Outline · [ Standard ] · Linear+ Istorie, lucruri pe care nu le-am facut la scoala..

Poti sa-i si traduci, ca prinde greu si uita repede. I-a trecut demult vremea buiestrului.

Poti sa-i si traduci, ca prinde greu si uita repede. I-a trecut demult vremea buiestrului.

... in a saptea au bagat caligrafie. Scria saraca mama ...

Doar in clasa a VII-a? Nu mai stiu exact, in clasa I-a sau a II-a am facut caligrafie. Alaturi de muzica au fost cele mai grele materii pentru mine, din scoala generala...

In cazul asta, citesti dar nu pricepi ce citesti. Eu m-am referit strict la croati, sarbi, muntenegreni.
Slovenii au fost si sunt alta treaba dintotdeauna.
Iar macedonenii, doar statuile din Skopje ce-i mai leaga de Alexandru cel Mare, ca iliri nu mai sunt de mult. Cel mult bulgari corciti cu albanezi. Au dreptate grecii sa le dea la gioale...

Discutia era despre dezastrul din fosta YU. De acolo a pornit discutia, si la aia se facea referire, in integralitate.
Cel putin asta era impresia mea vazand ce a scris Bion.

Altfel e ca tine: RS, HR, MNE, BiH au aproximativ aceeasi limba. Nu identica, foarte similara, cu particularitati in vocabular.
Sarbo-croata era "moneda comuna" intre toate variatiuniile si una din cele 3 limbi oficiale in YU.

Slovena si Macedoneana sunt alta mancare de peste.

This post has been edited by Habba: 26 Feb 2021, 11:28

Nici io nu am zis de limbi oficiale. La unguri au mai cedat sarbii si croatii in unele localitati La romani mai ales in Timoc unde sun tf. multi, nimic. In vojvodina ceva scoli.

Slovenii au cedat si la italieni si la unguri.
Maghiara si italiana, sunt limbi co-oficiale.

"Romania dodoloata" a fost creata tot la Vesailles. Cu ce este mai putin artificiala decat Chesolosvacia sau Iugoslavia?

Gasesti aici cateva vorbe despre Cehoslavacia.

A fost odată o ţară…
... care se numea Cehoslovacia. A văzut lumina zilei, pe harta Europei Centrale, târziu de tot, la 28 octombrie 1918, când independenţa sa a fost proclamată la Praga, pe ruinele fumegânde ale Imperiului Austro-Ungar.

Back to Czechoslovakia

Toate aceste generalităţi sunt ilustrate foarte bine de cazul particular al Cehoslovaciei. Până în 1918 nu a existat niciodată vreo ţară cu acest nume sau vreo istorie comună a cehilor şi slovacilor, la fel după cum nici românii din Ţara Românească, Moldova sau Imperiul Habsburgic nu au făcut parte nicicând din aceeaşi ţară, iar numele României nu a fost folosit nici el, în accepţiunea de astăzi, decât de vreo două sute de ani. Istoricii naţionalişti din secolul al XIX-lea, care, în pofida acestor realităţi, au încercat să sublinieze momentele de unitate din istoria celor două părţi ale viitorului popor cehoslovac, au scos în evidenţă faptul că prin secolul al IX-lea a existat un stat numit Moravia Mare, care se întindea atât în Cehia, cât şi în Slovacia. Dar legătura acestuia cu Cehoslovacia modernă seamănă cu cea dintre regatul lui Burebista şi România lui Ceauşescu: era o simplă proiecţie în trecut a unor realităţi contemporane.

