Outline · [ Standard ] · Linear+ Romania - santierul autostrazilor, monitorizare indeplinire promisiuni

Ploiesti - Buzau - Focsani face parte din coridorul 9 paneuropean, care duce la Moscova. Se studiaza din 2001 dar a fost abandonat in favoarea autostrazii Tg Mures - Iasi, care apare in programul de guvernare USL, preluat de la PDL.

Ploiesti - Buzau - Focsani face parte din coridorul 9 paneuropean, care duce la Moscova.
Se studiaza din 2001 dar a fost abandonat in favoarea autostrazii Tg Mures - Iasi, care apare in programul de guvernare USL, preluat de la PDL.

pe tg mures iasi o sa mergem prin 2079

Cf planului, in 2015 va fi gata la nivel de cate o banda pe sens

Da, da, mai taie din ele da-le...mai bine corectati marcajele alea pe Bucuresti-Ploiesti si scoateti semnele alea cu limitare la 100. Autostrada p88lii ...

Ploiesti - Buzau - Focsani face parte din coridorul 9 paneuropean, care duce la Moscova.Se studiaza din 2001 dar a fost abandonat in favoarea autostrazii Tg Mures - Iasi, care apare in programul de guvernare USL, preluat de la PDL.

Hmmm, avand in vedere destinatia, si noua noastra orientare geo-politica, ori una ori alta ar putea gasi fonduri in perioada urmatoare...

TRANSALPINA, INVITAȚIE SPRE MOARTE. Cel mai frumos drum din România este și cel mai periculos

Drumul trebuia terminat din aprilie, noul termen este octombrie, dar nu va fi gata nici la anul. Lipsa parapeților face ca traseul să fie extrem de periculos. Sunt porțiuni unde pasagerii ar trebui să meargă cu pătura în cap, atât de amețitoare sunt hăurile de pe marginile șoselei. Oficial, drumul e închis, dar se circulă intens, fără nicio opreliște.

Fără parapeți și marcaje, drumul este foarte periculos, deși e cel mai frumos din țară

CNADNR spune că drumul va fi gata în octombrie, însă realitatea din teren arată că şansele ca termenul comunicat de companie să fie respectat sunt nule. Zeci de mii de români şi-au riscat viaţa pe cel mai înalt şi mai spectaculos drum din ţară.

Rânca – Obârşia Lotrului, 30 de kilometri de pericol

Drumul considerat de mulţi a fi mai spectaculos chiar şi decât Transfăgărăşanul a devenit o adevărată atracţie turistică. Deşi, oficial, este închis, drumul are parte de un trafic destul de intens: 5.000 de vehicule într-un interval de 12 ore, după cum rezultă din datele furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

În mod normal, şoseaua trebuia să fie gata, pe toţi cei 140 de kilometri ai săi, încă din aprilie anul trecut. La ora actuală, porţiunea sa cea mai spectaculoasă, cea cuprinsă între staţiunea montană Rânca şi Obârşia Lotrului, lungă de aproximativ 30 de kilometri, nu este securizată. Parapeţii lipsesc, iar de marcaje nici nu poate fi încă vorba.
Pe porţiunea spectaculoasă, parapeţi există, pe câteva sute de metri, doar în Pasul Urdele, unul dintre locurile în care mulţi dintre turişti se opresc pentru fotografii.

Contraindicat celor slabi de înger.

„Am făcut greşeala să trimit nişte prieteni la plimbare pe Transalpina. Soţia amicului meu a stat tot drumul pe bancheta din spate, acoperindu-şi capul cu o pătură, ca să nu vadă nimic. Aşa i-a fost de frică pe-aici. Eu am râs când m-a sunat şi mi-a povestit, dar ea, săraca, a trecut prin sperietura vieţii ei", spune Radu Berlescu (43 de ani), un hunedorean pasionat de plimbările la munte, cu sau fără maşină.

„Am mai venit pe-aici prin mai, anul ăsta. Dintr-o dată s-a pus o ceaţă de n-am mai văzut aproape deloc. Am avut noroc că am găsit un loc în care să trag maşina în afara drumului. Fără parapeţi şi fără marcaje mi-a fost frică să merg mai departe. Nu mi-a fost niciodată frică pe drumuri, mai ales că am deja un milion de kilometri făcuţi, toţi în România, însă atunci m-au luat fiorii. Aici sunt o zeci de locuri în care dacă ai ieşit de pe asfalt, cazi în hău sute de metri", adaugă Mircea Popa (50 de ani), şofer profesionist.

Termene depăşite

Lucrările la porţiunea extrem de periculoasă dintre Rânca şi Obârşia Lotrului au început în octombrie 2008, iar întregul drum trebuia finalizat în aprilie 2011. Reprezentanţii CNADNR spun că data-limită nu a putut fi respectată din cauza a fel de fel de situaţii neprevăzute cu care s-au confruntat constructorii: de la ploi torenţiale care au provocat torenţi, la alunecări de teren, sau perioade în care nu s-a putut lucra din cauza vremii, mult mai capricioasă la 2000 de metri altitudine.
Aşa se face că pe lista de lucrări au apărut puncte suplimentare, iar termenele de finalizare s-au decalat. Ultimul termen de finalizare comunicat de CNADNR este 30 octombrie 2012. Asta cu toate că tot CNADNR spune că, la 14 septembrie 2012, pe întreaga lungime a Transalpinei, constructorii mai aveau de montat 6.000 de metri de parapeţi metalici, 20.000 de parapeţi rigizi din piatră şi 5000 de metri pătraţi de plase metalice de protecţie, lucrări la care se adaugau 185.000 de metri pătraţi de asfalt şi 75.000 de metri liniari de şanţuri şi rigole.
Fiecare, pe răspunderea lui

Sectorul de drum dintre Obărşia Lotrului şi Rânca este oficial închis circulaţiei publice. Reprezentanţii inspectoratelor de poliţie din Vâlcea şi Gorj, judeţele pe raza cărora se întinde porţiunea cea mai periculoasă a Transalpinei, recunosc că, din curiozitate, au făcut şi ei cel puţin o plimbare pe drumul amintit, drum pe care, dacă vrei să te simţi cât de cât în siguranţă, trebuie să rulezi cu cel mult 30 de kilometri pe oră.

Şefii serviciilor de Poliţie Rutieră din cadrul celor două inspectorate de poliţie, spun că, până acum, nu s-au înregistrat accidente grave pe cea mai înaltă şosea din România, menţionând că, şoferii îşi asumă întreaga responsabilitate pentru eventualele accidente.

