Outline · [ Standard ] · Linear+ Stresul, acum si mai demult, ce va stresa inainte de '89?

N-am prea reusit sa dorm az'-noapte, macinat de ganduri, cum mi se intampla de vreun an de zile. In general, pot sa judec la rece lucrurile si sa emit o parere obiectiva, insa de ceva vreme, fac greseli pe care nu le-as fi facut in mod normal. Am pus toate astea pe seama stresului. In ultima vreme, printre negrii de pe plantatie a inceput sa circule un zvon, cum ca am fi cam multi, si stapanii ar vrea sa mai concedieze dintre noi. Mi-e groaza la propriu de faptul ca o sa fiu pus pe liber si ca nu o sa imi mai gasesc de lucru in domeniu, o sa intru in incapacitate de a-mi plati creditul imobiliar si o sa raman pe drumuri. Toate astea le-am discutat si cu tata, care a lucrat pe vremurile pre si post '89, pana a fost pus pe liber si fortat sa devina liber profesionist si sa invete mai multe meserii: mai o contabilitate, mai o consultanta, mai un proiect mic/naspa la care nu se bagau altii, pentru o firma sau alta, pana a facut impreuna cu mama propriul business. Personal, am ajuns oarecum cu uimire la concluzia ca "inainte" nu erau atatea surse de stres, dar "batranul" mi-a zis ca era tot un drac, ca azi sunt altele cauzele, dar nici pe atunci nu era mai bine, decat daca erai eventual securist, sau aveai propte puternice in PCR. Fara prea multa caterinca si opinii pro sau contra unui sistem sau altuia (comunist/capitalist/socialist/whatever), v-as ruga sa votati dupa cum va amintiti din viata proprie pre '89, si daca puteti face o comparatie cu vremurile de acum. 'ai noroc si multam fain! This post has been edited by marksman: 9 Jul 2015, 16:18

N-am prea reusit sa dorm az'-noapte, macinat de ganduri, cum mi se intampla de vreun an de zile. In general, pot sa judec la rece lucrurile si sa emit o parere obiectiva, insa de ceva vreme, fac greseli pe care nu le-as fi facut in mod normal.

Am pus toate astea pe seama stresului. In ultima vreme, printre negrii de pe plantatie a inceput sa circule un zvon, cum ca am fi cam multi, si stapanii ar vrea sa mai concedieze dintre noi. Mi-e groaza la propriu de faptul ca o sa fiu pus pe liber si ca nu o sa imi mai gasesc de lucru in domeniu, o sa intru in incapacitate de a-mi plati creditul imobiliar si o sa raman pe drumuri.

Toate astea le-am discutat si cu tata, care a lucrat pe vremurile pre si post '89, pana a fost pus pe liber si fortat sa devina liber profesionist si sa invete mai multe meserii: mai o contabilitate, mai o consultanta, mai un proiect mic/naspa la care nu se bagau altii, pentru o firma sau alta, pana a facut impreuna cu mama propriul business.

Personal, am ajuns oarecum cu uimire la concluzia ca "inainte" nu erau atatea surse de stres, dar "batranul" mi-a zis ca era tot un drac, ca azi sunt altele cauzele, dar nici pe atunci nu era mai bine, decat daca erai eventual securist, sau aveai propte puternice in PCR.

Fara prea multa caterinca si opinii pro sau contra unui sistem sau altuia (comunist/capitalist/socialist/whatever), v-as ruga sa votati dupa cum va amintiti din viata proprie pre '89, si daca puteti face o comparatie cu vremurile de acum.

'ai noroc si multam fain!

This post has been edited by marksman: 9 Jul 2015, 16:18

N-am prea reusit sa dorm az'-noapte, macinat de ganduri, cum mi se intampla de vreun an de zile...

N-ai mai dormit de un an nopti?

Pai tu te plangi de locuri de munca? La voi in Timisoara si in Arad e criza de forta de munca nu de locuri de munca.

Zilele trecute imi povestea un amic care s-a relocat la Arad pe motiv de somaj acasa, zicea ca la fabrica la care lucra, patronatul plateste prima doua salarii angajatilor care reusesc sa recruteze noi angajati (calificare operator la banda de productie, cazare, 1 masa calda / zi, 2.000 lei net).

Acum nu sugerez sa te reorientezi profesional, dar, in zona voastra riscul pierderii locului de munca nu ar trebui sa fie un motiv de stres.