Cehii şi slovacii vorbesc două limbi extrem de asemănătoare, care, cu puţin efort, ar putea fi unificate într-una singură; teritoriile pe care le locuiesc se învecinează, iar o mare parte a istoriei lor au trăit, deopotrivă, între marginile Imperiului Habsburgic. Cu toate acestea, din punct de vedere politic, administrativ, social sau economic, ei au făcut parte din lumi diferite, care nu comunicau decât prea puţin între ele. Slovacii erau o populaţie predominant ţărănească, încadrată de elite firave şi au vieţuit aproape toată istoria lor în cadrul regatului Ungariei, chiar şi atunci când coroana Sfântului Ştefan a ajuns să fie purtată de dinastia de Habsburg. Nu au avut niciodată, până în anul 1939, vreun stat sau vreo alcătuire politică proprie. Destinul şi profilul lor istoric au semănat destul de bine cu cel al românilor ardeleni. Nu este de mirare, aşadar, că deputaţii români şi cei slovaci aleşi în legislativul de la Budapesta, la începutul secolului XX, se vor alia, împreună cu sârbii, într-un grup parlamentar al naţionalităţilor din Ungaria dualistă.

Cehii, în schimb, trăiau într-o regiune mult mai dezvoltată din punct de vedere economic, aveau o nobilime puternică şi au dat naştere regatului Boemiei, un stat important al Europei, din componenţa Sfântului Imperiu Roman-German. Deşi, mai ales după anul 1620, împăraţii habsburgi au anulat autonomia politică de care se bucuraseră în trecut cehii, Boemia va rămâne însă o entitate distinctă a imperiului, o piesă esenţială în arhitectura părţii vestice, austriece, a acestuia.

Chiar şi după 1867, anul încheierii pactului dualist austro-ungar, la fel ca mai toate popoarele monarhiei, cehii, slovacii sau românii nu au crezut că imperiul condus de Franz Joseph, aflat în plină dezvoltare economică şi socială, s-ar putea prăbuşi. Ca urmare, mişcările lor naţionale, care au prins aripi în această perioadă, nu doreau altceva decât asigurarea unor drepturi politice depline pentru conaţionalii lor şi dobândirea unei autonomii naţionale cât mai largi, în cadrul monarhiei.

Când imperiul s-a prăbuşit însă, la sfârşitul Primului Război Mondial, iar popoarele componente ale acestuia s-au văzut în situaţia de a-şi construi un viitor politic pe cont propriu, conducătorii politici ai cehilor şi slovacilor, ţinând cont de afinităţile existente între cele două popoare înrudite, au ales să edifice, laolaltă, un stat şi o naţiune ceho-slovacă. Adevărul este că iniţiativa le-a aparţinut liderilor cehi, cum au fost Tomáš Masarik sau Edvard Beneš, care aveau o poziţie incomparabil mai bună, în comparaţie cu fraţii lor de peste Morava. Cehii erau mult mai numeroşi, mai puternici, mai bogaţi şi mai educaţi decât slovacii. Ca urmare, de la început, slovacii au fost obligaţi de împrejurări să joace rolul rudei sărace, chiar dacă, în principiu, cele două componente ale naţiunii cehoslovace împărtăşeau în mod egal identitatea politică a statului lor.

Cehoslovacia interbelică a evidenţiat perfect caracterul utopic al proiectelor naţionale. Austro-Ungaria fusese un imperiu multinaţional, pe care mulţi îl considerau o închisoare a popoarelor. Dar deşi noile state succesoare ar fi trebuit să fie cu totul altceva, adevărul este că structura lor etnică şi naţională nu reuşea nici ea să satisfacă mult mai bine principiul naţionalităţilor. În mod ironic, Cehoslovacia interbelică a fost comparată cu o Austro-Ungarie în miniatură, în care cehii, elementul etnic dominant, reprezentau circa 51% din totalul populaţiei, germanii veneau pe locul al doilea, cu 22%, slovacii erau abia pe locul trei, cu vreo 16 procente, la care se adăugau minorităţi importante şi compacte de ruteni (în Ucraina Subcarpatică), maghiari (în Slovacia), evrei, polonezi, ba chiar şi o mână de români prin satele din Maramureşul de la nord de Tisa.

Nu este de mirare că un asemenea stat compozit, în pofida industriei sale dezvoltate şi a unui regim politic foarte liberal pentru standardele vremii şi ale locului, a fost o pradă atât de uşoară pentru Hitler, care a folosit tocmai principiul naţionalităţilor, chestiunea drepturilor germanilor sudeţi, pentru a îngenunchea Cehoslovacia fără să tragă un singur foc de armă. Hitler a fost, într-un fel, şi creatorul primului stat slovac, impulsionându-i pe liderii slovaci să se desprindă de restul Cehoslovaciei şi să îşi proclame independenţa, în anul 1939.