„Evenimente au mai fost pe Transalpina, însă fără victime, din fericire. Şoferii trebuie să ştie însă că drumul nu este deschis circulaţiei publice, pentru că nu există parapeţi, nu există semnalizare verticală şi nici orizontală. Fiecare şofer care intră pe Transalpina (între Rânca şi Obârşia Lotrului – n.red.) îşi asumă răspunderea pentru el şi cei din maşina sa. Acea porţiune din drum încă nu poate fi inclusă în regimul legal al drumurilor publice", spune comisarul – şef Dumitru Tatomir, şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Gorj.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/TRANSALPIN...icu-100239.html

Lipsa "parapeţilor"... Aşa vorbim la Excrementul Zilei, că noi am învăţat să vorbeşte româneşte la seral...
În fine, să trecem peste asta. Pe vremea cînd Transalpina nu avea asfalt, nu avea nici parapete, şi totuşi ai dracu' şoferi, nu cădeau în prăpastie şi nici nu-şi puneau pătura în cap de frică. Acuma, de cînd are asfalt, a devenit brusc cel mai periculos drum din ţară, ce să spun...
Vor pe Transalpina? Atunci să ţină bine covrigul, să caşte dracu' ochii şi să meargă încet, şi n-o să cadă nimeni în rîpă.
Şi de unde au scos ei treaba cu "cel mai frumos din ţară"? A făcut cineva un clasament oficial?

This post has been edited by VladSoare: 25 Sep 2012, 13:57

Centura Clujului a înghițit 153 milioane de euro și tot nu e gata. Nu s-a lucrat nicio zi anul acesta

Un nou termen de finalizare a lucrărilor la şoseaua de centură a Clujului a fost fixat de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, pentru data de 20 decembrie 2012.

La Cluj, nimeni nu mai crede în vise sau în promisiunile optimiste ale şefilor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, cu privire la şoseaua de centură. Oficial, termenul de finalizare a proiectului de infrastructură era programat pentru primăvara acestui an.

„Centura de lut", după cum este poreclită de clujeni, deoarece a fost construită pe un teren argilos care alunecă, are o lungime e 24 de kilometri şi este un drum foarte util deoarece tot traficul greu care tranzitează oraşul, din direcţia Bucureşti, spre direcţia Dej – Baia Mare şi Dej- Bistriţa, este deviat pe aici.

Deşi este șosea ocolitoare, nu sunt prea mulţi şoferii care se încumetă să circule pe acest drum. Şi aceasta din cauza gropilor din carosabil. Specialiştii de la drumuri susţin că aceste gropi au apărut pe sectorul de drum tehnologic care a fost construit în grabă, în ultima parte a anului 2011, pentru ca şoseaua să poate fi inaugurată de către fostul premier Emil Boc.

O şosea cu un preţ enorm, 153 de milioane de euro

Problemele de la sectorul 1 sunt foarte grave şi sunt cauzate de alunecările masive de teren. Peste toate astea s-au suprapus un proces de reoganizare judiciară în care a intrat constructorul, societatea din Ungaria, Vegyepser, fapt ce a condus la oprirea totală a lucrărilor.
Zidul de beton, construit pentru a consolida versantul unui deal a cedat în mai multe locuri. Peste asta, asfaltul de pe drumul tehnologic, fiind turnat peste un teren instabil, fără fundaţii solide, s-a stricat complet. „Ne rupem maşinile. Plătim taxe peste taxe să circulăm pe un astfel de drum. Mai bine ocolim prin Cluj”, se plânge un şofer de TIR.

Specialiştii susţin că alunecările de teren s-au produs din cauza faptului că nu au fost construite drenuri, care ar fi trebuit să evacueze apa provenită de la ploi. „Aceste ploi au provocat alunecări de terenuri. Zidul de sprijin probabil că nu a fost construit după proiect şi a cedat”, spune un oficial al Direcţiei de Drumuri Cluj.

Pentru acest proiect, guvernul României a aprobat printr-o hotărâre de guvern noi indicatori tehnico economici care au ajuns la astronomica sumă de 153 de milioane de euro.

Firma care trebuiau să înceapă lucrările nu a apărut pe şantier

Pe tot parcursul acestui an, lucrările la şoseaua de centură au stagnat, fapt ce a permis ca alunecările de teren să creeze un şi mai mare dezastru.
După negocieri care au durat luni de zile, din ianuarie şi până în prezent, s-a decis ca proiectul să fie finalizat de firma Keller Geotehnica, care a participat la licitaţie alături de firma din Ungaria, în calitate de susţinător.

„Cei de la Keller trebuie să termine lucrările până în data de 20 decembrie 2012. Pe 30 august am semnat actul adiţional prin care firma Keller trebuie să înceapă lucrările pe data de 24 septembrie. Pentru noi e bine că nu vor fi costuri suplimentare. Cu suma prevăzută în proiect trebuie să termine lucrarea”, spune Eugen Cecan, directorul DRDP Cluj.

Numai că pe şantier nu se vede nicio urmă de utilaj. Cei de la Keller nu au apărut, iar alţi oficiali din cadrul DRDP Cluj susţin că firma încă nu şi-a găsit subcontractorii cu care va lucra şi nici nu a reuşit să închirieze utilajele necesare pentru finalizarea lucrărilor.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/Dei-nu-e-g...ro-1002470.html

Strânsă cu uşa. Compania mai are la dispoziţie doar o lună să găsească avocaţii care să o apere de COLAS: Culisele unei banale contestaţii juridice. Daune de 35 milioane €!!!

Blocarea licitaţiei organizate de Compania de Autostrăzi pentru selectarea unor avocaţi care să o apere în faţa constructorului francez COLAS (autostrada Cernavodă-Medgidia) poate aduce companiei de stat pierderi de 35 milioane euro.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar putea plăti constructorului francez Colas, titularul contractului iniţial de construire a autostrăzii Cernavodă-Medgidia, daune în valoare de 155 milioane lei (35 milioane euro) în urma unei acţiuni iniţiate de acesta în decembrie 2011. Francezii cer daune în faţa instanţelor de arbitraj pentru rezilierea contractului anul trecut.

Deşi a avut aproape un an la dispoziţie pentru selecţia unei societăţi de avocatură care să o apere, Compania de Autostrăzi se află în situaţia ca, la o lună înaintea înfăţişării sale în procesul cu COLAS la Curtea de Arbitraj, 29 octombrie, să nu aibă avocaţii selectaţi.

