Zona financiara (by Valutar360 - curs valutar)

Europa de Est se va confrunta cu o incetinire economica. Economiile Romaniei si Bulgariei - principalele candidate la o aterizare fortata Conjuctura foarte favorabila a ultimilor zece ani, care a dus la o crestere economica exceptionala in tarile Europei de Est, nu va mai dura multa vreme, se arata intr-o analiza The Economist. Inventariind slabiciunile tarilor din Europa de Est, publicatia considera ca inflatia in crestere, costurile salariale tot mai mari, lipsa fortei de munca, infrastructura slab dezvoltata vor afecta cresterea economica in regiune. Un avertisment dur este adresat Romaniei si Bulgariei, despre care The Economist spune ca sunt "principalele candidate la o aterizare fortata a economiei". "A mers splendid ani de zile, iar petrecerea nu s-a terminat inca. Timp de mai bine de un deceniu, Europa de Est a beneficiat de un exceptional (si in mare parte neprevazut) noroc", se arata in analiza publicatiei britanice care pune aceasta evolutie pe seama increderii tot mai mari a investitorilor datorita stabilitatii economice si politice, a numarului mare de muncitori harnici si ieftini, precum si a talentului antreprenorial local. "Inevitabil, situatia nu putea dura. Costurile salariale au inceput sa creasca, iar mana de lucru este mai greu de gasit. Infrastructura invechita - exemplul Poloniei este notoriu - blocheaza comertul. In multe tari inflatia este in crestere, iar pietele globale par tot mai greu accesibile", este opinia analistilor The Economist care constata ca, in ciuda acestor slabiciuni, cresterea economica a fost "surprinzator de mare in acest an" in Europa de Est, exceptie facand Estonia si Letonia. Analiza acorda o mai mare atentie Poloniei, cea mai mare economie a Europei de Est. "Cresterea economica din primul trimestru a fost de 6,1% fata de anul anterior. Multi polonezi care au plecat la lucru in Marea Britanie si Irlanda s-au intors acasa atrasi de salariile mai mari. Somajul, care era de 20% in 2003, aproape a disparut in anumite zone ale tarii". In ciuda acestor aprecieri favorabile, publicatia estimeaza o incetinire a economiei, in principal, din cauza ratelor de dobanda in crestere. Totodata, analiza arata ca sunt necesare unele reforme dure pentru ca Polonia sa-si creasca sansele de a adera la zona euro. Publicatia avanseaza ca posibila data anul 2013. The Economist apreciaza ca cea mai mare ingrijorare a momentului o produce Ungaria. "Guvernul s-a descurcat surprinzator de bine in refacerea echilibrului macroeconomic dupa ce, in ultimii zece ani, cheltuielile si imprumuturile publice aproape au dus la un dezastru". "Economia Ungariei si-a mai revenit, insa inflatia se mentine la un nivel preocupant de peste 6%. Intrebarea este daca guvernul va avea puterea sa aplice din nou politici fiscale stranse", puncteaza publicatia. In ceea ce priveste Romania, The Economist considera ca este, alaturi de Bulgaria, principala candidata la aterizarea fortata a economiei. Analiza nu detaliaza cauzele care ar putea duce la aceasta situatie. "In ciuda ingrijorarilor UE in privinta coruptiei si a crimei organizate in cele mai noi si cele mai sarace state membre, Romania si Bulgaria, economiile acestora au crescut rapid cu aproximativ 7-8% anual. Acum, cele doua tari sunt principalele candidate la o aterizare fortata a economiei", noteaza The Economist. Sursa This post has been edited by Johnny_Bravo: 16 Aug 2008, 00:00

Europa de Est se va confrunta cu o incetinire economica. Economiile Romaniei si Bulgariei - principalele candidate la o aterizare fortata


Conjuctura foarte favorabila a ultimilor zece ani, care a dus la o crestere economica exceptionala in tarile Europei de Est, nu va mai dura multa vreme, se arata intr-o analiza The Economist. Inventariind slabiciunile tarilor din Europa de Est, publicatia considera ca inflatia in crestere, costurile salariale tot mai mari, lipsa fortei de munca, infrastructura slab dezvoltata vor afecta cresterea economica in regiune. Un avertisment dur este adresat Romaniei si Bulgariei, despre care The Economist spune ca sunt "principalele candidate la o aterizare fortata a economiei".

"A mers splendid ani de zile, iar petrecerea nu s-a terminat inca. Timp de mai bine de un deceniu, Europa de Est a beneficiat de un exceptional (si in mare parte neprevazut) noroc", se arata in analiza publicatiei britanice care pune aceasta evolutie pe seama increderii tot mai mari a investitorilor datorita stabilitatii economice si politice, a numarului mare de muncitori harnici si ieftini, precum si a talentului antreprenorial local.