P.S. La chestionarul pus de tine nu se poate opta pentru raspunsuri multiple? Motive de stres erau destule. In alta ordine de idei, cei care am apucat sa traim macar cativa ani ca si adulti, suntem putini pe forum. Mult prea putini ca sa fie relevant testul. Iar dupa 25 de ani mai intervine si memoria selectiva care are tendinta sa elimine amintirile negre sau macar sa le mai albeasca putin.

radian, multumesc pentru postare. Da, de un an dorm foarte neregulat: ori adorm tarziu si nu ma pot trezi cand suna ceasul, ori adorm devreme si ma trezesc la 2:00-3:30, apoi nu mai dorm pana dimineata. In ambele cazuri imi trec prin minte ganduri negre cu privire la locul de munca, iar ziua sunt zombie si mai fac cate-o gafa.

Ceva asemanator cu ce mi-ai zis tu mi-a zis si tata: "Mai, cat esti sanatos, daca e nevoie, maturi trotuarele sau "tragi la banda", pana iti gasesti ceva pe masura calificarii. Important e sa ai ce manca si unde sta. Oricum, nu cred ca o sa stai tu pe tusa prea mult, daca chiar o sa fii printre aia dati afara."

Din pacate chestionarul nu permite raspunsuri multiple. De asta mi-ar placea ca sa si posteze lumea care voteaza si sa spuna mai multe.

bre colegu, stai bine de tot.... prin partea asta de tara sa vezi motive de stres cu pierderea locului de munca, program de lucru aiurea, concedii neluate cu anii, salarii mizerabile si perspective gri...... pune si tu nadejdea in Doamne Doamne si da-i inainte. vointa si gand bun sa fie!

pune si tu nadejdea in Doamne Doamne si da-i inainte. vointa si gand bun sa fie!

... Da, de un an dorm foarte neregulat: ori adorm tarziu si nu ma pot trezi cand suna ceasul, ori adorm devreme si ma trezesc la 2:00-3:30 ...

Sincer sa fiu am "experimentat" chestia asta. In perioada 2000 - 2005 am lucrat la chinezii de la DHS (biciclete). Veneam dupa un si jumatate de somaj si un serviciu de 6 luni in care am avut un salariu absolut mizerabil. Chinezii nu m-au platit fabulos dar suficient de mult comparativ cu cat castigasem in cei doi ani precedenti incat sa ma motiveze sa pun osul la treaba.

Doi ani m-am ocupat de chestiuni administrative iar apoi trei ani de operatiunile de import si mai ales cu exportul. 3 ani, din aprilie pana in noiembrie am facut naveta saptamanal pe relatia Petrosani - Budapesta + 2, 3 drumuri Petrosani - Deva la vama pentru hartii.

Ajunsesem sa ma culc in jurul de ora 1 (oricum nu puteam sa adorm mai repede) si sa ma trezesc pe la 4, 4.30. Eram in concurenta cu mine insumi sa fiu mai eficient.

Dupa ce am trecut pe export am castigat bani frumosi, dar la pachet cu un diabet pe baza de stres. Nimeni din familia mea nu are / nu a avut diabet.

This post has been edited by radian: 9 Jul 2015, 09:35

HSBP ce generatie slaba fara pic de vana in ea. Drobu de sare. Cum da o boare va panicati si va apuca depresiile. Ce pana mea o sa faceti la 60 de ani. O sa va spanzurati.Pica jobu asta banuiesc ca esti tanr cauti altul te misti faci ceva nu stai si bocesti.Dac o tii asa iti garantez ca faci depresie.
Acu sunt intr-adevar mai multi factori de stress multi insa falsi indusi de o societate bonava dezaxata care n-are valori ,obiective.Poate o sa apara sentimentul neputintei de a schimba ceva de a evolua.
Ma rog la nivel de rama se traia de majoritate si pe vremuri dar atunci era aparent plapumioara cu servici si casa.
Pe mine personal ma deranja viata de zi cu zi unde te loveai discret dar te loveai de un sistem care vroia sa te tina sub capac.Acu ma incearca o scarba tot mai mare de natie si conducatori.Daca o tinem tot asa s-ar putea in cativa ani pe cei care vor trai sa-i incerce sentimentul neputintei din perioada comunista.
Daca as putea mi-as dori sa ma intorc la iceputul anilor 2000 si sa am 30-35 de ani. As zburda.
Hai misca-ti curu la munca

acu vreo saptamana se chinuia un norwegian sa ma convinga ce naspa e in Stavanger, ca a cazut pretul petrolului si dau afara 100-200 de oameni, si ca atmosfera e gri in oras Fondul national de pensii/investitii are aproape 200.000 de dolari pentru fiecare locuitor al tarii (norwegienii nu prea stiu sa fure, se pare). Altu imi zicea ca el totusi nu e ingrijorat, ca are un biznis in turism, si ca daca cade coroana norwegiana, o sa aibe mai multi clienti, pe termen scurt, dar ca pe termen lung, nu stie ce o sa faca... First world problems.