Anunţul de participare aferent selecţiei avocaţilor a fost publicat de abia în 15 septembrie 2012, documentaţia a fost contestată de trei firme, anume de SCA Raţiu şi Raţiu, SCPA Popovici Niţu şi Asociaţii şi Boştină şi Asociaţii SPRL. CNSC a dat dreptate CNADNR în primul caz, fiind aşteptată pentru săptămâna viitoare o decizie în privinţa celorlalte două licitaţii.

Cine pierde, cine câştigă?

Incapacitatea companiei de a desemna un avocat care să o apere în procesul cu Colas, în urma contestaţiilor depuse de casele de avocatură, este în favoarea constructorului francez.

Pe de altă parte, e de neînţeles inacţiunea CNADNR, care, timp de 11 luni, nu a selectat avocaţii necesari.  Întrebat dacă în spatele contestaţiilor caselor de avocatură sau al inacţiunii CNADNR există resorturi ascunse, directorul general CNADNR, Mircea Pop, spune că nu poate face astfel de acuzaţii.  El explică întârzierea CNADNR de un an prin faptul că licitaţii pentru selecţia unor avocaţi nu au fost permise de legislaţia în vigoare până de curând, aceasta obligând companiile de stat să se apere cu propriii jurişti. De abia recent un ordin al ministrului Finanţelor, Florin Georgescu, a permis angajarea avocaţilor externi, însă cooptarea  acestora este un proces greoi, presupunând şedinţe AGA etc. „Toţi se fereau să aprobe", spune Mircea Pop.

El afirmă că CNADNR are timpul necesar selecţiei avocaţilor, însă - nu se ştie - s-ar putea ca şi rezultatele licitaţiei să fie contestate, nu doar caietele de sarcini.

De ce cere COLAS despăgubiri?

Contractul de construire a celor 19 kilometri de autostradă dintre Cernavodă şi Medgidia a fost semnat în martie 2009 şi prevedea terminarea lucrărilor în 24 de luni. Valoarea iniţială a fost stabilită la 634 milioane lei. În urma descoperirii unor vestigii arheologice pe traseu, COLAS a cerut modificarea traseului autostrăzii pe 73% din lungime, precum şi lungirea autostrăzii cu un kilometru, fapt pentru care a cerut în plus 141 milioane lei (25% din valoarea iniţială) şi prelungirea contractului cu 18 luni. De aceea, în aprilie 2011 CNADNR a reziliat contractul, acordând terminarea lucrărilor firmei italiene Astaldi, care îl are şi acum în lucru. Tronsonul Cernavodă-Medigidia ar trebui terminat, integral, până la finele acestui an, potrivit contractului semnat cu italienii. 

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/e...e-e-278807.html

Cine plateste?

Din păcate, noi…

Au pus din greşeală "şpaga" în caietul de licitaţii. CUM SE FAC AUTOSTRĂZI ÎN ROMÂNIA

Un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 de euro şi o sumă între 30.000 euro şi 40.000 euro pentru "sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate" a unor angajaţi ai Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) sunt câteva dintre cerinţele pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanţă care va câştiga licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov (58 km).

Condiţiile menţionate au fost introduse de CNADNR la începutul lunii septembrie în caietul de sarcini, modificând astfel documentaţia de licitaţie lansată în luna mai a.c.

Cerinţa CNADNR pentru consultant: un autoturism nou de 25.000- 30.000 euro şi buget de 40.000 de euro pentru instruirea personalului CNADNR

“Fără a aduce atingere celor prevăzute în contractul de servicii, Consultantul va pune la dispoziţia Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP), din cadrul CNADNR, dedicată exclusiv implementării acestui Proiect pe întreaga durată a contractului de servicii, un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 euro”, se arată în modificările aduse de CNADNR la caietul de sarcini pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braşov.

Documentul precizează că autoturismul va fi pus la dispoziţia UIP în termen de 60 de zile de la semnarea contractului de servicii, iar costurile legate de întreţinere, asigurări, combustibil, servicii, pentru autoturismul respectiv vor fi suportate de consultant.

În plus, “Consultantul va asigura instruire la locul de muncă omologilor de la Beneficiar (CNADNR n.r.) precum şi sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate, în special în domeniile privind contractele de concesiune/PPP şi gestionarea proiectelor şi a contractelor. Programul de instruire va fi propus Beneficiarului la o dată ulterioară, în cursul desfăsurării activităţilor Consultantului şi va fi discutat integral cu Beneficiarul în acel moment. În acest scop, Consultantul va asigura un buget propriu pentru instruire cuprins între minim 30 000 Euro si maxim 40 000 euro fără TVA”, menţionează modificarea adusă caietului de sarcini.

http://www.gandul.info/financiar/au-pus-di...omania-10125698

De ce nu mai publica Ministerul Transporturilor inregistrari video din avion cu autostrazile in constructie

Timp de aproape un an, pana in luna aprilie, Ministerul Transporturilor (MTI) a publicat constant pe site-ul propriu inregistrari video realizate din avion cu tronsoanele de autostrada aflate in constructie. De la schimbarea guvernarii si pana in prezent, Ministerul nu a mai realizat nicio astfel de inregistrare. Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a explicat pentru HotNews.ro ca filmarile erau realizate fara niciun cost de catre Aeroclubul Roman si ca, pe langa a fi un instrument de transparenta, aveau un efect benefic pentru ca puneau o presiune publica pe constructori. Intre timp, mai multi utilizatori de pe forumurile de specialitate au facut mai multe chete, au strans fonduri si au realizat pe cont propriu inregistrarile din avion in locul Ministerului.

    HotNews.ro a insistat timp de aproape o luna la MTI pentru a afla de ce au fost sistate inregistrarile. Raspunsul: Toate avioanele Aeroclubului au fost implicate in diverse concursuri si activitati. Din acest motiv nu s-au mai facut filmari.

Filmarile din avion - din vara lui 2011 pana in aprilie 2012

Din vara lui 2011 si pana pe 26 aprilie 2012 Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrilor Anca Boagiu (guvernul Boc) si Alexandru Nazare (guvernul Ungureanu), si-a facut un obicei din a prezenta frecvent pe site-ul oficial inregistrari video realizate din avion cu santierele tronsoanelor de autostrazi aflate in constructie.

Filmuletele realizate din avion cu viitoarele autostrazi au ajuns sa fie redate periodic de catre presa online si televizata, precum si pe forumurile de specialitate.

Filmarile din avion erau realizate de catre Aeroclubul Roman, unitate aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, si, dupa cum explica fostul ministru Anca Boagiu intr-o declaratie din Parlament, nu presupuneau nici un cost pentru ca se realizau in timpul zborurilor de antrenament.