"Inevitabil, situatia nu putea dura. Costurile salariale au inceput sa creasca, iar mana de lucru este mai greu de gasit. Infrastructura invechita - exemplul Poloniei este notoriu - blocheaza comertul. In multe tari inflatia este in crestere, iar pietele globale par tot mai greu accesibile", este opinia analistilor The Economist care constata ca, in ciuda acestor slabiciuni, cresterea economica a fost "surprinzator de mare in acest an" in Europa de Est, exceptie facand Estonia si Letonia.

Analiza acorda o mai mare atentie Poloniei, cea mai mare economie a Europei de Est. "Cresterea economica din primul trimestru a fost de 6,1% fata de anul anterior. Multi polonezi care au plecat la lucru in Marea Britanie si Irlanda s-au intors acasa atrasi de salariile mai mari. Somajul, care era de 20% in 2003, aproape a disparut in anumite zone ale tarii". In ciuda acestor aprecieri favorabile, publicatia estimeaza o incetinire a economiei, in principal, din cauza ratelor de dobanda in crestere.

Totodata, analiza arata ca sunt necesare unele reforme dure pentru ca Polonia sa-si creasca sansele de a adera la zona euro. Publicatia avanseaza ca posibila data anul 2013.

The Economist apreciaza ca cea mai mare ingrijorare a momentului o produce Ungaria. "Guvernul s-a descurcat surprinzator de bine in refacerea echilibrului macroeconomic dupa ce, in ultimii zece ani, cheltuielile si imprumuturile publice aproape au dus la un dezastru".

"Economia Ungariei si-a mai revenit, insa inflatia se mentine la un nivel preocupant de peste 6%. Intrebarea este daca guvernul va avea puterea sa aplice din nou politici fiscale stranse", puncteaza publicatia.

In ceea ce priveste Romania, The Economist considera ca este, alaturi de Bulgaria, principala candidata la aterizarea fortata a economiei. Analiza nu detaliaza cauzele care ar putea duce la aceasta situatie. "In ciuda ingrijorarilor UE in privinta coruptiei si a crimei organizate in cele mai noi si cele mai sarace state membre, Romania si Bulgaria, economiile acestora au crescut rapid cu aproximativ 7-8% anual. Acum, cele doua tari sunt principalele candidate la o aterizare fortata a economiei", noteaza The Economist.



Sursa

This post has been edited by Johnny_Bravo: 16 Aug 2008, 00:00

Dupa ce am citit articolul de mai jos, ma aflu intr-o mare dilema daca sa imi transfer pensia privata de la AIG, date fiind pierderile catastrofale intregistrare....


AIG, la un pas de prăbuşire


Autor: Simona Roşu
Publicat: 15 Septembrie 2008
Vizionari: 3009;

American International Group, fostul lider mondial in asigurari si servicii financiare, va prezenta astazi un plan pentru a se salva de la colaps si pentru a impiedica deprecierea activelor sale.

AIG a fost afectata in ultimele luni de criza creditelor de pe piata din SUA si a inregistrat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele noua luni, cat si o scadere de 70% a actiunilor in ultimul an. Doar in cel de-al doilea trimestru al acestui an AIG a raportat o pierdere de 5,3 miliarde de dolari. In acest fel, cel mai mare asigurator din lume, a ajuns la o valoare de piata de 47 miliarde de dolari, fata de 175 miliarde de dolari in urma cu un an, fiind depasita de companii precum AXA SA.

AIG ar putea apela la un imprumut de 40 miliarde de dolari de la Federal Reserve sau ar putea sa isi vanda o parte din active pentru a efectua o majorare de capital. Analistii de pe piata sunt de parere ca daca AIG nu isi va majora capitalul nu va putea sa reziste mai mult de 72 de ore, actiunile sale aflandu-se intr-o continua depreciere.

Compania ar putea, de asemenea, sa isi vanda divizia de asigurari auto dar si Transatlantic Holdings, grupul de reasigurari listat la bursa din New York.

Sursa

Arbitrul asigurarilor din Romania a anuntat ca indicatorii de solvabilitate si lichiditate ai asiguratorilor AIG Life Asigurari Romania si Societatea de Asigurari AIG Romania respecta cerintele prevazute de reglementarile prudentiale in vigoare, conform situatiilor semestriale transmise CSA.

sursa

Da, am vazut deja stirea aia, insa nimeni nu poate sti pentru cat timp situatia filialei din romania nu va fi afectata de pierderile colosale ale firmei-mama din state. AIG e in coma....

Am retinut ca esti economist (poate m-am inselat) deci intelegi ca falimentul AIG nu va afecta fondul de pensii private, nu are nimeni cum sa se atinga de acei bani.

Chiar acum cateva minute a fost stirea cu privire la criza AIG si explica directorul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ca AIG America nu se poate folosi in niciun fel de fondul pensiilor private al AIG Romania.