După război, Cehoslovacia s-a refăcut, dar cu un preţ foarte mare. Sub raport teritorial, ea a pierdut Ucraina Subcarpatică, regiune care a intrat în componenţa Ucrainei sovietice. Un act expansionist al unei puteri cuceritoare punea din nou în aplicare principiul naţional, deoarece teritoriile respective erau locuite majoritar şi compact de ruteni. În Cehia, aproape întreaga populaţie germană, aproximativ două milioane de persoane, a fost expulzată în Germania, fiind acuzată, în mod colectiv, de colaborare cu naziştii. Proprietăţile germanilor au fost confiscate, iar Cehoslovacia s-a văzut „purificată” de un element etnic considerat periculos. Principiul naţionalităţilor triumfa încă o dată, într-una dintre formele sale cele mai crude.

În 1968, după înăbuşirea Primăverii de la Praga, regimul comunist a reorganizat ţara într-o formulă federală, cu două guverne şi parlamente distincte, pentru Cehia şi pentru Slovacia. Dar aceste instituţii nu aveau nicio autoritate reală, iar partidul comunist cehoslovac, adevăratul deţinător al puterii, şi-a păstrat structura monolitică. Atât Alexander Dubček, liderul comunist reformist, cât şi succesorul său conservator şi prosovietic, Gustáv Husák, au fost slovaci. Ca şi în alte părţi ale lumii, regimul comunist nu a reuşit însă decât „să îngheţe” disputele naţionale, şi nu să le aplaneze cu adevărat, amânându-le deznodământul până la prăbuşirea sa.

La trei ani de la căderea comunismului, Cehoslovacia se dezmembra, în primul rând datorită politicienilor separatişti slovaci, care au manipulat sentimentele naţionaliste ale populaţiei pentru a se menţine la putere. Separatismul etnic a fost alimentat şi de un clivaj politic, în condiţiile în care majoritatea cehilor erau de dreapta, doreau o reformă economică rapidă şi erau orientaţi spre Occident, în timp ce ideologia slovacilor conduşi de Mečiar propunea „a treia cale”, nici comunistă, dar nici capitalistă, combinând populismul de stânga, naţionalismul şi simpatiile faţă de Rusia, la fel ca Iliescu al nostru. În aceste condiţii, politicienii cehi, în frunte cu premierul Václav Klaus, au avut înţelepciunea să nu se opună secesionismului slovac, evitând astfel riscul de a arunca ţara într-un război civil sângeros, cum era cel din Iugoslavia. Deşi preşedintele Václav Havel, animat de sentimente liberale şi adversar al tendinţelor naţionaliste, ar fi dorit ca ţara pe care a condus-o să rămână unificată, el nu va reuşi să îi convingă pe liderii cehi şi slovaci să menţină federaţia. Certificatul de deces al Cehoslovaciei era pecetluit cu sigiliul principiului naţional, acelaşi principiu care, în mod paradoxal, îi parafase şi actul de naştere.
Sursa: https://www.revistasinteza.ro/fost-odata-o-tara

La asta se mai adauga faptul ca cehii i-au cam ars pe slovaci. Inainte de 1918 le-au promis un stat federal cehoslovac, apoi le-au spus slovacilor ca acestia nu au inca cultura politica necesara pentru a fi parte a unei federatii.

Apoi, intreaga ecomomie si industie a Sloviciei era legata de Ungaria, nu de Cehia. Plus niste cugetari de genul "drumurile din Slovacia sunt gandite sa mearga catre Budapesta, nu catre Praga".

Pentru ca in final, dupa caderea comunismului si revenirea Cehoslovaciei in Lumea Libera, in 3 ani statul s-a dezintegrat, pasnic ce-i drept. A fost un divort amiabil si o inmormantare fara bocitoare.

