? Probabil domnişoara din Ungaria văzând atâtea steaguri ungureşti credea că s-a rătăcit prin teritoriul Ungariei.

Ţi se pare firesc să vezi arborat steagul Ungariei pe la casele oamenilor din România pe motiv că în zona aceea ungurii sunt majoritari dar când vine o unguroaică din Ungaria care probabil nu cunoaşte limba română însă ştie că în zona aceea trăiesc mulţi unguri, tu ai pretenţia să te întrebe ceva în româneşte.
Splendidă logică dar să nu ne împiedicăm în amănunte "insignifiante". Continuă.


În ambele tabere? Cine sunt cei care în ultimii 26 de ani nu au făcut altceva decât să provoace etnicii români? Cine sunt agitatorii? Cine promovează separatismul? Cine sunt cei care au permanent mâncărimi în kurtos în privinţa Transilvaniei?

Mare ofensă că au precizat românii (în 1921) pe piatra funerară a lui Emil Rebreanu (mort în 1917) că a fost spânzurat de unguri. Mare ofensă că au precizat UN ADEVĂR.

Nu ştiu cum mai puteţi suporta atâta "ură" din partea noastră, să vă tot spunem adevărul în faţă. E greu, e greu când nu toţi românii vor să vă ascundă mizeriile sub preş şi apoi să vă scoată imaculaţi atât din istorie cât şi din faptele prezentului. E greu când nu îi puteţi păcăli pe toţi românii cu trucurile voastre josnice prin care ajungeţi la guvernare doar din dorinţa, desigur, de a fi loiali României. E greu când nu toţi românii se lasă înşelaţi de talentul vostru înnăscut de a răstălmăci faptele încât întotdeauna ajungeţi din agresori, victime. E greu pentru voi când ÎNCĂ există români cărora le pasă de România şi nu vă permit să vă faceţi toate mendrele.

@Marius 77

Cel putin din ce scrie pe Wikipedia, rezulta ca in Baia Mare sunt doar 10% unguri.
Ca in cei 10% or exista unii cu mintea infierbantata si idei extremiste, asta e.
Important este ca acelor extremisti sa nu li se dea prea mare atentie, ceea ce observ ca s-a intamplat.

Judecarea unei intregi minoritati nationale pe baza ideilor a cativa extremisti nu mi se pare in regula.

Unguroiaca de la Ghimes nu m-a deranjat sau indignat.
Daca m-ar fi deranjat, n-as fi avut nicio retinere sa ma exprim aici pe forum.
Doar ca mi s-a parut ciudat.

Ca sa fie si mai clar: la fel de ciudat mi s-ar fi patut daca gagica coboara dintr-o masina inmatriculata in Patagonia si sa ma fi intrebat in limba patagoneza.

N-am sustinut ca este o "ofensa" ceea ce scrie pe mormantul lui Emil Rebreanu.
Am spus doar ca nu stiu la ce ajuta astfel de inscriptii, pe monumente, la aproape 100 de ani de la data evenimentului.
Ca sa fie si mai clar: n-am spus ca ceea ce scrie acolo nu este adevarat sau ca ar trebui modificate cartile de istorie si sa spunem ca pe Emil Rebreanu l-a mancat un urs.

Vad ca ceea ce am spus despre momentul zero din Bosnia ti-a scapat.

Inca ceva: inscriptiile bilingve, in romana si maghiara, cu denumirea localitatilor ti se par OK sau si cu astea e vreo problema?

This post has been edited by gibonu: 21 Dec 2015, 00:17

Duminică, 30.08.2015
Miercurea Ciuc

Intrarea în Şumuleu Ciuc (un cartier al oraşului Miercurea Ciuc) este semnalizată doar în limba maghiară. Sau eu cel puţin n-am văzut şi indicatorul în română.

630.jpg ( Size: 413.92k ) Number of downloads: 31


Mi-a plăcut faptul că toţi stâlpii din staţiile de autobuz din Miercurea Ciuc sunt stilizaţi în forma unei crose de hockey.

631.jpg ( Size: 379.81k ) Number of downloads: 31


Catedrala romano-catolică din Şumuleu Ciuc.

632.jpg ( Size: 319.75k ) Number of downloads: 29
633.jpg ( Size: 366.8k ) Number of downloads: 20


Interiorul.