Ok, nu uita ca traim intr-o economie globala unde un cutremul in China poate produce caderi pe bursa din NY la anumiti indici si nu uita ca AIG era lider mondial in servicii de asigurari. O cadere cu 60% a actiunilor AIG e mai mult decat ingrijoratoare, nu crezi? Au nevoie de o injectie de 80 mld $$ ca sa isi revina, si asta in urmatoarele zile, altfel e prea tarziu. Sper sa nu fie a traia victima dupa Merrill Lyunch si Banca Leham Bro.

Da, sunt absolvent de stiinte economice si tocmai d'aia imi pun intrebari cum vor obtine randamente superioare pt banii mei, bani de care toretic o sa ma folosesc la sfarsitul perioadei active. Faptul ca nu se ating de acei bani e limpede, acum vobim de cat de profi pot fi considerati, dupa aceasta catastrofa financiare si de imagine. Reputatia unei companii financiare se castga in sute de ani si se pierde intr-o dupa-masa, AIG e cel mai bun exemplu in acest sens.

AIG e pe cale sa scape: http://economie.hotnews.ro/stiri-burse-439...arde-dolari.htm

Mda, AIG a fost nationalizata de Guvernul SUA contra 79.9 % din activele sale (estimate la 1.000 mld$$) injectand in schimb 85 mld $, suma care a salvat AIG de la faliment.

This post has been edited by J o h n n y: 18 Sep 2008, 18:40

cum vor obtine randamente superioare pt banii mei,

deocamdata prefera sa nu riste http://www.tmctv.ro/articol_48794/fonduril...t_si_bursa.html

This post has been edited by alex0507: 18 Sep 2008, 22:25

@J o h n n y: Stai linistit ca nu te afecteaza cu nimic,Aig-ul isi va reveni,au mai fost cazuri cand au cazut bursele si multe companii mari au avut probleme,in America nimeni nu are interesul sa pice un colos,dupa el pica 60% din piata financiara. Peste cateva luni ai sa ai surpriza sa auzi ca Aig este din nou leader!
Iar in Ro,asa cum ti-a spus si colegul sunt supravegheate de stat atat pensiile pilon 2,cat si cele de tip 3.

Bafta!

Lucrurile nu atat de simple, privesti lucrurile destul de simplist. Ia in calcul si incetinirea cresterii economice si criza economica profunda prin care trece SUA si economia mondiala in general. Dupa Alan Greenspan (fost presedinte al Federal Reserve) criza actuala e cea mai grava de Marea Criza din anii 1929 - 1933. Normal ca nimeni (poate doar concurenta, care isi freaca mainile ) nu are nici un interes sa pice un colos, dar in ultimii ani piata financiara si bancile au fost ghidate dupa un singur principiu: lacomia. Astfel s-a ajuns la actuala criza subprime, ca de acolo a inceput totul. Din cauza lacomiei bancilor pt castiguri cat mai mari s-au dat credite ipotecare fara o politica de risc sanatoasa, in ciuda tuturor normelor de minima prudentialitate bancara. Era evident ca la un mom dat situatia va exploda. Si a explodat.
Nu uita ca au mai cazut inca doi colosi, banca de investitii Lehman Bro si Merrill Lynch. Banca Lehman exista de pe la 1850, cu vreo 26 000 de angajati si venituri de 59 mld $$. Cifre remarcabile, dar asta nu a fost de ajuns, a fost victima sigura. Efectul crizei se face deja resimtit si in buzunarele noastre, sunt banci care opereaza in ro si care aveau expunere catre Leham Bro.

This post has been edited by J o h n n y: 20 Sep 2008, 11:23

Primul ministru al Islandei a declarat, in cadrul unui discurs televizat, ca tara se confrunta cu un posibil faliment national ca urmare a crizei financiare globale.

http://www.zf.ro/zf-24/update-islanda-in-p...rs-fix-3278265/

Ce-i aia "faliment national"?

Nu stiu, n-am mai intalnit notiunea. De aceea mi s-a parut interesanta stirea, e ceva inedit.

Cred ca prim ministrul islandezilor vroia sa faca o analogie cu falimentul de la nivelul unei firme si sa sublinieze ideea ca se poate ajunge, ca si in cazul unei firme in faliment, la incetarea onorarii diverselor obligatiilor. Obligatii catre deponenti, obligatii intre firme ce nu ar mai fi onorate din cauza incetarii platilor datorita prabusirii sistemului bancar islandez.
De un faliment national in sensul propriu al cuvantului faliment nu cred ca se poate vorbi pentru ca nu ii va impiedica nimeni sa se ocupe de pescuit, vanatoare,navigatie, etc daca le pica sistemul bancar.
Cred ca mai exact ar fi fost termenul de colaps.

Indiferent de termen, situatia Islandei e critica. Statul a nationalizat doua banci, dintre care una e chiar banca numarul 2 din sistem, Banca Centrala incearca sa obtina un imprumut de 4 mld euro de la Banca Centrala a Rusiei pentru a injecta lichiditati in sistem. Banca Centrala a Islandei a fixat un curs pentru coroana islandeza de 131 coroane pentru 1 euro dupa ce coroana picase pana la cursul de 230 coroane pentru 1 euro. Ramane de vazut insa daca economia va suporta un astfel de curs si cu ce costuri.