La voi in Timisoara si in Arad e criza de forta de munca nu de locuri de munca.

Cam asa. Mda, probabil in prima faza n-o sa-si gaseasca ceva chiar atat de decent de lucru in domeniul lui, desi, daca ar intelege ce panarame angajeaza unele din firmele maricele de p-aci, ar prinde curaj, dar de lucru si-ar gasi.

Cat de grijile mele de pe vremea impuscatului... sa nu afle ai mei ca am stricat ceva si sa-mi restranga accesul la bicicleta.

L.E.
Dar, ca sa-l citez pe taica-miu, daca nu erai berbec sa ai chef de scandal cu regimul, n-aveai griji.

This post has been edited by bucatzel: 9 Jul 2015, 10:16

Stai bre nitel ca inca nu-i somer doar are angoase ca ar putea deveni.

Atentie, postare kilometrica, dacis-style.

Inainte de '89, propaganda comunista. Si maistrul de la primul si singurul job comunist. Desi ar trebui sa-i fiu recunoscator, pentru ca ura fata de el m-a motivat suficient ca sa iau la facultate.

Marksmane, ridmailips: un sut in cur = un pas inainte. Cum zice si venerabilul, te misti si gasesti alt job, n-ai timp de boceala.

Io-s TCM-ist dupa diploma, primul job capitalist a fost de suplinitor la o scoala de la tara, unde eu si cu o alta navetista (profa de matematica) eram singurii care chiar incercam sa-i invatam pe copiii aia ceva. Directoarea (localnica) se purta in scoala aia ca pe mosia proprie, elevii erau tratati chiar ca negri pe plantatie. Profa' de biologie purta permanent o legatura de chei de un kil cu care le dadea in cap copiilor care-i treceau calea. Educatia fizica era facuta cu fiica directoarei, care nu stia nici sa mearga cum trebuie, d-apai sa faca gimnastica sau vreun sport. Desenul si muzica, tot cu aceeasi fiinta cu aspect uman. Eu le predam fizica, chimie si franceza. La asta invatam lectia de cu seara, radea nevasta-mea cu gura pana la urechi cand ziceam "bonjurcomantapeltiu mai loaza?". Cu regret recunosc ca din fizica si chimia pe care le-am predat-o eu n-au priceput absolut nimic si tot cam atat au si retinut. In anul urmator, am avansat. Am prins un post la o scoala generala din oras. Fizica, chimie si engleza. Alta viata, la engleza pot sa spun ca ma descurc chiar OK, faceam lectii interactive, roluri, arta, ce sa mai vorbim. Aici mi-aduc aminte de un baistruc care m-a intrebat: "Dom' profesor, cum se zice in engleza la DUDE?". Bai, n-auzi? Dintre toate fructele din lumea asta, el ma-ntreaba de DUDE
Peste un an, inca o treapta mai sus: liceu industrial. Aci' eram cu specialitati la scoala profesionala (rezistenta materialelor, desen tehnic, fiabilitate etc) si engleza la vreo trei clase de liceu. La profesionala era un chin, aia erau lemn la orice. Prelucratori prin aschiere care nu stiau sa citeasca un desen simplu de bara filetata. Whatever.
Daca salariul ar fi fost decent, as fi ramas cu draga inima in invatamant. Imi placea sa lucrez cu copiii, ma duceam cu drag la ore, incercam sa-i citesc, sa-i inteleg. Ma vedeam pe mine in aia mai nazdravani.
Pe urma am avut sansa de a primi un job in industrie, la un serviciu de export. Nu facusem comert in viata mea, dar totul se invata. In afara de un sef betiv si cretin, totul a fost OK. Salariul era cam triplu fata de invatamant. Dupa doi ani, conducerea uzinei s-a schimbat iar pe mine m-au avansat sef de serviciu Import. Ei ar fi vrut sa ma dea afara, dar ma ocupam de o chestiune pe care n-o mai pricepea nimeni pe atunci in uzina: o actiune anti-dumping a UE impotriva Romaniei si Cehiei, in care trebuiau facute raportari trimestriale. Actiunea asta, de care m-am ocupat personal timp de zece ani si indiferenta celor de la Centrul de Calcul m-au obligat sa invat baze de date si un pic de programare (chestie care mi-a adus si ceva banuti de pe RentACoder). Noul meu sef, director comercial, imi spunea in fiecare dimineata, la sedinta operativa, ca ma baga in puscarie. Pana m-am saturat, am prins un interviu la alta fabrica, m-am prezentat si am schimbat jobul, chiar daca si salariul a scazut (nu mai aveam functie). Zece luni am lucrat acolo, dar nu mi-a placut nici o zi. Totul era tern si monoton, iar eu eram obisnuit cu actiune, adrenalina ca la vechiul job. Dupa zece luni, fabrica unde fusesem s-a privatizat cu o companie austriaca, iar patronul m-a sunat personal sa ma intrebe daca nu vreau sa ma intorc impreuna cu vechea conducere. Am zis DA fara sa clipesc. Pentru ca meseria de "troubleshooter" nu exista in COR, m-au facut asistentul directorului general. Toata munca de secretariat o facea secretara, io urmaream problemele din productie, puneam bazele mailului in companie si invatam retelistica de-mi sareau capacele. Dupa patru ani mi-au dat in primire departamentul IT.
Asa ca dupa 89 n-am avut nici un stres