634.jpg ( Size: 355.33k ) Number of downloads: 24


Am făcut doar o singură poză în interior, deoarece acolo este în desfăşurare un fel de conferinţă, o discuţie, în limba maghiară, între un călugăr franciscan şi un domn îmbrăcat în civil.
Ambii aveau vorbeau la microfon iar microfoanele erau conectate la o staţie de amplificare astfel încât discuţia lor se putea asculta si afară.

Plăcuţz bilingv cu apă de băut.

635.jpg ( Size: 748.59k ) Number of downloads: 31


Parte din mânâstirea franciscană, lipită de catedrală.

636.jpg ( Size: 432.35k ) Number of downloads: 26
637.jpg ( Size: 437.58k ) Number of downloads: 20


Înapoi la Miercurea Ciuc, liceul Marton Aron, văzut pe lumină.

638.jpg ( Size: 421.91k ) Number of downloads: 23
639.jpg ( Size: 430.69k ) Number of downloads: 20
640.jpg ( Size: 324.49k ) Number of downloads: 18


Şi steama Ungariei.

641.jpg ( Size: 329.51k ) Number of downloads: 23


Biserica reformată din Miercurea Ciuc.

642.jpg ( Size: 256.47k ) Number of downloads: 25


Bustul generalului Gal Sandor.

643.jpg ( Size: 531.94k ) Number of downloads: 23


Şi câteva vorbe despre acesta.

644.jpg ( Size: 277.62k ) Number of downloads: 24


Dacă poate da cineva mai multe detalii despre Legiunea maghiară din Italia, rămân dator.
Eu n-am reuşit să găsesc nimic despre legiune, iar despre Gal Sandor am văzut că există o pagina pe Wikipedia scrisă în maghiară şi esperanto, limbi pe care nu le cunosc.
Biserica Milenară.

645.jpg ( Size: 360.56k ) Number of downloads: 32
646.jpg ( Size: 235.33k ) Number of downloads: 25


Arhitectura cu cele două rânduri de cruci (10 în total) am înţeles că face trimitere la cei peste 1000 de ani de creştinism ai poporului maghiar.

Dacă nu mă înşel, regele Ştefan I al Ungariei, domnie 997 – 1038.

647.jpg ( Size: 281.75k ) Number of downloads: 23


Considerat întemeietorul Regatului Ungariei şi primul rege creştin al maghiarilor.
Mai multe detalii: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_I_al_Ungariei

Centrul civil din Miercurea Ciuc.

648.jpg ( Size: 308.3k ) Number of downloads: 31
649.jpg ( Size: 421.3k ) Number of downloads: 26


Creat în anii “80, prin demolare, ca şi în alte locuri, a multor clădiri vechi şi frumoase.

This post has been edited by gibonu: 22 Dec 2015, 19:32

Conform wikipedia, foarte pe scurt, Gal Sandor, General de armata, dupa Revolutia de la 1848 a emigrat in Italia, a intrat in conflict cu Lajos Kossuth (liderul revolutiei).
A infiintat Legiunea maghiara cu care s-a implicat in luptele politice din Italia de partea Regatului Napoli. A murit in inchisoare, bolnav psihic.

Nici mie. Dar ce te faci când toată minoritatea judecă la fel ca extremiştii?

La cafteala generală generată de unguri in martie 1990, ştii câţi maghiari au participat? Câţiva extremişti, vreo 10000.
La mitingurile ilegale pentru autonomie teritorială, ştii câţi unguri participă? Câţiva extremişti, uneori sute, alteori mii.
Un "partid" extremist, UDMR, care militează pentru dezmembrarea României, ştii câţi susţinători are? Câţiva extremişti, în jur de 1 milion.

Unii ar trebui să vă mai scoateţi din când în când capul din nori şi să înţelegeţi că extremismul mocneşte în toţi ungurii dar răbufneşte doar la unii dintre ei. Când balanţa se va inversa, să vezi atunci distracţie.


Nu ştii la ce ajută? Uite aici: "Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete".