Si, ca tot e topic de stiri financiare, situatia e din ce in ce mai nasoala: bursa din Japonia a inchis pe minus, Nikkei 225 a pierdut 9,4%, cea mai mare scadere zilnica din 1987 pana astazi.

Situatia burselor la ora 12.00 (ora Romaniei). Sursa: hotnews

Bursa de la Paris s-a depreciat cu 8,18%, cel mai scazut nivel din decembrie 2003.

Bursa de la Praga si-a suspendat temporar tranzactiile dupa o cadere de peste 7,48%. UPDATE: Bursa pragheza si-a reluat tranzactiile dupa o intrerupere de 15 minute

Bursa de la Viena a scazut cu 9,98%, pana la valoarea de 2.222.45 de puncte.
Bursa de la Sofia este miercuri in scadere cu 8,16%.

Indicele FTSE -100 al Bursei de la Londra a pierdut 5,74% in ciuda faptului ca guvernul britanic a anuntat in cursul diminetii de miercuri un plan de sprijinire a sistemului bancar din Regat, care prevede o recapitalizare de pana la 50 miliarde lire sterline (65 miliarde euro sau 87,5 miliarde dolari) si o linie de credit de 200 miliarde lire sterline (260 miliarde de euro) oferita de Banca Angliei.

Si bursa germana a deschis pe minus. Indicele Dax al Bursei din Frankfurt a scazut 6,82% fata de marti, cea mai scazuta valoare din septembrie 2005 incoace.
Principalul indice al Bursei de la Bruxelles, BEL 20, a deschis sedinta de miercuri in scadere cu 6,25%, la 2.344,69 puncte.

La Bursa de la Amsterdam, indicele AEX a inregistrat miercuri dimineata o coborare de 5,53%, la 292,32 puncte. Cele mai mari pierderi au fost inregistrate de titlurile bancii ING, ce s-au depreciat cu 10,78%. Bursa din Amsterdam inchisese sedinta de marti in scadere cu 1%.

In Turcia, indicele IMKB al Bursei de la Istanbul a scazut 6,72%, dupa ce marti a atins cel mai scazut nivel din istorie.

Bursele de la Moscova s-au inchis, miercuri dimineata, la doar 35 de minute de la inceperea sedintei, din cauza caderilor masive. Micex a pierdut 11,25%, iar RTS a cazut 14,35% in primele minute de la deschidere, scrie AFP.

Bursa din Arabia Saudita a deschis in scadere cu 7,5%, indicele sau ajungand sub 6.000 de puncte, pentru prima data in 52 de luni.

Bursa de la Cairo s-a depreciat cu 11,8%.

La Bucuresti BVB a fost inchisa la 11.10 datorita scaderilor dramatice si lipsei de cumparatori in piata. De asemenea, Bursa de la Sibiu este inchisa.

Se pare ca a aparut un nou tip de socialism: nationalizarea bancilor in state pur capitaliste, cu economie de piata adevarata... Chiar ca traim evenimente care apar o singura data la un secol!
Au mai fost cateva state din Europa de vest care au facut asta, plus SUA.

This post has been edited by J o h n n y: 9 Oct 2008, 22:27

In ciuda eforturilor reunite ale bancilor centrale si ale guvernelor statelor afectate puternic de criza financiara bursele nu isi revin.
Ieri Europa a inchis pe scaderi usoare. Scaderile au aparut pe final dupa deschiderea burselor din SUA.

Au urmat SUA unde scaderile au fost dramatice (Dow Jones -7,33%, Nasdaq -5,47% si S&P -7,62%). Dow Jones e la minimul din ultimii cinci ani.

Astazi de dimineata au cazut din nou si bursele din Asia. Nikkei 225 a ajuns la -10,5 % (cel mai redus nivel din 2003) dupa care a mai recuperat pana pe la -9,5%.

Yamato Life Insurance s-a declarat in imposibilitate de plata, devenind astfel primul asigurator nipon care isi anunta falimentul de la debutul crizei financiare globale.

Banca Centrala a Japoniei a facut, vineri, cea mai mare infuzie de lichiditati de la inceputul crizei financiare: 40 de miliarde de euro.

Banca Centrala intervine astfel in piata pentru a 18-a zi consecutiv pentru a imprumuta lichiditati, pe termen scurt, institutiilor bancare pentru ca acestea sa poate face fata crizei financiare.

Astazi are loc la Washington o intalnirea a ministrilor de finante si a guvernatorilor bancilor centrale din tarile G7 pentru a gasi solutii.
Maine se vor intalni tot acolo ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale din G20.

Urmeaza deschiderea in Europa ...

LE:
Si s-a deschis si Europa. In Germania indicele DAX a inceput in jur de -9% ...