Mi-e groaza la propriu de faptul ca o sa fiu pus pe liber si ca nu o sa imi mai gasesc de lucru in domeniu, o sa intru in incapacitate de a-mi plati creditul imobiliar si o sa raman pe drumuri.

Tu crezi ca cu atatia programatori pe forum, n-o sa ai la cine trimite un CV?

Tangente cu programarea mai am prin scrierea cate unui shell script sau uitandu-ma rareori in ceva surse de C/C++, ori vreun SQL, altfel, de programare am "divortat" de vreo 5-6 ani.

Evident ca principiile de baza nu le-am uitat, dar nu mai sunt la curent cu evolutiile in domeniu. Cand am auzit de "code patterns" deja ma specializam in meseria curenta, eram scarbit dupa mai bine de 4 ani de programare, dintre care aproape un an de ANSI C. Mi-ar fi, prin urmare, destul de usor sa invat din nou, desi aici fac de ceva vreme mai mult project management decat support sau codare. Ma pot lauda in schimb cu "experienta la client", da' nu stiu cat o sa ma ajute aia sa redevin programator

Vorba lui DannyY, pana la urma totul se invata.

This post has been edited by marksman: 9 Jul 2015, 11:20

Roagă-te să fii sănătos, ai grijă de tine fiindcă ăsta e cel mai important lucru. De rupt oase se găsește. Personal am trecut prin momente cumplite, am pierdut casa, am pierdut mașina însă am strâns din dinți și am mers mai departe. M-am "recalificat" din mers și acum e OK. Renunță la gândurile negative, eventual nu-ți fie rușine să apelezi la ajutor calificat. Cu depresia nu e de joacă!

ceva imi spune ca un arhitect de sistem/manager de proiect bun nu are nevoie sa se apuce de codat.. asa ca stai linistit. Daca vrei sa faci ceva, ia-ti soarta in mana si gaseste altceva inainte sa te dea ei afara cu restructurarea de personal. Io asa facui mai acu vreo 3 ani, cand eram toata echipa (12 oameni) in "negocieri", parca imi suna hamsteru' la sonerie. Am zis, ca daca sunt jmecher, imi gasesc altceva cat timp aia stau si isi plang in pumn intrebandu-se unde pica drobu' de sare. Distractia a fost, ca din 12 oameni, s-a dovedit in final ca pe mine si inca unu vroiau sa ne tina. Numai ca.. le-am zis, imi pare rau, reveniti alta data, acum sunt ocupat.

Incearca sa iti pastrezi si sa iti imbunatatesti pacea interioara.
Fa miscare mai multa, iesi mai mult in natura, mergi la biserica si cauta o solutie la problema ta.
Te da afara, iti cauti in alta parte.
Oricum, poate n-ar fi rau sa-ti cauti, macar pentru linistea ta.
Vorba colegului DannyY, un sut in cur duce la un pas inainte.

Man, ai experienta in linux cat sa-ti gasesti linistit job de sysadmin daca vrei. nu stiu sa fie prea multe de-astea pe piata, dar sunt.

Stii sa programezi, ce-ar trebui sa faci ar fi sa te aduci putin la zi cu design patterns & shit, si sa te lipesti de un limbaj de programare.

javascriptu' ii puternic pe val, avand in vedere pauza de-ai facut-o, ai putea sa te legi cu ala la cap, ti-ar fi mai usor sa intelegi minunile asincrone decat daca ai fi bagat tot chestii clasice continuu pana acum.