Ce a avut de castigat Ardealul, Banatul, Crisana de dependenta fata de urmasii fanariotilor damboviteni?

Din punctul meu de vedere [de regatean] am avut de castigat o infuzie de cultura si civilizatie de Europa Centrala. Cam asta ar fi pe scurt, este mult de dezbatut.

Ce a avut de castigat Ardealul, Banatul, Crisana de dependenta fata de urmasii fanariotilor damboviteni?

Nu stiu, au avut si romanii voie sa aiba pamantul lor in loc sa lucreze pe al grofilor? Nu au mai trebuit sa serveasca in armata imperiala sa apere pamanturi care nu erau ale lor?

Nu stiu, au avut si romanii voie  sa aiba pamantul lor in loc sa lucreze pe al grofilor? Nu au mai trebuit sa serveasca in armata imperiala sa apere pamanturi care nu erau ale lor?

Nu se pune. Dupa implozia Imperiului Austro-Ungar, nu cred ca s-ar mai fi vorbit de mosiile grofilor. Oricum acestora lii s-au confiscat mosiile chiar si in ceea ce mai ramasese din Ungaria. Pentru progresistii unguri din acele vremuri una din marile probleme pe care le aveau era faptul ca Ungaria ramasese puternic ancorata intr-o mentalite feudala.

Iar pentru taranul simplu care era luat sub arme nu cred ca ii pasa prea mult daca murea pe front pentru unii sau pentru altii.

Nu stiu, au avut si romanii voie  sa aiba pamantul lor in loc sa lucreze pe al grofilor? Nu au mai trebuit sa serveasca in armata imperiala sa apere pamanturi care nu erau ale lor?

Au avut voie sa aiba propietati in orase sa cumpere case sa foloseasca in acte oficiale limba romana. La armata ii injurau si primeau ordinele in limba romana.Si numai cantau, La Solferino ghevale merea un gheneral calare.
Pentru Radian. In Ro a fost reforma agrara dupa WWI Pamantul trebuia lucrat asa ca au gasit o chestie cu arendare fortata. Pauerele care capata pamant era obligat sa produca altfel i se lua.. Au fost despagubiti cu bani frumoshi multi propietari unguri care au plecat.. Ca acuma vor inca o data e alta calimera.
Expropieri erau pentru utilitate publica. S-au luat propietatile statelor straine , celor plecati din tara,ce depasea 250 ha.Pamantul impartit era platit de tarani in rate semestriale.Reforma agara e o chestie mai haiduceasaca oriunde.Se ia de la ala cu prea mult si se da la ai mai sarantoci.Trebuie tinut cont ca statul roman promisese soldatilor pamant agricol.Te afecteaza? Tu esti urmas de colonie muncitoreasca.

Ce anume sa ma afecteze?

Propietatile grafilor

Hmmm, parca povesteam de istorie. Acum o dam pe matematici? Proprietatile unui graf? 😁

Depinde daca s-a orientat sau nu.

Exact și precis. Cele 3 limbi oficiale din YU.

Cam asta arata bancnota de 10 dinari iugolavi din Iugoslavia anilor '80.

10.jpg ( Size: 197.25k ) Number of downloads: 294


Din cate inteleg, acolo unde scrie "Banca Nationala a Iugoslaviei" primul rand este in sarbo-croata, al doilea in slovena si al treilea in macedoneana.

Oare intre cele 4 limbi care flancheaza cifra 10, una dintre ele este albaneza?

Poza este facuta la Belgrad, in iulie 2013.


4 Mar 2021, 23:08:

Analitucul gibon.Romanii au murita ca mustele pe frontul de vest.

Stiu. Doar ca discutia este despre optiunea pe care am avut-o in 1940, nu la ce ni s-a impus sa facem in '44.


4 Mar 2021, 23:15:

Zi-mi si mie ce se întâmpla daca nu cedam Ardealul de Nord si Basarabia si Bucovina?