Ai nostri de la Bucuresti au preferat sa nu mai deschida taraba. BVB-ul e inchis momentan.

This post has been edited by daniel_p: 10 Oct 2008, 09:46

Pretul petrolului a scazut la minimul din ultimele 13 luni, ajungand la 75$/baril, o scadere de 10 procente inregistrandu-se vineri, motivele fiind legate de constrangerile de pe pietele de credit, de falimentele bancilor si creterea somajului, adica o recesiune in viitor, mai ales in SUA.

Agentia Internationala a Energiei a revizuit in scadere estimarile privind cererea de petrol la nivel global din acest an atingand cel mai mic nivel din 1993, si a estimat pentru 2009 o cerere mai mica cu 190.000 de barili pe zi.

As vrea si eu sa vad o scadere adevarata a preturilor la pompa, tot cu 10%, nu doar cu 5-6 bani pe litru......

Ai vrea da n-o sa vezi, nu scade pretul ptr ca statul are niste bani importanti de incasat si doar nu or fi prosti, nici ei si nici companiile petroliere.

"ING Groep NV, cel mai mare grup financiar olandez, va primi 10 miliarde de euro din partea guvernului olandez, dupa ce compania a anuntat saptamana trecuta ca va afisa primele pierderi trimestriale de la infiintare, informeaza Bloomberg. Grupul financiar va vinde guvernului olandez actiuni preferentiale si va plati o dobanda anuala de 8,5%."

In sfarsit, o stire care e de natura sa ne mai linisteasca:


Mai mult de jumatate dintre romani au incredere in bancile de pe piata

Mai mult de jumatate dintre romani au foarte multa sau destul de multa incredere in bancile din Romania, iar 29% dintre ei considera depozitele bancare cel mai sigur plasament, arata un sondaj INSOMAR realizat la cererea The Money Channel si citat de NewsIn.

Dintre persoanele care au raspuns sondajului INSOMAR, 6% au spus ca au foarte multa incredere in bancile din Romania, iar 47% au afirmat ca au destul de multa incredere, in timp ce 32% dintre romanii chestionati sustin ca au destul de putina incredere in institutiile de credit. Sondajul mai arata ca 14 procente dintre repondenti afirma ca au foarte putina incredere in banci, sau deloc.

Depozitele bancare sunt considerate cel mai sigur plasament al banilor de catre 29% dintre persoanele intervievate, la mica distanta situandu-se investitiile in imobiliare (26% dintre repondenti).

O pondere importanta o au cei care se bazeaza pe banii tinuti in casa (16%), in timp ce un sfert dintre persoanele intervievate apreciaza ca plasamente sigure cumpararea de actiuni, certificate de trezorerie si alte bunuri de valoare.

Cea mai eficienta metoda de economisire este considerata investitia in imobiliare, cred 38% dintre repondenti, in timp ce achizitia de alte bunuri de valoare si depozitele in banci sunt vazute ca metode eficiente de cate 16% dintre romani.

Doar 6% din populatie are incredere in randamentele actiunilor, iar cate 7% dintre persoanele intervievate considera ca banii pastrati acasa si certificatele de trezorerie sunt si cea mai eficienta metoda de economisire.

* Jumatate dintre participantii la sondaj au mai multa incredere in euro decat in leu


Aproape jumatate dintre cei chestionati (49%) au cea mai mare incredere in moneda europeana, in timp ce 40% mizeaza pe moneda nationala. Doar 3% dintre romani, au cea mai mare incredere in dolar, in timp ce 7% spun ca nu au incredere in nicio moneda.

Cei mai multi dintre romani sunt constienti de existenta crizei financiare internationale. Astfel, 86% dintre persoanele intervievate au spus ca au auzit de criza, iar 44% spun ca efectele crizei se vor resimti in Romania la fel ca in celelate state europene.

Un sfert din populatie crede ca Romania va fi lovita mai putin decat restul tarilor europene, in timp ce 24% spun ca efectele crizei se vor vedea mai puternic. Doar 6% dintre cei chestionati cred ca Romania nu va suferi deloc in urma crizei financiare mondiale.

Comportamentul de economisire ar trebui sa ramana neschimbat in contextul crizei financiare, cred 43% dintre romani, 28% declarand ca banii ar trebui depusi la cele mai puternice si sigure banci, iar un sfert dintre romani se bazeaza pe economiile in banci in limita plafonului garantat de stat, de 50.000 de euro.

Un procent mic, de 4% dintre persoanele intervievate, crede ca romanii ar trebui sa isi scoata toti banii din banci sau alte plasamente.

Sondajula INSOMAR, la cererea The Money Channel, a fost realizat in perioada 10-14 octombrie, pe un esantion de 1.243 de persoane, peste 18 ani, din 49 de orase si 53 de sate, reprezentand 40 de judete si municipiul Bucuresti si are o marja de eroare de +/- 3%.

