Culele din Oltenia, Dacă s-ar renova, ar fi un circuit interesant
Culele din Oltenia, Dacă s-ar renova, ar fi un circuit interesant
nasty |
8 Sep 2023, 08:01
Post
#1
|
||
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
|
||
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|||
nasty |
9 Sep 2023, 14:19
Post
#2
|
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
“Culele de la Măldărești – fortărețele de pe pajiștile vâlcene În Oltenia de sub munte, atacurile vrăjmașe ale turcilor veniți de peste Dunăre ori ale haiducilor coborâți din codri se opreau în zidurile trainice ale caselor boierești fortificate. Erau vremuri de restriște pe atuncea, când micii boieri se apărau dindărătul crenelurilor, nelăsându-și căminul pradă dușmanilor. Țevile acelea lungi ale flintelor au dispărut dintre pereții albi, zăvoarele grele au îmbătrânit și cerdacurile s-au umplut cu mușcate; vizitatorul de azi, privind turnurile albe de pe pajiștile Măldăreștilor, visează la poveștile lor frumoase, spuse cu răbdare de către cei care îngrijesc cu pasiune o moștenire istorică. În turcește, când vine vorba de un turn, se folosește cuvântul „kúla”. Prin Balcani, această denumire a ajuns și la nord de Dunăre, unde ea s-a dat caselor boierești înalte, cu bază dreptunghiulară, construite asemenea unor turnuri de apărare, dar având înfățișarea și confortul unui mic castel provincial. Aceste fortărețe au fost risipite nu doar la vest de Olt, ci și prin vestul Munteniei. Dar cea mai veche culă și, zice-se, cea mai trainică s-a ridicat de către boierii Măldărești la începutul secolului XVI, pe când ei dețineau averi mari și proprietăți întinse de la munte până la Dunăre. La patru kilometri de Horezu – acolo unde se află mânăstirea lui Brâncoveanu -, bătrâna culă Greceanu se odihnește între brazi și castani, în liniștea comunei Măldărești. La o aruncătură de băț, într-o la fel de frumoasă și largă poiană, cula Duca stă și ea cu porțile deschise pentru vizitatorii curioși. Mai tânără decât prima, această fortăreață are în față casa de vacanță a ultimului ei proprietar. Toate cele trei construcții formează azi Complexul Muzeal Măldărești, împresurat idilic de dealurile împădurite ale Vâlcei. Legenda Culei Greceanu Pe la 1516, paharnicul Nan construiește un turn de apărare pe moșia lui din Oltenia, ca să țină piept mai ușor celor ce râvneau la averea sa. Ușile din stejari legați cu fier și zidurile groase trebuiau să-i țină afară pe atacatori. Nu se știe câtor dușmani a rezistat cula lui Nan, căci legenda se muta asupra urmașului său, Tudor Maldăr, oștean curajos în slujba lui Mihai Viteazul. După moartea voievodului, boierul oltean cade prins în luptele succesorilor rivali și este predat hanului tătar, aliatul lui Simion Movilă. Și fiindcă legenda este frumoasă, fiica tătarului se îndrăgostește de Tudor și fuge cu el tocmai pe moșia oltenească, unde vor avea șapte copii. În biserica construită prin jurul anului 1788 de Gheorghe și Eva, nepoții lui Maldăr, se mai văd unele dintre chipurile Măldăreștilor. În 1830, cula este jefuită pentru ultima dată, iar bătrâna Eva Maldăr își găsește sfârșitul tragic. Casa primește un alt nume după ce pitarul Costache Greceanu se căsătorește cu Maria Maldăr, fiica boieroaicei bogate, ce a lăsat în urma ei nu doar moșia, ci și o sumedenie de alte bunuri, valoroase la acele vremuri – animale, trăsuri, obiecte pentru gospodărie. Urmașii Greceanu păstrează cula și o restaurează pentru ultima oară în 1934, cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice (din 1967 va putea fi vizitată de către public). Din fericire, interioarele nu au fost modernizate, dimpotrivă, s-a urmărit a se reface atmosfera secolelor trecute prin mobila veche și decorațiuni specifice caselor boierești feudale. Cula Greceanu din poiana Măldăreștilor Ca să poată stăpânii de moșie să vadă atacatorii și se apere bine din spatele zidurilor culei, turnul alb răsare într-o pajiște mare, împrejmuită de copaci. Și atunci, ca și acum în timpul verii, fânul cosit împrăștia un miros plăcut în aerul curat adus de adierile dispre munți. Fortăreața cu ziduri înalte și groase, încorporând două părți vechi de turn și strânse sub acoperișuri înclinate, are pe toate laturile primului