Te deranjează o inscripţie românească de pe o piatră funerară veche de aproape 100 de ani şi ai vrea să fie ştearsă pentru că ... lasă-mă să ghicesc ... lezează sensibilităţile comunităţii maghiare, în schimb, statuia criminalului de război Wass Albert (cel care a ordonat uciderea mai multor familii de români în 1940) amplasată la Odorheiu Secuiesc nu te deranjează deşi existenţa acesteia încalcă prevederile art. 12 din OUG nr. 31/13 martie 2002.
Interesant.


Ceea ce i-am scris lui Radian referitor la "ambele tabere" văd că ţi-a scăpat.


Sunt de acord cu inscripţionarea bilingvă a plăcuţelor de la intrările în localităţi conform legii.

Potrivit art. 76 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

Crezi că ungurii sunt dispuşi să respecte legea asta? Există plăcuţe bilingve (română-maghiară) la intrarea în diferite localităţi deşi ponderea minorităţii maghiare este sub 20% din totalul locuitorilor. Exemple: Mediaş 9%, Iernut 12%, Aiud 14%, Sighişoara 16%.
Denumirea în limba maghiară a acestor localităţi ar trebui să dispară. Nu pentru că aşa spun eu, ci pentru că aşa spune legea.

Pe lângă drepturile ce li se cuvin, stimabilii minoritari trebuie să înţeleagă că au şi obligaţii. Respectarea Constituţiei României şi a celorlalte legi este una dintre ele.

@radian

Multumesc frumos pentru completare.



Duminică, 30.09.2015 – Partea a II-a
Miercurea Ciuc

Monumentul ostaşului român.

650.jpg ( Size: 506.2k ) Number of downloads: 27
651.jpg ( Size: 457.06k ) Number of downloads: 20


Mândria Ciucului.

652.jpg ( Size: 611.49k ) Number of downloads: 25


Patinoarul.

653.jpg ( Size: 350.82k ) Number of downloads: 23


Teatrul din Miercurea Ciuc.

654.jpg ( Size: 407.6k ) Number of downloads: 20


Astfel de piste de bicicletă, cu o lăţime generoasă, am văzut în multe locuri din oraş.

655.jpg ( Size: 430.72k ) Number of downloads: 21


Nu le-am parcurs pe toate, însă cele pe care am mers bordurile erau aproape egalizate cu pista, nu exista niciun obstacol (pom, stâlp, etc) şi nici n-am văzut vreo maşina parcată pe pista.
Lucruri care la Bucureşti, cu unele excepţii, nu se întâmplă.

Catedrala ortodoxă.

656.jpg ( Size: 321.7k ) Number of downloads: 22
657.jpg ( Size: 289.34k ) Number of downloads: 15


Monumentul ostaşului sovietic.

658.jpg ( Size: 595.72k ) Number of downloads: 14


Stema Uniunii Sovietice.

659.jpg ( Size: 744.33k ) Number of downloads: 21


Înscripţia de pe monument, în maghiară, rusă

660.jpg ( Size: 571.2k ) Number of downloads: 23


şi română.

661.jpg ( Size: 552.93k ) Number of downloads: 19


Primăria Miercurea Ciuc.

662.jpg ( Size: 442.22k ) Number of downloads: 22
663.jpg ( Size: 466.67k ) Number of downloads: 20


Tricolorul alături de drapelul secuiesc. Din punctul meu de vedere o situaţie normală, specifică unei ţări civilizate.

664.jpg ( Size: 427.15k ) Number of downloads: 20


Peste drum de primărie, pentru că tot am vorbit despre civilizaţie, faţă în faţă, Nicolae Bălcescu şi Sandor Petofi.

665.jpg ( Size: 753.51k ) Number of downloads: 24


N-am reuşit să găsesc vreo informaţie din care să rezulte vreo legătură sau colaborare directă între cei doi. Dacă ştie cineva mai multe, îl rog să nu ezite.

Însă am găsit o şcoală în Satu Mare numită Bălcescu – Petofi, şcoală cu două secţii de predare, în română şi maghiară.
De pe site-ul şcolii: “ne propunem sa valorificăm ideile de toleranţă, apropierea între popoarele Europei şi să stabilim legături cu şcoli din Europa care promvează aceste idealuri”.
Sursa: http://balcescupetofi.scoli.edu.ro/

<span class='edit'>24 Dec 2015, 00:26:</span>
@Marius 77

Eu ma retrag din conversatia referitor la relatiile romano-maghiare.
Mai multe comentarii nu fac, pentru ca nu are rost.