Sursa

Dobânzile la împrumuturile pentru persoane fizice au crescut şi cu 5,5 puncte procentuale doar în ultimele zile, ajungând la 16,5%. Campioanele majorărilor sunt Alpha Bank şi UniCredit Ţiriac. Isărescu avertizează băncile că şi-ar putea pierde clienţii.

http://www.cotidianul.ro/dobanda_la_credit...mata-61670.html

iata si o explicatie simpla a crizei

data de Dan Popa pe Dan Popa's Weblog


"Intreprinzatorul Ionescu avea un bar de cartier unde vindea bautura ieftina, contrafacuta. Vanzarile erau multumitoare, dar Ionescu a decis sa le creasca, vanzand bautura pe datorie. Toti alcoolicii din cartier au inceput sa frecventeze barul lui Ionescu, unde stiau ca pot bea fara sa aiba un ban in buzunar. Vazand afluenta de la tejghea, Ionescu si-a permis sa urce pretul bauturilor, in special la rom si tuica de casa, in realitate o facatura ordinara, dar cu mare trecere la clienti, scrie Dan Popa, pe blogul lui.

Banca din coltul strazii, vazand cata clientela are Ionescu, a trimis un om sa-i faca o oferta de creditare. La atatia clienti, este evident ca proprietarul businessului are incasari pe masura, asa ca o relatie cu el poate aduce profit, gandea bancherul.

Fericit ca e curtat de banci, Ionescu a luat creditul, garantand cu datoriile betivilor din cartier. Datorii sigure, platibile in ziua in care clientii lui luau salariile.

Imediat dupa ce s-a trezit cu Ionescu drept client, bancherul a transformat caietul in care acesta isi tinea datoriile in CDO, CMO si alte asemenea produse pe care nu le intelegea nimeni, dar care dadeau foarte bine in portofoliul bancii sale.

"Dom`ne, am aici garantia unei afaceri de miliarde. Da-mi pe ea 100 de milioane si ti-o cedez", i-a spus el bancherului aflat la doua strazi distanta. Dupa doua saptamani, acesta a vandut caietul lui Ionescu unei banci din Capitala, pe 200 de milioane, convingandu-l pe cumparator ca o asemenea afacere o prinzi o singura data in viata.

Nici la noul proprietar, caietul cu datoriile betivilor de cartier nu a zabovit prea mult. In fine, peste 6 luni, el au servit drept levier pentru traderii pietelor financiare, fiind cotat pe cele mai sofisticate piete internationale.

In scurt timp, datoriile betivilor de cartier erau negociate ca si cand ar fi fost cele mai solide titluri, pe 80 de piete. Pana intr-o zi in care un investitor care avea nevoie de bani a vrut sa vanda in piata o parte din datoriile betivilor care treceau pe la Ionescu.

Dar nimeni nu le voia, nimeni nu era interesat de asa ceva. In scurt timp, Ionescu a dat faliment. Betivii se mutasera la o alta crasma, care oferea nu doar bautura, ci si mancarea pe datorie, asa ca au uitat de Ionescu.

Acesta a ramas cu caietul lui, pe care-l citeste in fiecare seara, ca pe un roman politist. Inca mai spera sa afle, in final, cine e criminalul".

This post has been edited by costi: 21 Oct 2008, 14:10

Isărescu avertizează băncile că şi-ar putea pierde clienţii.

Pai ROBOR a crescut constant si sustinut de la inceputul lui 2008 si pana in prezent.

Daca ne uitam la ROBOR 3M si 6M (rata de care sunt legate prin contractele de credit destul de multe rate de dobanda de la creditele in ron) vedem ca la inceput de 2008 erau cam 8,5% iar in 16 octombrie ajunsesera la 16,5%.

Isarescu avertizeaza bancile dar nu aminteste ce a facut BNR-ul incepand din 16 oct.
Istoria suna cam asa: leul era in pericol sa se deprecieze in continuare sub atacul speculativ al unor fonduri de hedging (varianta aparuta in presa) si atunci BNR s-a apucat sa stranga leii din piata pentru ca cei care cumparau valuta fara sa detina lei sa nu poata plati aceasta valuta peste 2 zile (tranzactiile spot pe piata valutara se deconteaza dupa 2 zile bancare, T + 2).
Rezultatul: speculatorii astia au alergat ca disperatii dupa lei iar dobanzile pe piata monetara au sarit in aer. Leul a revenit inca o data victorios si a intrat cuminte sub 3,7.
In schimb, ROBOR 3M a fost 49,81% in 20 oct si este 44,41% astazi iar ROBOR 6M a fost 51,97% in 20 oct si este 45,31% astazi.

Cei care au credite in euro pot rasufla linistiti pentru ca nu isi vor plati ratele la peste 4 ron pentru 1 euro.