Pai ti-am mai spus: am fi murit in picioare si cu capul sus. Si am fi castigat respectul, simpatia si admiratia intregii Lumi Libere din perioada respectiva [vezi ce spunea Roosevelt despre atitudinea de luptatori a finlandezilor].
Asa, am murit in genunchi si cu capul plecat. Apoi am macelarit mare parte din armata pe fronturile de Est si Vest. Adica ne-am aparat glia strabuna [cea din care nu cedam nicio brazda de pamant] pe la Stalingrad si Banska Bistrica.

Iar azi ne pricepem de minune sa gasim scuze. Ca-n Finlanda era frig de parca armata sovietica venea de la Tropice, ca iugoslavii erau niste barbari insetati de sange, ca grecii au avut de parte lor refieful de parca Italia nu avea munte.
La polonezi ne cam da cu virgula, aici nu prea avem ce sa invocam, asa ca ignoram.


4 Mar 2021, 23:19:

Pentru mine ca muritor de rand UE si spatiul schengen sunt de departe ceva absolut fabulos.

Poate sunt io mai idealist, insa dupa minte mea, ideea de azi de UE mi se pare cel mai de succes proiect din istoria omenirii. Daca stiti altul mai bun, care sa fi adus zeci de ani de pace, prosperitate si dezvoltare asa cum a adus UE [cu toate denumirile anterioare] va rog sa imi spuneti.

Apreciez in mod deosebit prezentările făcute de nenea gibonul.

Cu cea mai mare placere.


4 Mar 2021, 23:26:

Oamenii ca specie s-au pricepit de minune la un lucru Mii de ani: sa se macelareasca reciproc.

De foarte multe ori macelul a fost incurajat din exterior. Ca de exemplu in cazul fostei Iugoslavii, a carei distrugere a fost planificata, in special de catre Germania abia reunificata.

Este de notorietate faptul ca Germania a recunoscut independenta Croatie inaintea restului statelor UE, desi aceste i-au cerut Germaniei sa nu se grabeasca si sa astepte o decizie comuna. Apoi sunt povesti care spun ca imediat dupa ce Germania a recunoscut independenta Croatiei, in Croatia au intrat, prin Ungaria niste convoaie de camioane pline cu arme, convoaie care aspetau de cateva zile la granita, in Ungaria.

S-a mers pe ideea ca popoarele iugoslave se urasc de sute de ani si singura lor dorinta este macelul recioproc. Nu s-a vorbit nimic despre moderatii cate existau peste tot si mai ales s-au ignonat familiile mixte de mai multe generatii, familii care exista si azi.


4 Mar 2021, 23:34:

Iar macedonenii, doar statuile din Skopje ce-i mai leaga de Alexandru cel Mare, ca iliri nu mai sunt de mult. Cel mult bulgari corciti cu albanezi.

Depinde de cine intrebi. Bulgarii spun ca macedonenii sunt bulgari care nu recunosc asta. Macadonenii spun ca bulgarii sunt de fapt macedoneni iar cei care nu recunosc asta sunt niste tatari din Asia.

Oricum, incepand din 1878 si pana azi, Macedonia si poporul macedonean nu au avut o istorie prea placuta. Vezi azi cum minoritatea albaneza are mai multe drepturi comparativ cu majoritatea macedoneana.

Au dreptate grecii sa le dea la gioale...

Intre timp s-a rezolvat problema. Parca de vreo 2 ani au cazut la pace, azi foata Macedonie iugoslava se numeste Macedonia de Nord. Asta pentru ca tot spuneam mai sus ce inseamna UE.


4 Mar 2021, 23:42:

Nu stiu, au avut si romanii voie  sa aiba pamantul lor in loc sa lucreze pe al grofilor? Nu au mai trebuit sa serveasca in armata imperiala sa apere pamanturi care nu erau ale lor?

Hai sa vedem si dezoltarea si infuzia de civilizatie central-europena pe care a a adus-o Imperiul [condus de la Viena sau Budapesta] in Ardeal si Banat. Plecand de la cadastru si carte funciara, trecand pe la industializare, drumuri si cai ferate si terminand cu universitatile.


This post has been edited by gibonu: 4 Mar 2021, 21:42

De curiozitate, de unde te documentezi?