Cu toate acestea, odata cu schimbarea guvernului si venirea lui Cristian Silaghi la sefia MTI, filmarile din avion cu tronsoanele de autostrazi aflate in constructie au fost oprite.

Ultimul film realizat din avion dateaza din data de 26 aprilie cand la sefia MTI era inca fostul ministru Alexandru Nazare. Pe site-ul ministerului, la "galeria foto si video", au mai fost fost postate doar seturi de fotografii de la vizitele ministrului pe cateva tronsoane de autostrazi.

Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor: Inregistrarile puneau presiune publica pe constructori si erau un ajutor pentru noi in minister

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a declarat pentru HotNews.ro ca filmarile din avion cu autostrazile in constructie, pe langa a fi un instrument de transparenta publica, reprezentau si o presiune publica pe constructor, dar si un adevarat ajutor pentru oamenii din minister care, astfel, puteau vedea mult mai bine exact care este stadiul lucrarilor la fiecare tronson de autostrada.

"Eu m-am ocupat de proiectul asta si cand eram secretar de stat (n.r. - in mandatul ministrului Anca Boagiu). L-am pornit atunci tocmai pentru ca aveam nevoie de un intrument prin care sa fim informati tot timpul despre starea lucrarilor. Oricat de bine ar monitoriza Directiile de Drumuri locale sau oamenii de la minister care mergeau in teren si oricate rapoarte am primi, nu se compara cu o filmare in care vezi exact ce se munceste, cat s-a muncit, daca sunt sau nu utilaje pe santier si mai ales care sunt progresele de la luna la luna", a declarat Nazare.

"A fost un instrument prin care puneam si presiune, inlusiv public, pe constructori. Existau unele tronsoane unde constructorii nici macar nu incepusera sa lucreze. Vedeam exact cate utilaje sunt la fata locului. Apoi se vedeau progresele la lucrarile de arta sau cata umplutura au facut", a mai explicat fostul ministru al Transporturilor.

Nazare: Inregistrarile din avion erau folosite si la negocierile cu diversi constructori. Ei ziceau ca lucreaza non-stop, noi vedeam pe inregistrari ca nu lucra nimeni

Nazare mai sustine ca filmarile din avion erau folosite si la discutiile si negocierile cu diversi constructori.

"Realizam filmarile o data la doua-trei saptamani. Mai realizam astfel de filmari si atunci cand aveam un interes sa vedem ceva in mod deosebit. Spre exemplu intram intr-o negociere sau aveam o intalnire cu un constructor de pe un tronson si voiam sa stim inainte de respectiva discutie exact cum stau acei constructori. Atunci intrebam cu cateva zile inainte daca poate fi efectuat un zbor si apoi cand purtam discutia cu respectivii constructori, aveam la dispozitie filmarile disponibile si nu se punea problema sa fim in vreun fel mintiti de catre constructori.

Aveam constructori care ne spuneau ca lucreaza si sambata, si duminica, si noaptea. Si apoi cand zburam pe acolo si filmam, vedeam ca nu era nimeni pe santier", a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Nazare.

Filmarile erau realizate de catre Aeroclubul Roman in timpul orelor de antrenament, dupa cum explica fostul ministru.

"Singurul lucru pe care l-am facut noi a fost sa montam o camera video pe avioane, iar zborurile de antrenament se petreceau in zona in care erau lucrarile de constructie. Practic nu era un cost in plus, ci trebuia doar ca pilotii trebuia sa zboare in zona constructiilor", explica Nazare.

Intrebat daca noua conducere a ministerului ar fi trebuit sa faca ceva in plus sau sa emita noi ordine pentru a continua realizarea inregistrarilor din avion, fostul ministru Nazare a declarat ca "nu trebuiau sa faca nimic sa continue aceasta practica pentru ca filmarile continuau. Numai in cazul in care s-a dat un ordin sa nu se mai filmeze, doar atunci se opreau aceste filmari. Nu trebuia dat un ordin sa se continue filmarile. Oamenii stiau ce au de facut, CD-urile cu filmarile video veneau si la CNADNR si la cabinet la ministru si la secretarul de stat care se ocupa de aceste lucruri".

Ministerul Transporturilor: Toate avioanele Aeroclubului Roman au fost implicate in actiuni sportive si concursuri. Din acest motiv nu s-au realizat inregistrari

HotNews.ro a trimis o solicitare la Ministerul Transporturilor si a insistat aproape o luna pentru a afla de ce inregistrarile video din avion au fost sistate. Reprezentantii ministerului au raspuns spunand ca filmarile nu s-au mai realizat din aprilie si pana in prezent din cauza ca toate avioanele Aeroclubului Roman au fost implicate "in foarte multe actiuni sportive, cantonamente de pregatire a sportivilor legitimati la Aeroclubul Romaniei, concursuri nationale si internationale, cat si demonstratii aeriene".

"Aeroclubul Romaniei a fost implicat in ultima perioada in foarte multe actiuni sportive, cantonamente de pregatire a sportivilor legitimati la Aeroclubul Romaniei, concursuri nationale si internationale, cat si demonstratii aeriene. In cadrul acestor evenimente a fost utilizata toata flota de aeronave disponibila, precum si tot  personalul  navigant profesionist si tehnic al Aeroclubului.

Din motivele enumerate mai sus realizarea acestor filmari nu a mai fost posibila", se arata in raspunsul oferit HotNews.ro de catre reprezentantii Ministerului.

Utilizatorii de pe forumurile de specialitate au facut cheta si au realizat singuri filmarile din avion

In tot acest timp in care Ministerul Transporturilor nu a mai realizat filmari din avion cu santierele de autostrada, mai multi pasionati de pe forumurile de specialitate (SkyScraperCity, forum.peundemerg.ro) au facut o cheta si au strans cateva mii de lei pentru a realiza, pe cont propriu, filmari din avion cu stadiul lucrarilor la mai multe tronsoane de autostrada aflate in executie.

Pana in prezent s-au realizat doua campanii de strangere de fonduri din care s-au facut mai multe filmari deasupra tronsoanelor de autostrada aflate in executie in tara. (Mai multe detalii puteti citi pe forum)

"Sunt lucrari de interes public. Toti romanii sunt interesati sa stie care este stadiul constructiilor de autostrazi. Cum poti sa le arati mai bine decat publicand astfel de filmulete? Cei interesati, cei de pe forumul SkyScraperCity spre exemplu, au urmarit foarte atent toate aceste filmari si toate progresele inregistrate. Este regretabil ca niste persoane private care sunt interesate de domeniu ajung sa faca cheta pentru o filmare pe care o poate face ministerul prin companiile din subordine", a declarat pentru HotNews.ro fostul ministru de la transporturi, Alexandru Nazare.