In alta ordine de idei, imi asum in totalitate gresala si imi cer scuze pentru ca am raspuns la prima postare a lui Marius 77, ceea ce a dus la o discutie inutila, care sper sa se opreasca aici.

Ideea acestui topic este aceea de a prezenta o anumita zona, in ideea de minima documentare pentru cine vrea sa mearga pe acolo.

Multumesc.

This post has been edited by gibonu: 23 Dec 2015, 22:32

Dacă-ţi închipui că te afli pe un forum unde îţi poţi prezenta elucubraţiile fără a fi interpelat de nimeni, te înşeli amarnic.
Dacă nu mai vrei discuţii "inutile", limitează-te la postat fotografii şi lasă pentru alţii (care se pricep mai bine) poveştile interetnice cu ce este sau nu este normal în România.
Dacă totuşi faci anumite afirmaţii, asumă-ţi riscul de a primi contraargumente la ele.

@Marius 77
Ti-am spus doar ca ma retrag din conversatie.
Daca tu vrei sa vorbesti singur, e optiunea ta.

Doar imi mai cer inca odata scuze fata de cei care au citit si completat acesta poveste pentru faptul ca ti-am raspuns la prima postare.



Duminică, 30.09.2015 – Partea a III-a
Miercurea Ciuc

Muzeul Secuiesc al Ciuclului.

666a.jpg ( Size: 373.79k ) Number of downloads: 19


Acest muzeu l-am vizitat cu altă ocazie, când nu am făcut poze.
Mi s-a părut un muzeu bine organizat, plin de exponate interesante, care merită văzut.
Mai multe detalii:
http://www.csikimuzeum.ro/?l=ro&m=&sm=

Palatul Justiţie, după mintea mea cea mai frumoasă clădire din Miercurea Ciuc.

666.jpg ( Size: 401.96k ) Number of downloads: 24
667.jpg ( Size: 306.89k ) Number of downloads: 21
668.jpg ( Size: 396.35k ) Number of downloads: 17


Una dintre uşile de acces în clădire.

669.jpg ( Size: 410.4k ) Number of downloads: 19


Mi-ar fi plăcut să pot vedea şi interiorul, însă fiind duminică nu aveam nicio şansă.

Placă comemorativă amplasată pe faţada clădirii.

670.jpg ( Size: 286.81k ) Number of downloads: 19


N-am reuşit să găsesc nicio informaţie despre Răscoala ţaranilor din valea Ghimeşului din 1934.
Dacă poate da cineva detalii, îl rog să nu ezite.

Consulatul Ungariei.

671.jpg ( Size: 292.7k ) Number of downloads: 22


Strada pietonală Petofi Sandor, pustie duminică după-amiază într-un Miercurea Ciuc topopit de căldură.

672.jpg ( Size: 453.64k ) Number of downloads: 21
673.jpg ( Size: 389.72k ) Number of downloads: 20


Pentru noi, venind din câmpia Bucureştiului cele 31 de grade nu erau o problemă foarte mare, însă pentru locuitorii din zonă era o caniculă cam greu de suportat.

Înapoi la pensiunea Harmonia, unde, înainte de a pleca, doamna proprietară ne-a invitat, pe terasa pensiunii, la un suc de coacăze făcut în casă. Delicios.

Am mai stat vreo oră la poveşti şi am aflat lucruri interesante, cum ar fi că, în egală măsură, turişti nesimţiţi vin şi din România şi din Ungaria, la fel cum din ambele ţări predomină turiştii civilizaţi.
Sau am mai aflat că în Miercurea Ciuc există maghiari care îşi trimit copii la şcoala românească şi români care îşi trimit copii la şcoala maghiară, în scopul de a valorifica şi conserva caracterul bilingv al zonei.

Cam asta a fost.
Până data viitoare când voi ajunge în zonă, dacă are cineva vreo întrebare, cu cea mai mare plăcere.

Nu în ultimul rând, multumesc tuturor celor care au adus completări utile poveştii.

Un jurnal de calatorie frumos pe care l-am citit cu mare placere.

@radian

Multumesc frumos.