Insa celor cu ratele in ron si cu rata de dobanda legata de ROBOR 3M/6M li se cam taie rasuflarea cand se gandesc ca banca poate proceda conform contractului de credit si modifica dobanda de la data din contract pe baza unui ROBOR imens sau pe baza mediei de ROBOR care are niste valori imense, pentru o perioada de 3 sau 6 luni conform contractului.

De asta zice Isarescu ca bancile sa nu isi traga un glont in picior.

Acum ar fi fair ca BNR sa vegheze ca ROBOR sa se intoarca destul de repede la valorile de dinainte de 16 octombrie.

This post has been edited by daniel_p: 21 Oct 2008, 14:34

Majorarea dobanzilor la creditele pentru persoane fizice poate fi contestata in instanta - ANPC

de Marius Mihaiescu HotNews.ro
Marţi, 21 octombrie 2008, 15:32 Economie | Finanţe & Bănci


Majorarea dobanzilor la creditele pentru persoane fizice, practicata de mai multe banci din Romania, poate fi contestata in instanta, potrivit vicepresedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), Gheorghe Ciubotaru.

"Chiar daca in contractul semnat intre banca si consumator este specificat faptul ca banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanzile in functie de piata financiara, au fost cazuri in care instanta de judecata a considerat majorarea dobanzilor ca fiind o clauza abuziva din contract si a anulat acele majorari", a explicat, pentru NewsIn, Gheorghe Ciubotaru.

Vicepresedintele ANPC sustine ca bancile au obligatia de a notifica fiecare client cu privire la majorarea dobanzilor pe care le practica. "Nu este legal ca o banca sa isi modifice dobanzile fara instiintarea clientilor, pentru ca acestia din urma trebuie sa aiba posibilitatea de a alege intre a continua contractul cu banca respectiva sau de a opta pentru o refinantare la alta banca", a mai spus Ciubotaru.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a finalizat, la mijlocul lunii octombrie, un proiect de reglementare a creditarii, care va intra in vigoare cel mai probabil de la 1 ianuarie 2009, la 60 de zile dupa publicarea sa in Monitorul Oficial. Proiectul impune furnizorilor de servicii financiare, atat banci cat si institutii financiare nebancare (IFN), sa nu majoreze dobanzile si comisioanele pe durata derularii creditului si sa nu introduca altele noi.

Noua lege nu se va aplica celor care au luat deja un credit. "Legea nu se poate aplica retroactiv", dar, dupa ce va intra in vigoare, "bancile, cel mai probabil, nu vor mai modifica dobanzile, pentru ca altfel risca sa-si piarda clientii", spune presedintele ANPC, Dan Vlaicu.

Doamne ajuta ca se misca ceva si in tara noastra !

Majorarea dobanzilor la creditele pentru persoane fizice poate fi contestata in instanta - ANPC

de Marius Mihaiescu HotNews.ro
Marţi, 21 octombrie 2008, 15:32 Economie | Finanţe & Bănci
Majorarea dobanzilor la creditele pentru persoane fizice, practicata de mai multe banci din Romania, poate fi contestata in instanta, potrivit vicepresedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), Gheorghe Ciubotaru.

"Chiar daca in contractul semnat intre banca si consumator este specificat faptul ca banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanzile in functie de piata financiara, au fost cazuri in care instanta de judecata a considerat majorarea dobanzilor ca fiind o clauza abuziva din contract si a anulat acele majorari", a explicat, pentru NewsIn, Gheorghe Ciubotaru.

Vicepresedintele ANPC sustine ca bancile au obligatia de a notifica fiecare client cu privire la majorarea dobanzilor pe care le practica. "Nu este legal ca o banca sa isi modifice dobanzile fara instiintarea clientilor, pentru ca acestia din urma trebuie sa aiba posibilitatea de a alege intre a continua contractul cu banca respectiva sau de a opta pentru o refinantare la alta banca", a mai spus Ciubotaru.

probabil ca sunt cazuri in care s-a castigat in instanta, dar asta inseamna ca minunatul contract de credit nu a fost foarte bine intocmit de catre divizia juridica a bancii (sau dep care se ocupa de asta)

Noua lege nu se va aplica celor care au luat deja un credit. "Legea nu se poate aplica retroactiv", dar, dupa ce va intra in vigoare, "bancile, cel mai probabil, nu vor mai modifica dobanzile, pentru ca altfel risca sa-si piarda clientii", spune presedintele ANPC, Dan Vlaicu.

asta se bate putin cap-in-cap cu ce scrie mai sus, daca legea nu se aplica retroactiv, inseamna ca sunt sanse destul de putine de a castiga un proces in fata unei banci..

probabil ca merita sa dai in judecata o banca pe motiv ca a majorat dobanda, dar oare cheltuielile de judecata se justifica?

Da. Cheltuielile de judecata le suporta cel care pierde, daca nu cumva este o reglementare speciala ca sunt suportate de catre stat.