"Era un lucru foarte transparent. Din pacate obiceiul asta a disparut si nu vorbesc doar de filmarile video, ci vorbesc inclusiv de vizitele de monitorizare. Nu vorbesc de inaugurari, ci de vizitele obisnuite in care cineva cu putere de decizie - secretar de stat, secretar general sau chiar ministru, merge sa vada cum stau lucruruile. In momentul asta nu se mai intampla. Cand eram secretar de stat mergeam saptamanal sau la doua saptamani. Am avut odata vizite la sapte tronsoane intr-un singur weekend", a mai declarat Nazare.

Ce tronsoane de autostrazi sunt in prezent in constructie / Alexandru Nazare: "Termenul de finalizare de aprilie 2013 nu mai intra in calcul"

In prezent, in toata tara, exista opt tronsoane de autostrada la care se lucreaza. Acestea sunt: Arad-Nadlac (38,8 km, termen - 2013), Timisoara-Lugoj, Lot1 (9 km, termen - 2013), Lugoj-Deva, Lot 1 (27,4 km, termen - 2013), Deva-Orastie (32,8 km, termen - sfarsitul lui 2012), Orastie-Sibiu (82 km, termen - 2013), Bors-Suplacu de Barcau (64 km, termen 2013), A3 Centura Bucuresti-Bucuresti (7 km, termen 2013) si lucrari pe un sens la A2 Cernavoda - Medgidia (20,4 Km, termen - finele lui 2012), precum si lucrari de finalizare la A4-Centura Constantei.

"Pentru anumite tronsoane termenul de aprilie 2013 nici macar nu mai intra in calcul. Exista tronsoane unde devine deja clar ca nu pot fi terminate la timp. Ma refer la lucrarile pe fondurile structurale: Nadlac-Arad, Orastie-Sibiu si Lugoj-Deva", a mai declarat fostul Ministru Nazare.

Bugetul Ministerului Transporturilor, afectat serios de rectificarea bugetara

Masurile au loc si in contextul in care Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetara din aceasta vara aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro). Cei mai multi bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost luati de la drumuri.

Pe langa o multime de fonduri taiate de la proiecte importante de drumuri, poduri si variante ocolitoare, precum proiectul de largire si modernizare a centurii Sud a Capitalei, al carui buget a fost micsorat cu 81%, rectificarea bugetara a afectat si alocarile de fonduri pentru unele autostrazi:

    Autostrada Lugoj-Deva - 962 mil lei alocate initial, 694,4 mil lei dupa rectificare

    Varianta de ocolire a oraselor Deva-Orastie la standard de autostrada - 268,7 mil. lei alocate initial, 168,9 mil lei dupa rectificare

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13330...constructie.htm

Unde nu reuseste Ministerul Transporturilor, reusesc forumistii - Noi filmari din avion cu autostrazile in constructie

Utilizatorii forumurilor de specialitate SkyScraperCity si forum.peundemerg.ro au publicat noi filmulete realizate din avion cu trei tronsoane de autostrazi aflate in constructie: Lugoj-Deva Lot1, Orastie - Deva si Orastie-Sebes. Filmuletele realizate de catre forumisti sunt realizate din fonduri proprii ca urmare a unei chete organizate online, dupa ce Ministerul Transporturilor, de la schimbarea guvernarii, nu a mai realizat astfel de filmulete - un obicei inceput in mandatul ministrului Anca Boagiu, continuat de ministrul Alexandru Nazare si blocat in mandatul ministrului Ovidiu Silaghi.

Trei noi filmari dina vion cu tronsoanele de autostrazi Lugoj-Deva Lot1, Orastie - Deva si Orastie-Sebes au fost postate pe forumurile  SkyScraperCity si forum.peundemerg.ro. Filmarile au fost realizate ca urmare a unei chete realizate de catre forumisti, dupa ce Ministerul Transporturilor, din aprilie si pana in prezent, nu a mai realizat astfel de filmulete.

Despre filmuletele proaspat realziate a scris si fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu.
"Incepute in mandatul meu, aceste filme, care informau cetatenii cu privire la stadiul lucrarilor de infrastructura au fost abandonate de actuala conducere a MTI. Dar in sprijinul proiectelor de infrastructura vin simpli cetateni, mai preocupati de starea drumurilor decat actualii guvernanti. Filmarile au fost preluate de pe site-ul www.peundemerg.ro. Le multumesc forumistilor pentru implicare si sper ca actualii guvernanti sa invete ceva din acest demers al unor oameni simpli", a scris fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu pe contul sau de Facebook.

Autostrada Deva-Orastie

Lungime: 32,8 km
Constructor: Strabag - Straco
Valoare proiect: 178 mil euro (fara TVA)
Data inceperii lucrarilor: 2011
Termen de finalizare a lucrarilor: Sfarsitul lui 2012

Autostrada Orastie-Sibiu

Lungime: 82 km
Constructor: Lotul 1 - km 0+000-km 24+110 - SC STRABAG SRL / Lotul 2 - km 24+110-km 43+855 - Asocierea Straco Grup SRL - Studio Corona SRL Civil Engineering (ambele loturi in video de mai jos) / Lotul 3 - km 43+855 – km 65+965 - Impregilo SpA / Lotul 4 - km 65+965-km 82+070 - Asocierea Astaldi S
Valoare proiect:  Total: aprox. 470 mil euro / Lotul 1 = 551.041.792,37 lei / Lotul 2 = 377.780.208,81 lei / Lotul 3 = 604.791.600 lei / Lotul 4 = 484.839.529,89 lei
Data inceperii lucrarilor: 2011
Termen de finalizare a lucrarilor: aprilie 2013

Autostrada Lugoj-Deva (Lot1)

Lungime: 27,4 km
Constructor: Asocierea Tirrena Scavi SpA - Societa Italiana per Condotte d'Acqua SpA - Cossi Construzioni SpA
Valoare proiect: 158,39 mil euro
Data inceperii lucrarilor: 2011
Termen de finalizare a lucrarilor: aprilie 2013

HotNews.ro a scris luni despre situatia filmarilor din avion realizate de Minister si de ce acestea au fost stopate.

Timp de aproape un an, pana in luna aprilie, Ministerul Transporturilor (MTI) a publicat constant pe site-ul propriu inregistrari video realizate din avion cu tronsoanele de autostrada aflate in constructie. De la schimbarea guvernarii si pana in prezent, Ministerul nu a mai realizat nicio astfel de inregistrare.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a explicat pentru HotNews.ro ca filmarile erau realizate fara niciun cost de catre Aeroclubul Roman, in timpul zborurilor de antrenament, si ca filmarile, pe langa a fi un instrument de transparenta publica, reprezentau si o presiune publica pe constructor, dar si un adevarat ajutor pentru oamenii din minister care, astfel, puteau vedea mult mai bine exact care este stadiul lucrarilor la fiecare tronson de autostrada.