nivel multe creneluri, prin care armele de foc azvârleau proiectile asupra dușmanului. O ușă grea duce spre o pivniță aflată la parterul casei, numai bună de capcană pentru cei ce reușeau să treacă de ea, fiindcă de aici nu aveau cum să urce în camerele culei. Accesul la primul etaj, înălțat mult față de nivelul solului, se face pe o scară interioară din lemn, nu foarte largă, traversând o parte laterală a casei. Se ajunge într-o galerie mică, deschisă spre sud și având două arcade sprijinite pe o coloană. De aici se intră într-o primă cameră, unde o scară mobilă leagă în secret etajul de o încăpere superioară izolată, adevăratul loc de refugiu în caz de primejdie. Tot la primul etaj, după fosta cameră de primire, o încăpere boltită poartă pe pereți o frescă pastelată, imortalizând portretele Măldăreștilor în stilul tabloului votiv al bisericii de lângă culă. Semnătura de pe frescă aparține Olgăi Greceanu și este datată 1934. Cele două încăperi de la etajul al doilea pierd din atenția vizitatorilor din pricina peisajului pitoresc ce se zărește printre coloanele albe și florile cerdacului spațios. Din măgurile și vâlcelele apropiate răzbate o liniște odihnitoare, străină față de strigătele de luptă și împușcăturile răsunând mai demult pe moșia Măldăreștilor“ Sursa: https://turism-maldaresti.ro/culele-de-la-maldaresti/ Cula Duca: 10 Sep 2023, 08:48: “Un alt Măldărescu, strănepot al lui Tudor, la fel de bogat precum rudele sale, pune în 1812 temelia unei noi cule, care se va vinde un secol mai târziu lui I.G. Duca. Corpul masiv al acestei case se compune din ziduri albe și drepte, cu ferestre mici la parterul înalt și cu un singur cerdac în partea din față, având arcade trilobate și șase coloane scurte; li se adaugă câteva ghivece înflorate, pentru armonia deplină a fațadei luminoase. În spațiul interior al parterului, mai bine spus al pivniței, niște stâlpi rezistenți susțin grinzile din lemn, formând un decor rustic medieval. Drept dovadă pentru ambientul deosebit, scene din trei producții cinematografice s-au filmat aici în urmă cu ani buni -„Iancu Jianu- Haiducul”, „Neînfricații”și „Drumul Oaselor”.” Sursa: https://turism-maldaresti.ro/culele-de-la-maldaresti/ ADDCB714_F1B4_4DE1_9988_70A0049BA0AE.jpeg ( Size: 273.66k ) Number of downloads: 118 This post has been edited by nasty: 10 Sep 2023, 08:48 |
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|
Bicicleta galbena |
10 Sep 2023, 15:29
Post
#3
|
Sunt nembru, domnule! Group: Members Posts: 2.107 Joined: 29 January 13 From: Bucuresti |
Foarte misto subiect, doar ca ma asteptam sa fii intr-una din localitati sa ne pozezi una din cule, nu sa ne dai filmari facute de altii si informatii din diverse surse. Alea poti sa le pui IN COMPLETAREA celor vazute de tine.
Daca nu esti acolo, nu postezi, simplu. Topicul este despre calatorii. |
--------------------
Peugeot
407 1.8 16v
2005 , ex-Dacia Solenza 1.4 Mpi 2003 ______________
Nemțoaicele e tancuri. Japonezele nu se strică. Franțuzoaicele e proaste. Italiencele e cele mai proaste. |
|
nasty |
10 Sep 2023, 16:52
Post
#4
|
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
Am fost acolo
( pe traseul: Bucuresti-Bălcești-Transalpina-Hurezi-Cheile Oltetului- Măldărești—Măn Bistrița-Govora-Mănăstirea Govora) și am întregistrat în direct ghida muzeograf care ne-a prezentat culele din Măldărești. Nu se simte tușa operatorului profesionist, care tremură de emoția creației? Vor urma filmările de pe restul traseului. Sunt mulțumit că filmările mele sunt confundate cu ceva care prin axiomă sunt ceva mai bun. This post has been edited by nasty: 10 Sep 2023, 17:04 |
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|
Bicicleta galbena |
10 Sep 2023, 18:23
Post
#5
|
Sunt nembru, domnule! Group: Members Posts: 2.107 Joined: 29 January 13 From: Bucuresti |
Sunt filmarile tale? Ma bucur atunci, si scuze de eroare.
|
--------------------
Peugeot
407 1.8 16v
2005 , ex-Dacia Solenza 1.4 Mpi 2003 ______________
Nemțoaicele e tancuri. Japonezele nu se strică. Franțuzoaicele e proaste. Italiencele e cele mai proaste. |
|
nasty |
12 Sep 2023, 08:01
Post
#6
|
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
Conacul Bălcescu are pe o latură o culă oltenească!