Luati totusi partea plina a paharului: de la 1 ianuarie 2009 adio camatarie! Chiar si cei care au fost pacaliti de bancheri si nu li se face dreptate in justitie vor putea lua credite de refinantare, dar de data asta cu dobanda si comisioane fixe

This post has been edited by bendix: 21 Oct 2008, 20:49

Atacul asupra leului, initiat de trei banci internationale fara sucursale in Romania

O jumatate de miliard de euro a scos BNR. saptamana trecuta pe piata, ca sa ajute leul in fata unui atac venit din strainatate. Incercarea de a destabiliza moneda noastra nationala a esuat, spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Potrivit acestuia, mai multe banci au incercat sa profite de criza si s-au repezit sa-si taxeze clientii. Regulamentul stabilirii acestor dobanzi este reglementat de banci si aprobat de BNR. Totusi, Banca Nationala nu se baga in lupta de concurenta, a declarat guvernatorul.

Este prima data cand guvernatorul BNR vorbeste deschis despre un atac speculativ pe piata valutara. Guvernatorul nu a nominalizat cine a fost in spatele atacurilor, insa surse au declarat pentru Antena 3 ca este vorba de trei mari banci internationale care nu au sucursale in Romania.

Acestea au intrat pe piata si au cumparat agresiv valuta. BNR a intervenit pentru a preveni ca euro sa ajunga sa fie cotat chiar si la 5 lei. Banca Nationala a dorit astfel sa transforme aceasta speculatie intr-o pierdere si a reusit. "Cei care au anticipat gresit si-au primit portia", a spus Isarescu, intr-un mesaj transmis mai degraba pentru media din strainatate, decat pentru cea din Romania, pentru a sublinia faptul ca BNR a invins in acest razboi.

Efectul negativ al contraatacului initiat de Isarescu a fost o foame de lei pe piata monetara, care s-a concretizat printr-o crestere foarte mare a dobanzilor. Vineri si luni acestea au depasit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot sa reziste mult in timp, sunt temporare", spune Isarescu.

Povestea atacului

Atacul a inceput pe 29 septembrie si a durat exact trei saptamani. In prima saptamana, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 la 3,98. Nivelul maxim a fost atins pe sase octombrie. Lucurile s-au petrecut atat de repede incat BNR n-a mai avut timp sa calculeze interventia. A inceput sa vanda euro mascat, putin inainte ca in ecranele bancilor euro sa atinga 4 lei. BNR nu stia cu cine se confrunta si nici cat va fi nevoita sa dea din rezerva.

La finalul primei saptamani de interventie cursul coborase abia la 3,8. Iar nebunia parea sa nu se mai termine. In timpul zilei cursul cobora impins de BNR, a doua zi dimineata era din nou sus. Vineri, pe 10 octombrie contraatacul BNR este in impas. A dat atat de multi euro in piata incat limitele bancilor prin care intervine s-au epuizat.

Isarescu ia decizia unei interventii directe. La ora 13:00, la momentul anuntarii cursului de referinta, pe ecranele bancilor apare la vanzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77. BNR amana 20 de minute anuntarea cursului oficial.

A doua saptamana a crizei valutare se incheie fara un castigator clar. Dar Banca Nationala mai avea in maneca un as - foamea de lei. Atuul unei banci centrale in fata unor speculatori care pot pune pe masa mult mai multe miliarde este controlul monedei nationale. Isarescu stia cati lei are in sistem si mai stia ca fara lei nu se pot cumpara euro, deci cursul nu poate creste.

Incepand de miercuri, 14 octombrie, dobanzile pe piata leilor au explodat. Au urcat de la 14% la 25, iar apoi la 60 si chiar 80%. Vinerea trecuta, s-a facut o tranzactie la dobanda record de 150%. Speculatorii au avut nevoie de finantarea operatiunilor iar lovitura finala au primit-o cand s-au dus sa imprumute lei.

Nimeni nu stie exact cat si cine a pierdut. Cel mai vehiculat nume este al unei uriase banci elvetiene, care a provocat deja caderi masive zlotului polonez si forintului maghiar. Putin probabil sa-si fi acoperit pierderile din Romania. Vor mai urma astfel de atacuri? "Daca nu s-au fript suficient... bineinteles", a incheiat Isarescu.

Sursa - BankNews.ro

Bancile nu mai pot modifica comisioanele bancare pe perioada contractului fara acordul clientului

Modificarea comisioanelor stabilite in contractul de imprumut bancar si introducerea de noi comisioane pe parcursul derularii contractului, fara acordul consumatorului, sunt interzise, iar modificarea dobanzii variabile se va face in functie de indicii de referinta ai pietei, a decis Guvernul.

sursa

si

Populatia este scutita din 2009 de plata impozitului pe dobanzile la depozitele la termen

Guvernul a decis miercuri ca persoanele fizice sa nu mai plateasca impozitul de 16% pe dobanzile pentru depozitele la termen, de la 1 ianuarie 2009, a anuntat premierul Calin Popescu Tariceanu.

sursa