In plus, Nazare mai sustine ca filmarile din avion erau folosite si la discutiile si negocierile cu diversi constructori.

HotNews.ro a insistat timp de aproape o luna la MTI pentru a afla de ce au fost sistate inregistrarile. Raspunsul: Toate avioanele Aeroclubului au fost implicate in diverse concursuri si activitati. Din acest motiv nu s-au mai facut filmari.

"Aeroclubul Romaniei a fost implicat in ultima perioada in foarte multe actiuni sportive, cantonamente de pregatire a sportivilor legitimati la Aeroclubul Romaniei, concursuri nationale si internationale, cat si demonstratii aeriene. In cadrul acestor evenimente a fost utilizata toata flota de aeronave disponibila, precum si tot  personalul  navigant profesionist si tehnic al Aeroclubului.

Din motivele enumerate mai sus realizarea acestor filmari nu a mai fost posibila", se arata in raspunsul oferit HotNews.ro de catre reprezentantii Ministerului.

Ce tronsoane de autostrazi sunt in prezent in constructie / Alexandru Nazare: "Termenul de finalizare de aprilie 2013 nu mai intra in calcul"

In prezent, in toata tara, exista opt tronsoane de autostrada la care se lucreaza. Acestea sunt: Arad-Nadlac (38,8 km, termen - 2013), Timisoara-Lugoj, Lot1 (9 km, termen - 2013), Lugoj-Deva, Lot 1 (27,4 km, termen - 2013), Deva-Orastie (32,8 km, termen - sfarsitul lui 2012), Orastie-Sibiu (82 km, termen - 2013), Bors-Suplacu de Barcau (64 km, termen 2013), A3 Centura Bucuresti-Bucuresti (7 km, termen 2013) si lucrari pe un sens la A2 Cernavoda - Medgidia (20,4 Km, termen - finele lui 2012), precum si lucrari de finalizare la A4-Centura Constantei.

"Pentru anumite tronsoane termenul de aprilie 2013 nici macar nu mai intra in calcul. Exista tronsoane unde devine deja clar ca nu pot fi terminate la timp. Ma refer la lucrarile pe fondurile structurale: Nadlac-Arad, Orastie-Sibiu si Lugoj-Deva", a mai declarat fostul Ministru Nazare.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13335...-guvernanti.htm

Un comentariu fabulos - userul methylique:

"Filmarile au fost realizate ca urmare a unei chete realizate de catre forumisti".

"Concertul romanesc de la Istanbul a reusit insa sa atraga donatiile anonime ale mai multor romani, care au suplinit astfel incapacitatea autoritatilor de la Bucuresti de a-si sustine angajamentele si de a promova cultura romaneasca peste hotare."

Pai asa nu mai e nevoie de platim impozite. Platim direct firmei care se ocupa de asfaltare. Sau de concerte.
De ce sa platim impozite care sa ajunga la trantorii din parlament sau la incapabilii din guvern?

În țeapă cu ei!

http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=2.3735

https://www.facebook.com/Boagiu

http://www.skyscrapercity.com/showthread.p...386302&page=543

N-am mai urmarit subiectul cu autostrazile din Romanica dar din ce am vazut pe filmarile din avion, lucrarile sunt mai avansate decat credeam eu dar mult ramase in urma fata de termenele din contract.
Parerea mea, daca se va circula pe autostrada de la Nadlac la Sebes pana in 2016, eu zic ca e o mare realizare pentru incompetentii din Guvern.
Ce se aude cu portiunea Sibiu - Pitesti sau Sibiu - Brasov? Misca si ei ceva?

600 de km de autostrada in trei zile!

This post has been edited by george_scala_2004: 5 Oct 2012, 08:48

Oare vor vinde si romanilor nu reteta,ci macar un ingredient din cum pot ei sa faca asa ceva?

Asta e ușor. Sînt două ingrediente:
1. Comunism. Un singur individ decide totul, iar cine nu se supune e vai de pielea lui.
2. Bani.

Noi n-avem nici una, nici alta.

1.nea nelu for president!!!!!!
2.construim o fabrica de falsificat bani!!!

Pentru cei care proslavesc comunismul si saptamana de lucru de 6 zile http://www.theepochtimes.com/n2/china-news...gdp-291060.html

Pe santierele de asemenea anvergura saptamana de lucru are de regula 7 zile, minim 2 schimburi.

1.nea nelu for president!!!!!!

Cu nea Nelu nu faci nimic, ăla a fost doar o biată marionetă a rușilor și a securiștilor.
Nea Nicu ne trebuie.

This post has been edited by VladSoare: 7 Oct 2012, 15:24

Guvernul Ponta a lăsat autostrada Transilvania fără buget

Toți banii alocați pentru anul 2012, respectiv 347,6 milioane de lei, au fost cheltuiți până la 1 septembrie, a arătat ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, într-un răspuns la o interpelare.

Datoriile înregistrate până la aceeași dată, pe întregul proiect, erau de 187 de milioane de lei. În consecință, de la sfârșitul lunii mai, Bechtel „a redus constant ritmul de lucru, urmând a fi negociat un program de lucrări în funcție de alocările bugetare ulterioare”. La rectificarea bugetară din august, ministerul Transporturilor a rămas fără aproximativ un miliard de lei.

În prezent se poate circula pe o porțiune de 52 de kilometri din această autostradă, însă statul român a efectuat către Bechtel plăți de 6,26 miliarde de lei (peste 1,5 miliarde de euro). Valoarea totală a contractului, așa cum a fost stabilită printr-o hotărâre de guvern din 2003, este de 12,75 miliarde de lei, a arătat Silaghi. În noiembrie 2012, Bechtel ar trebui să mai finalizeze 18 km de autostradă.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/Guvernul-P...et-1004559.html

****

Oricum avem cea mai scurta autostrada din lume )

Şi cea mai lentă.
Se lăudau săptămîna trecută că scot limita de o sută. Pe dracu', că vineri era la locul ei.

This post has been edited by VladSoare: 9 Oct 2012, 09:24

Joi se deschide autostrada pe care o parcurgi în 5 minute şi care a costat 50 mil. euro

Tronsonul de autostradă Timişoara-Lugoj, lotul 1 (9,5 kilometri), va fi deschis circulaţiei joi, susţin reprezentanţi ai unuia dintre constructoriii acestei şosele, Spedition UMB.