... dezoltarea si infuzia de civilizatie central-europena pe care a a adus-o Imperiul...

Cateva mici exemple in sensul celor mai sus citate, care s-au intamplat in Valea Jiului:

Pana pe la jumatatea secolului XIX cand a inceput minieritul, la inceput exclusiv cu colonisti din toate colturile imperiului, populatia bastinasa, momarlanii,erau organizati in mici comunitati care locuiau in niste catune. Seminomazi, barbatii din primavara pana in toamna tarziu urcau in munti cu oile. Femeile ramaneau in catune unde isi cresteau copii si practicau agricultura de subzistenta.

La nivelul anului 1900, locuiau in niste bordeie sapate in pamant. Datorita conditiilor mortalitatea infantila era extrem de ridicata si in general speranta de viata a momarlanilor era foarte redusa.

Ziaristul de la 1900 ii descria ca fiind niste oameni care prefera sa se lupte cu ursul si cu lupul decat sa adopte un stil de viata civilizat (vorbesc de ce sa intelegea prin civilizatie la nivelul anului 1900).

A fost nevoie de o dispozitie legala data de Parlamentul de la Budapesta pentru ca autoritatile locale sa-i poata obliga sa-si construiasca bordeie supraterane.

Un alt exemplu. La nivelul anului 1900 cam 2/3 din minele din Valea Jiului erau detinute de societatea Salgotarjan. La aceea vreme un colos industrial maghiar cu activitati in domeniul minieritului si a metalurgiei in tot imperiul si evident cu influenta puternica in Parlamentul de la Budapesta. In Valea Jiului la aceea vreme comunitatile minieresti deja insumau undeva in jurul la 15.000 de suflete. La nivel regional se practica exclusiv agricultura de subzistenta incapabila sa asigure necesarul de alimente pentru mineri. Tot ce se consuma pe plan local era adus cu trenul de la Budapesta, cheltuielile cu transport fiind evident enorme. Societatile miniere le asigurau minerile ratii de hrana, alcool, haine, incaltaminte. Era o practica curenta in tot imperiul.

La "influenta" celor de la Salgotarjan, Parlamentul de la Budapesta a constituit o comisie interdisciplinara care a luat la pas toata regiunea, din zona Hategului si pana la granita cu Regatul Romaniei (Defileul Jiului) pentru a analiza ce posibilitati exista pentru a dezvolta agricultura la nivel local sa reduca dependenta de transportul de la mare distanta. Printre altele cei din comisie au constatat ca la nivel local sunt crescute niste vite pipernicite, rezestente la conditiile meteo grele in schimb cu o productie de lapte si carne extrem de modesta.

Una din masurile propuse a fost sa le dea satenilor, gratuit vite de rasa superioara, sa le inmulteasca si surplusul de lapte si carne sa-l vanda societatilor miniere. S-au lovit de o problema majora. Vitele cu pricina nu rezistatu la ger iar pe taranii romani de la 1900 nu au reusit nicium sa-i convinga sa construiasca grajduri pentru vite. Era o cutuma ca in casa locuiesc doar oamenii. Nu puteau concepe sa construiasca "case" pentru vite. Intr-un final au gasit o rasa de vite cu o productie mai buna si care sa reziste la gerurile iernii in aer liber.

La 1900 la minele din Valea Jiului existau cabinete medicale de intreprindere. Minerii la angajare trebuiau sa fac dovada ca stiu sa scrie, sa citeasca si sa treaca un examen medical In Regat, Malaxa se mandrea ca undeva in jurul anului 1939 a avut primul cabinet de medicina de intreprindere din Romania...

Toti copii din Valea Jiului, inclusiv cei ai momarlanilor, erau obligati sa mearga la scoala. Actul educational nu era chiar unul de top, dar exista si vorbim de invatamant de masa. Si, tot obligatoriu era ca parintii sa-si duca copii anual la consultatie medicala. Din pacate ziaristul nu da detalii din ce consta consultatia medicala obligatorie si gratuita a copiilor. Dar parintii care refuzau consultatia medicala riscau sa fie decazuti din drepturile parentale.