Si daca nu, cu java sau php si un framework pe deasupra, ambele (re)invatabile pana la un nivel decent in cateva luni sunt acolo. Sau te poti apuca de Objective-C, si cu ala iti garantez ca nu mori de foame, dimpotriva.

Dormi dracu' linistit, si petrece-ti serile invatand ceva in genul celor de mai sus, nu ingrijorandu-te aiurea.

Sau daca nu, o sa am eu de oferit probabil vara viitoare un job pe termen limitat, daca reusesc totusi sa-mi pun cap la cap tot ce-am planificat pentru reconditionarea praziliencei.

Inc-un topic de dat/luat sfaturi.

..

@marksman: daca esti intr-adevar "doxat", iti gasesti usor de lucru in domeniu, sau te poti reprofila (la fel de usor) pe altceva. Important e sa fii sanatos si sa-ti placa.
S-au schimbat vremurile (fata de '89), logic ca s-a schimbat si stresu'.

Tangente cu programarea mai am prin scrierea cate unui shell script sau uitandu-ma rareori in ceva surse de C/C++, ori vreun SQL, altfel, de programare am "divortat" de vreo 5-6 ani.

Tu esti si pretentios.
Sysadmin sau DBA ori SQL programmer gasesti la orice ora, atat in TM cat si in AR. La multinationala. E drept ca pe salariu de mizerie, dar banii aia nu ii dai, ci ii primesti.

This post has been edited by AR-18-MOS: 9 Jul 2015, 13:21

ce inseamna salariu de mizerie? 4-5 mii roni net? Sysadmin si dba s-au cam mutat la colorati si sunt gioburi remote, desi un dba bun (care sa faca mai mult decat sa schimbe benzile) e greu de gasit.

Pe timpul lui Ceasca nu ma stresa nimic, nici n-avea cum, aveam 12 ani la Revolutiune.

Şi nu te stresa când te puneau "ăia mari" să stai în poartă când tu voiai de fapt să fii atacant ca Lăcătuş?

Tu esti si pretentios.
Sysadmin sau DBA ori SQL programmer gasesti la orice ora, atat in TM cat si in AR. La multinationala. E drept ca pe salariu de mizerie, dar banii aia nu ii dai, ci ii primesti.

Chiar, cam cat se poate castiga ca sysadmin? Nu de alta, daca stii ce faci, si-ti pui chestiile in ordine, poate fi un job destul de lejer. Cata vreme nu trebuie sa faci luser support...

mergi la biserica si cauta o solutie la problema ta.

HSBP, chestia asta chiar functioneaza?!!

Eu sunt din '99 in Bukale, n-am stat nici o zi fara job, de cateva ori chiar am avut de ales. FMCG - nu e banos, e adevarat, dar nu te plictisesti si nu am mare stres de "nu gasesc job".
Timisoara e oras ok, ar trebui sa fii mai optimist!
Be positive!

Chiar, cam cat se poate castiga ca sysadmin? Nu de alta, daca stii ce faci, si-ti pui chestiile in ordine, poate fi un job destul de lejer. Cata vreme nu trebuie sa faci luser support...

2.000 Lei net, incepand de maine, in Arad.
3.500 Lei net, incepand de maine, in Timi.
Sa stii putin active directory, ceva retelistica.
La Atos si la Atoss, cu putina experienta, e primul venit - primul servit. Dar stai pana iti gasesti undeva bine platit. La fel si-n Arad, la GruppoMOL.

This post has been edited by AR-18-MOS: 9 Jul 2015, 20:31

Şi nu te stresa când te puneau "ăia mari" să stai în poartă când tu voiai de fapt să fii atacant ca Lăcătuş?

Aveam pile*



* a se citi frati mai mari.

Pile, Cunoştințe şi Relații...

Sa fie stresat unu' pe la fro' 50 de ani fara mare pregatire profesionala nu tu..Stai linistit si gandeste pozitiv.

HSBP, chestia asta chiar functioneaza?!! 

Eu sunt din '99 in Bukale, n-am stat nici o zi fara job, de cateva ori chiar am avut de ales. FMCG - nu e banos, e adevarat, dar nu te plictisesti si nu am mare stres de "nu gasesc job".
Timisoara e oras ok, ar trebui sa fii mai optimist!
Be positive! 

HSBP, citeaza si tu toata fraza, nu fii cotarla
<<Fa miscare mai multa, iesi mai mult in natura, mergi la biserica si cauta o solutie la problema ta.>>

Ai ramane surprins cate chestii functioneaza pentru linistire, in special natura si biserica.

Poate nu-i bisericos..