"99,9% se va deschide joi circulaţia pe tronsonul Timişoara-Lugoj, lot 1. S-a întârziat câteva zile cu legătura pe care constructorii autostrăzii Arad-Timişoara (FCC Construccion şi Astaldi - n.red.) o fac pentru a conecta cele două tronsoane", au spus reprezentanţii constructorului Spedition UMB pentru ZF.

Ei au precizat că pe cei 9,5 kilometri de autostradă există spaţii de servicii, "cu toalete, flori, locuri de parcare".

Contractul pentru construcţia acestui sector de autostradă, care va fi parcurs în circa 5 minute, s-a ridicat la circa 50 de milioane de euro. Alături de constructorul Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, pe acest tronson au lucrat şi italienii de la Carena. Termenul de finalizare a autostrăzii a fost devansat cu circa jumătate de an, având în vedere că tronsonul trebuia să fie gata în aprilie 2013, conform contractului.

Potrivit presei locale, joi la Timişoara se va afla şi premierul Victor Ponta pentru a verifica stadiul lucrărilor şi pentru a da drumul circulaţiei. Reprezentanţii guvernului au spus că nu pot încă confirma programul pe care premierul Victor Ponta îl va avea joi.

http://www.zf.ro/companii/joi-se-deschide-...l-euro-10176045

Cat??? 10 km - 50 milioane??? mama ce jaf...si cam ce garantie are minunea???

Până în 2020 vom circula pe 1.100 km de autostradă

În următorii 8 ani vor fi gata Coridorul IV şi o parte din Autostrada Transilvania, iar trenurile vor circula cu 160 km/h pe principala cale ferată.

Ministerul Transporturilor a demarat ieri procedurile de achiziţie pentru avizele de mediu necesare aplicării Master Planului General de Transport, document care arată cum va fi infrastructura românească în viitorii ani. „Adevărul" a selectat principalele coordonate ale acestui megaproiect, astfel că vă putem prezenta în ce stadiu vom fi cu autostrăzile, drumurile naţionale, căile ferate, porturile şi aeroporturile în anul 2020.

La întrebarea dacă vor fi gata, într-adevăr, toate lucrările prevăzute acolo nu putem răspunde decât că există şanse destul de mari, având în vedere că Uniunea Europeană va pune la bătaie peste 4,5 miliarde de euro numai pentru cele prevăzute să fie finalizate până în 2015, urmând ca finanţarea până în 2020 să fie asigurată prin următorul tronson bugetar comunitar (2014-2020).

Opt ore cu maşina de la Nădlac la Constanţa

Coridorul rutier IV paneuropean, care va traversa România de la Vama Nădlac la Constanţa prin Arad, Timişoara, Orăştie, Sibiu, Piteşti şi Bucureşti, are în total 865 de kilometri şi este exploatat pe mai puţin de 350 de kilometri. Când va fi gata, cu o viteză medie de 120 de kilometri pe oră şi două-trei pauze de respiro pentru şoferi şi pasageri, maşinile vor parcurge această distanţă în 8 ore.

În prezent, pe Coridorul IV se poate circula în regim de autostradă doar de la Arad la Timişoara, de la Piteşti în vestul Bucureştiului şi din estul Bucureştiului la Constanţa.Tot pe Coridorul IV, dar în varianta feroviară, România va fi străbătută de la Curtici la Constanţa într-un timp şi mai scurt, având în vedere că trenurile de pasageri vor putea circula cu 160 km/h, iar cele de marfă - cu 120 km/h. În prezent sunt complet reabilitate doar tronsoanele feroviare Braşov-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa, iar cele de pe ruta Curtici-Braşov se află în diverse stadii de modernizare.

Economii de milioane de euro

Unul dintre principalele obiective ale Master Planului General de Transport este reducerea cheltuielilor cu transportul, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Potrivit planului, pe calea rutieră această economisire a fost zero în 2011, va ajunge la 19,5 milioane de euro în 2013, pentru ca la finele anului 2015 să urce la 628 milioane de euro faţă de momentul zero. Pe calea feroviară, economisirea va fi de aproape 87 de milioane de euro.

http://www.adevarul.ro/financiar/Pana_in_2...788321408.html#

Autostrăzile în prag de toamnă: ritmul de construcţie a încetinit pe şoselele construite din bani europeni

Şantierele de autostrăzi finanţate din bani europeni, precum Orăştie-Sibiu sau Nădlac-Arad (lot 2), care înaintau în vară cu până la 10% pe lună, şi-au redus ritmul de construcţie până la 1-2% în intervalul 1 august-1 septembrie.

Cele mai importante zece şan­tiere de autostrăzi au înaintat în medie cu 4,4% în intervalul 1 august - 1 septembrie, o perioadă în care lucrările de construcţie ar trebui să avanseze într-un ritm susţinut, având în vedere vremea favorabilă, relevă o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Ritmul cu care au înaintat aceste şantiere este ceva mai mic comparativ cu cele înregistrate în lunile precedente, iunie şi iulie, când autostrăzile avansau, în medie, cu circa 5%.

Este pentru a opta oară în ultimul an când ZF monitorizează evoluţia celor mai importante zece şantiere de autostrăzi din România, în încercarea de a oferi o imagine cu privire la modul în care înaintează lucrările.

Cel mai important avans din ultima lună de vară s-a înregistrat, la fel ca şi în lunile precedente, pe primul lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu o lungime de circa 9,5 kilometri: peste 14%. De altfel, în câteva zile acest tronson ar urma să fie gata sau cel puţin asta susţine unul dintre constructorii acestui sector de autostradă, Spedition UMB. La polul opus, pe celelalte autostrăzi realizate din fonduri europene de pe Coridorul IV paneuropean, ritmul de construcţie a încetinit în ultima lună de vară. Exemple în acest sens sunt cele patru loturi de pe auto­strada Orăştie-Sibiu, care dacă în luna iulie avansau cu circa 9-10% fiecare, în luna august acestea au înaintat cu cel mult 2%. Şi în cazul autostrăzii Deva-Orăştie, construit de austriecii de la Strabag şi de firma Straco Grup, controlată de Alexandru şi Traian Horpos, avansul s-a domolit: dacă în a doua lună de vară şantierul înainta cu 11,7%, în perioada 1 august-1 septembrie acesta a adăugat 7,8%.

Mircea Pop, directorul general al CNADNR, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a explica care sunt motivele pentru care ritmul de construcţie al acestor tronsoane a încetinit în august.