N-am putut să vedem interiorul pt că e în renovare, dar va fi un muzeu foarte frumos și interesant. Despre Bălcescu știți, (cei care știu să le spună la cei care nu știu), 1848, “Romànii supt Mihai-Voievod Viteazul”, TBC, Palermo, etc Toți au citit fragmente din cartea lui Bălcescu. Vă recomand să o citiți cap-coadă, este formidabilă, e istoria noastră la apogeu! Are și final fericit ( pt că Bălcescu moare și nu o termină) „Între operele așa de învechite ale literaturei noastre de acuma aproape o jumătate de veac, este una, cartea aceea de aur, unde povestirea are farmecul legendei, unde stilul înțelept și fără de pretenții sună pe alocurea, în simplicitatea lui mândră, ca un fragment de epopee, e Istoria lui Mihai Viteazul.” NICOLAE IORGA „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, operă strălucitoare sub aspectul stilului, construită în gen antic și în care eroul principal căpăta dimensiuni de epopee, a folosit pentru a reliefa problemele de bază în fața cărora stătea poporul român: unitatea și independența națională. (...) DAN BERINDEI Dacă o vreți nouă, se găsește la Cărturești, dacă nu, on-line la Biblioteca Academiei: https://biblacad.ro/UPC_Personalitati/balcescu%20carte2.pdf COMPLETARE cu interiorul, foto făcut de alții ( arată senzațional interiorul!): This post has been edited by nasty: 12 Sep 2023, 13:49 |
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|
nasty |
13 Sep 2023, 13:58
Post
#7
|
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
“ Piatra de temelie a Conacului Balcescu a fost pusa in 1828 de catre Iancu Balcescu si Zinca (mama lui Nicolae Balcescu). Ulterior Conacul trece prin mai multe transformari pana la infatisarea de astazi.
In 1907 se executa lucrari ample de reconstructie, prin dublarea cladirii. In anul 1913 I se adauga foisorul tip cula. La sfârșitul deceniului cinci, al secolului trecut proprietarul conacului, Radu Mandrea, nepotul lui Barbu pe filiație directă, se hătărăște să doneze, statului român, conacul pentru creerea unui așezământ ce va purta denumirea de Căminul Nicolae Bălcescu. … Scopul donațiunii este ca întregul conac urmeaza a fi loc de reculegere, de studiu și de însănătoșire a cărturarilor și artiștilor de ambele sexe, care prin activitatea lor culturală si socială contribuiesc la propășirea neamului nostru. Acest asezământ va purta numele de -Căminul Nicolae Bălcescu-.” Timp de douăzeci de ani, până în 1968, conacul a avut destinația de „loc de odihnă și de creație” pentru scriitori și artiști. Aici au venit și au creat mari scriitori (ex. M.Sadoveanu, Camil Petrescu). În 1966, destinația „Căminului Nicolae Bălcescu” va finschimbată în muzeu.” https://memorialulbalcescu.ro/despre-conac/ ———————————————————————————- Există o culă și în București!!! Cu o istorie foarte interesantă! Închei cu ultimul material, la care, pt că nu sunt în București, vă rog să completați, dacă stati pe aproape, cu o informație: ce e acum în această clădire? ( se poate vizita?) Cula Vintilă Brătianu, pe strada Aurel Vlaicu nr.19 https://lifeandstyle.ro/index.php/2021/07/0...-stil-de-viata/ “ Alegerea arhitectului Petre Antonescu pentru realizarea vilei nu este întâmplătoare, el fiind și autorul caselor fratelui proprietarului, Ion. I.C.Brătianu, din str. Biserica Amzei nr. 3-5 și în perioada 1905-1912, a renovării și extinderii conacului de la Florica, proprietate a familiei Brătianu situat în comuna Ștefănești, județul Argeș. Ca mai toate casele oamenilor politici,Vila Brătianu a fost naționalizată de regimul comunist, apoi a fost o vreme Ambasada Statelor Unite iar după revoluție a fost retrocedată familiei.” https://jurnalul.ro/timp-liber/casa/cula-di...oanid-8965.html “ La 4/17 august 1916, in casa din Strada Aurel Vlaicu nr. 19, s-au semnat in secret documentele prin care Romania intra in razboi de partea Antantei. In memoriile sale, I.G. Duca scria ca "nu au fost de fata la iscalirea tratatelor decat cinci persoane: I.C. Bratianu, Poklevski, Diamandi, Vintila Bratianu, IG Duca. Poklevski a sosit cel din urma, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Frantei, Angliei, Italiei si Romaniei. (...) Prin aceste acte declaram razboi numai Austro-Ungariei (...)” Deci nu și Bulgariei, care deja atacase pe la spate Serbia! This post has been edited by nasty: 14 Sep 2023, 08:25 Attached thumbnail(s) 9ACB6794_BF1E_46F8_AA57_E8A8DBFE3E6C.jpeg ( Size: 405.03k ) Number of downloads: 42 B4C60CED_1594_40DB_9C04_3B43303D3748.jpeg ( Size: 354.89k ) Number of downloads: 41 7CA28AB1_C354_4787_BC9A_C30ECC4378BF.jpeg ( Size: 318.18k ) Number of downloads: 41 6326710F_AD18_416B_BB5A_7B8E1F441C25.jpeg ( Size: 438.01k ) Number of downloads: 41 |
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|
nasty |
15 Sep 2023, 08:16
Post
#8
|
Membru autentic Group: Members Posts: 1.423 Joined: 3 January 05 |
În completare un film făcut de TVR: |
--------------------
.
bicl/trt
2006/2020
|
|
Lo-Fi Version Harta site Parteneri Jocuri online Curs Valutar HRH Haine din lana merinos | Time is now: 1st November 2024 - 01:35 |