Exemple ar mai fi destule dar deja v-am plicitisit destul...

Evident toate aceste masuri erau luate de catre stat mana in mana cu proprietarii de mine ca sa creasca productia de carbuni, deci in interesul industriasilor, dar indirect au condus si la cresterea calitatii vietii muncitorilor si taranilor din zona.

This post has been edited by radian: 5 Mar 2021, 10:08

Hmmm, parca povesteam de istorie. Acum o dam pe matematici? Proprietatile unui graf? 😁

Graf insemneaza conte.Europeanule de puszta.
Ce povesteti acolo cu ce si cum au facut in Vale, e modelul standard al coloniilor muncitoresti la inceput sec. XX in Europa.Cand au realizat ca sclavii trebuie hraniti si ingrijiti altfel nu dau randament.
Valabil si astazi

This post has been edited by bion: 5 Mar 2021, 10:29

Graf insemneaza conte.Europeanule de puszta. ...

Stii tu ceva dar nu stii bine.

In maghiara "a" se citeste "o", dar mai exista si "o" care se citeste "o", mosierul ungur se se crie "grof".

Denumirile au fost copiate de la fritzi. Acolo le zice grafi. Se axista si altceva pe lume decat unguri.

This post has been edited by bion: 5 Mar 2021, 10:48

Vezi si
https://en.wikipedia.org/wiki/German_aircra...r_Graf_Zeppelin
Si era scris Graf si era neamtz, echivalentul contelui
@radian multumesc de poveste, foarte interesanta;
Cand am ajuns prin zona Brasov-Moeciu, imi povestea o bastinasa ca erau si acolo doua metode de strans fanul: una dacica si una "ungureasca", in functie de originea familiei: in capite mici respectiv intins o perioada si apoi strans in capita mare;




This post has been edited by dizzy: 5 Mar 2021, 14:05

... Ce povesteti acolo cu ce si cum au facut in Vale, e modelul standard al coloniilor muncitoresti la inceput sec. XX in Europa.Cand au realizat ca sclavii trebuie hraniti si ingrijiti altfel nu dau randament.
Valabil si astazi

Pai cam asta am spus si eu dar cu mai multe cuvinte. 😁 Importante mi se par efectele secundare benefice pentru pwlime.

Dacă scrie bion multe cuvinte, nu mai înțelege nimeni, nu-l provoca!

This post has been edited by yoncv: 5 Mar 2021, 13:49

As mai zice, in completare, dupa 1870, cand s-a dat in folosinta calea ferata Simeria-Petrodani, construita de muncitori italieni,se poate vorbi de minierit la scara industriala. La aceea vreme, Valea Jiului era un mic El Dorado, nivelul de trai era mai ridicat decat in multe tari vestice. De forta de munca era nevoie la greu si muncitorii veneau din toate colturile Europei.

Societatile miniere au inceput saconstruiasca, la scara industriala, locuinte de serviciu, asa numitele colonii, existente si azi in toate localitatile din zona. Intr-o documentatie tehnica din epoca am gasit proiectele pentru locuinte pentru mineri, pentru functionarime, pentru cadrele tehnice, pentru directori. Diferea suprafata si gradul de confort. Pentru muncitori, erau locuinte tip, duplexuri, cu un nivel, fiecare locuinta era formata din o camera, bucatarie, hol si curte cu anexe, latrina, cotet de porci, cotet gaini si o mica gradina. La vremea respectiva putini proletari fie in Europa, fie in America, beneficiau de astfel de conditii. Pe ulitele din colonii erau linii ferate cu ecartament ingust (le-am mai prins in copilarie) cu ajutorul carora societatile miniere, pe platforme feroviare, distribuiau colonistilor ratia lunara de alimente si pe timp de iarna lemne si carbuni pentru focarit. La fiecare 4, 5 case de colonie era construit cate un cuptor, minibrutarii, proprietate comunala, in care gospodinele coceau painea. Si pe astea le-am prins in copilarie. Una peste alta aveau conditii de locuit de invidiat. Mai nasol era daca minerul era dat afara sau murea in mina ( conditiile de munca nici pe departe nu erau la fel de bune) familia era urgent evacuata...