Pe lista şantierelor care înaintează foarte încet rămâne în continuare şi Suplacu de Barcău-Borş, ultimul tronson din autostrada Transilvania pe care americanii de la Bechtel îl mai construiesc. Şoseaua a înaintat cu 0,13% în ultima lună de vară şi cu mai puţin de 1% în tot anul 2012. Cu toate acestea, Bech­tel a încasat în continuare plăţi restante de cel puţin 80 de milioane de euro anul acesta, astfel că la 1 septembrie americanii au primit 268 de milioane de euro din suma de 527 de milioane de euro pe care o prevede contractul pentru construcţia Suplacu de Barcău-Borş.

Deşi are ca termen estimativ de finalizare luna aprilie a anului viitor, primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad (22,2 kilometri) înaintează de asemenea foarte greu: doar 1,1% în luna august, iar stadiul fizic general se ridica la începutul primei luni de toamnă la doar 7,2%. Autostrada este construită de firma Romstrade (controlată de omul de afaceri Nelu Iordache) alături de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao.

Şi pe cel de-al doilea lot al autostrăzii Nădlac-Arad, construit de austriecii de la Alpine, ritmul a încetinit: dacă în iulie şan­tierul avansa cu 5,6%, în luna august a înaintat cu 1,7%. Cu toate acestea, tronsonul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad este construit pe jumătate şi stă mai bine decât primul lot, care era realizat în proporţie de puţin peste 7% la începutul acestei toamne.

http://www.zf.ro/analiza/autostrazile-in-p...ropeni-10178888

eu unul nu inteleg cine poate scrie astfel de articole.

ce inseamna avans? nenea ala a comparat situatia lucrarilor cu programul/graficul de constructie sau a linkuit niste cifre dupa ureche?

din articolul lu peste monitorul nu se intelege nimic. lucrarile sunt in grafic? sunt in urma graficulu? sau sunt in avans fata de grafic?

presa de kkao.

Constatarile sunt bazate pe stadiile de executie raportate lunar.
Iar faptul ca toate santierele au inregistrat un progres mult mai scazut in august decat in lunile anterioare denota doar tergiversarea platilor, ajunsa politica de stat.

Judetul Timis a fost inclus intr-un nou coridor rutier european: Via Carpathia

Autostrada realizată pe coridorul pan-european 4 va aduce în anii următori un nou coridor rutier important prin Banat şi Ardeal. Săptămâna trecută a fost discutat la Bruxelles un nou asemenea traseu, Via Carpathia. Acesta porneşte din Lituania, traversează Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Grecia.

Acest coridor ar urma să intre în România pe la Oradea, de aici va ajunge la Timişoara şi mai departe spre Lugoj, unde se va despărţi pe cele două ramuri ale coridorului pan-european 4, cea sudică spre bulgari, respectiv cea „clasică” spre Constanţa. Beneficiile unui asemenea traseu sunt evidente. În primul rând, traficul spre partea de nord a Europei va fi mai facil, duratele de transport reduse şi mai sigure.
„Această cale rutieră se va suprapune în anumite locuri cu coridorul Pan European 4, care se construieşte în România. Nu este un lucru rău. Este o situaţie fericită, pentru că putem beneficia mai facil de proiect. Autostrada care va lega zona de Nord a Europei de cea de Sud, va însemna beneficii şi dezvoltare pe plan economic, turistic, schimburi culturale şi cooperare transfrontalieră”, a declarat Marian Vasile, vicepreşedinte Consiliului Judeţean Timiş. El a participat săptămâna trecută la o conferinţă legată de Via Carpathia, la Bruxelles.
În ceea ce priveşte Timişul, coridorul se suprapune peste autostrada Arad – Timişoara, de aici mai departe spre Lugoj. Acolo Via Carpathia va urma alte două direcţii. Prima va continua pe traseul autostrăzii A1 spre Constanţa, iar cea de a doua va coborî spre Bulgaria, la Calafat, acolo unde se realizează un nou pod peste Dunăre.
Traseul integral al coridorului Via Carpathia este: Klaipeda – Kaunas – Białystok – Lublin – Przeszów – Košice – Miskolc – Debrecen – Oradea – Lugoj – Calafat/Constanta – Sofija/Svilengrad.
Chiar dacă discuţii există numeroase legate de această rută, deocamdată nu se poare vorbi de ceva viabil. În acest moment Via Carpathia este împărţită în două secţiuni ceea ce pune în pericol integritatea proiectului ca şi un tot unitar. Pe data de 27 noiembrie Comisia de Transport a Parlamentului European va supune la vot o propunere lansată de Tomasz Poreba, membru al parlamentului, care vizează amendarea actualelor înţelegeri din domeniul rutier, în aşa fel încât toată ruta Via Carpathia să fie inclusă în cadrul TEN-T, acordul rutier paneuropean.
Iniţiativa acestui coridor aparţine Poloniei, care a lansat ideea Via Carpathia în 2006. Atunci la acord au adera Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria, iar de curând s-au alăturat România şi Bulgaria.

http://www.tion.ro/judetul-timis-a-fost-in...rpathia/1183775

eu unul nu inteleg cine poate scrie astfel de articole.

ce inseamna avans? nenea ala a comparat situatia lucrarilor cu programul/graficul de constructie sau a linkuit niste cifre dupa ureche?

din articolul lu peste monitorul nu se intelege nimic. lucrarile sunt in grafic? sunt in urma graficulu? sau sunt in avans fata de grafic?

presa de kkao.

http://www.skyscrapercity.com/showpost.php...postcount=11024

PONTA: Nu mă duc să inaugurez 10 km de AUTOSTRADĂ   

Premierul României Victor Ponta a infirmat informația de ieri potrivit căreia joi ar fi mers la Timișoara pentru inaugurarea primului tronson de autostradă dintre Timișoara și Lugoj.

"Nu mă duc să inaugurez 10 km de autostradă. Mă duceam dacă erau 50", a declarat premierul.

Ieri apăruse o informație potrivit căreia primul ministru al României, Victor Ponta se va afla, joi, la Timișoara, pentru a inaugura tronsonul de autostradă Timișoara – Lugoj, de 9,5 kilometri care este finalizat.

Cei 9,5 kilometri de autostradă dintre Timișoara și Lugoj,  care reprezintă primul tronson, s-au finalizat cu circa 6 luni înainte de termenul fixat pentru aprilie 2013.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...ada-172666.html

Hai că nu mai este mult !

P.S Dacă şi termenul acesta se va respecta ca celălalte, atunci 2030 poate fi un orizont de timp mai apropiat de realitate !

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a...020-417796.html