Tot ramasite din aceea lume, demult apusa, pe care le-am prins in copilarie, erau "c.a.c.anarii". Tigani, care cu carutel cu cai carau lazile pline de rahat de la haznalele din Colonia de Jos, la Statia de epuare. Lazile cu pricina aveau niste capace improvizate si in urma lor mirosul persista pe stra cate jumatate de ora cel putin.

Era o cutuma ca in casa locuiesc doar oamenii. Nu puteau concepe sa construiasca "case" pentru vite. Intr-un final au gasit o rasa de vite cu o productie mai buna si care sa reziste la gerurile iernii in aer liber.

Nu chiar, cutuma era data de ...impozitul pe constructii...

Stiam ca sunt oameni care nu au trait in comunism da il regreta..; vad ca exista si pentru ocupatia habsburgica; Or fi si pentru ocupatia romana nostalgici? ca si aia au adus terme, orase, drumuri, nebunii.
P.S. Radian, catea cuvinte despre programul de munca, speranta de viata, ce faceau minerii la pensie (a se citi cand nu mai puteau muncii, de baaal, accident sau batranete daca apucau)?
Ar fi de discutata aici si de facultatea aia de minerit de la brad...

Tu ai ceva impotriva ungurilor
Stapanirea unguresca a fost mana cereasca pentru romani.

Nu chiar, cutuma era data de ...impozitul pe constructii...

O fi, nu stiu. Din materialele pe care am avut ocazia sa le studiez, li se reprosau taranlor ca nu pot concepe ca vita sa stea peste iarna in grajd. Avand in vedere ca oferta a fost sa li se dea vite de prasile, rase superioare, cu siguranta din profit si-ar fi acoperit eventualele impozite marite

... P.S. Radian, catea cuvinte despre programul de munca, speranta de viata, ce faceau minerii la pensie (a se citi cand nu mai puteau muncii, de baaal, accident sau batranete daca apucau)?
Ar fi de discutata aici si de facultatea aia de minerit de la brad...

N-am dupa ce sa fiu nostalgic. Era vorba despre influentele stapanirii austro-ungare in Ardeal. Nu stiu daca era si daca da care era politica de pensii de batranete. Conditiile in care munceau erau deosebit de grele. Si munca fizica la greu si riscuri cu sacul. Cei care sufereau accidente de munca, precum si familiile celor decedati erau alungati din locuintele de serviciu. Am precizat asta. In nicun caz nu incerc sa sugerez ca ar fi fost o situatie idilica. Atata doar ca nivelul de trai al muncitorilor era cu un pas inainte fata de media timpului.

Despre faculatea de minierit de la Brad nu stiu prea multe detalii, poate te ajuta detaliile de aici: http://valeajiului.blogspot.com/2011/04/is...-petrosani.html

Bioane, m-am referit exclusiv la un caz concret: Valea Jiului. Aici nu poti vorbi de stapanire ungureasca asupra romanilor pentru simplul motiv ca in zona nu existau romani. Populatia rurala locala era formata din niste trogloditi semisalbatici pe care nu aveai nici un motiv sa-ti doresti sa-i stapanesti iar coloniile muncitorresti au fost infiintate 100% de capitalul austro-ungar cu muncitori imigrati aici din tot imperiul. De un procent semnificativ de muncitori romani in zona se poate vorbi abia dupa anul 1900, la cca. 50 de ani de cand incepuse activitatea miniera.

This post has been edited by radian: 5 Mar 2021, 17:30

Tudom
Ueberall industria miniera si metalurgica au aparut in zone montane slab populate. Forta de munca a fost adusa, bastinasii fiind putini si necalificati.
Si zonele aurifere din USA erau locuite de bastinasi trogloditi. Dar de aia a fost inghesuiala mare la cine si cum sa ii stapaneasca.

This post has been edited by bion: 5 Mar 2021, 20:06

Industria miniera a aparut unde erau zacaminte indiferent de forma de relief sau de cat si cu cine era zona locuita

Geniu-le