Outline · [ Standard ] · Linear+ Aprindere electronica

schimba bobina,asa am patit si eu,se incingea foarte tare si pana la urma ma lasat pe cel mai mare bulevard din buc

schimba bobina,asa am patit si eu,se incingea foarte tare si pana la urma ma lasat pe cel mai mare bulevard din buc

Vezi la iesirea bobinei spre fisa centrala daca da scanteie atunci cand e calda.! Poate e de la altceva!
("Metoda sarmei la masa"), cca 1cm scanteia.! (sau cat o fi)

This post has been edited by gotronic: 13 Aug 2008, 19:41

Vezi la iesirea bobinei spre fisa centrala daca da scanteie atunci cand e calda.! Poate e de la altceva!
("Metoda sarmei la masa"), cca 1cm scanteia.! (sau cat o fi)

Este o scanteie galbuie si anemica cand este calda
Pe benzina porneste
Este montat senzorul si at 011

Nu e buna scantaia. Eu am testat o AT011 pe o bobina de IAME (3,4 ohmi primar si cca 5..6 Kohmi secundar, alimentata la 14,6Vcc) pe pozitia ON (ca si cum ai uita contactul pus si platina sau senzorul "inchis") 40 minute pe masa (fara circulatie de aer). Dupa aia am pus-o pe simulator. Si dadea scanteie ce-i drept la cca 1cm maxim. Dar scantaia era albastra.!!!! Vezi rezistentaele ohmice primar/secundar (astea cateodata mai "spun" cate ceva despre starea bobinei.!

LE. Frigeau BINE amandoua!!! (atat bobina cat si aprinderea)

This post has been edited by gotronic: 13 Aug 2008, 20:41

O sa bagi si tu in oltcit apa  ca sa-i dai explozie si sa nu te mai chinui asa de mult cu aprinderea carburtia ... si restu.

daca asta se refera la mine, e perfect adevarat : am sa incerc sa fac Oltcitul green car. Sper ca n-am fost luat peste picior pt ca am Oltcit si nu Dacie. Am si-o Dacie Nova GTi aproape noua cu 40.000km perfect intretinuta , tinuta in garaj.... so : mie imi place Oltcitul pt ergonomia lui vis-a-vis de Nova plus sunetul de motocicleta turata cand dau in el 5500rot/min. E o chestie subiectiva de ce conduc Oltcitul si nu Nova , dar diferentele fac lumea interesanta ... nu ? Eu nu am idei preconcepute montate de altii , nu urasc Dacia sau alta imbecilitate de acest gen si voi experimenta pe Oltcit pt ca-i masina mea de mers zilnic 18-20km prin Bucuresti. Mi-ar face placere sa ma acceptati pe acest forum ca coleg de "atitudine si preocupari" nu neaparat de marca masinii....
Si-n plus n-am idei preconcepute si scoala NU mi-a omorat neuronii , deci sunt deschis pt multe experimente.... timp sa fie.... ca de bani si rabdare facem rost ....

Da un ventilator sa raceasca oltcitul ala cand urci panta nu ai gasit?

Mah , bag sama ca pe aici esti luat la misto daca ai Oltcit ?
Dar eu nu pun la suflet , hai sa-ti raspund la intrebare :
am comandat si primit (dar inca n-am montat pt ca sunt necesare modificari de finete si acum n-am timp) un kit de racit uleiul de la Sandtler , compus din modina cu termostat , conducte imbracate in metal + radiator suplimentar :
(comanda am facut-o la Racing Nick - Bucuresti)
1. 567 kit montaj radiator........408,80lei
http://www.sandtler.de/katalogangebote/oel...inbausaetze.htm
2. radiator ulei 200534.............434.35lei
http://www.sandtler.de/katalogangebote/oel..._oelkuehler.htm
Deci in viitor se va raci motorul IN ORAS la mers la pas mai mult de 1 ora pe canicula verii .
La urcat pe munte n-am avut in viata mea probleme , temperatura nu urca prea mult , nu depaseste 85-90grade (si e corecta pt ca am termometru digital pe ulei !)
Pt lamuriri suplimentare :
http://forum.oltcit.ro/viewtopic.php?p=192...ire+ulei#192711

Rad de Oltcit numai cei ce nu au vazut (condus) un Oltcit bun.! Va spun eu, nu se compara cu Dacia, numai ca este un motor "de service", nu prea se pricepe multa lume la el, si nu a fost intretinut ca lumea. De aceea a "murit" masina asta.! Toti au confundata-o cu Dacia.! (care este mult mai putin "pretentioasa", si arhicunoscuta)

Oltcitul a fost o copie proasta a unei masini reusite, Dacia o copie reusita a unei masini la fel de reusite, d'aia a avut asa viata lunga. In continuare, pentru Oltcit vs Dacie faceti topic separat daca vreti neaparat.

Pentru persoanele interesate de sistemul cu plasma si combustibil apa.
Daca folositi plasma cu apa ,trebuie automat sa folositi si o schema electronica sau mecanica(cu relee) pentru a putea avea scinteia controlata Daca condensatorul ramine cuplat la invertor pe timpul scinteii o sa aveti un foc de artificii ca in filmuletul de mai jos ,daca separati condensatorul de sursa pe timpul scinteii o sa aveti o singura explozie si apa o sa fie aruncata in functie de puterea de descarcare a condensatorului.Trebuie folositi condensatori de la 225 in sus.Exploziile din filmulet sunt asa pentru ca tipul nu a separat condensatorul de sursa pe timpul exploziei ,asa face si la mine cind se sudeaza platina de la releu.Este mai indicata o schema cu tiristori sau tranzistori.Ce trebuie facut sa nu mai sudeze platina? platina se sudeaza cind ramine fara apa sau face scama la bujie
Sau pote gasim o scema electronica pentru asa ceva, ma gindeam sa adaptez o orga de lumini ,dar sa vad cum fac asta.

Cu un tranzistor bipolar de lini rezolvi problema iar tensiunea intre emitor colector 1700V. Tranzistorul poate fi comandat de aprinderea eletronica atunci cand genereaza scanteie tranzistorul sa se blocheze si asa taie tensiunea de la invertor spre condensator. Tranzistorul trebuie sa fie montat pe un radiator.

problema este ca firul de la bujie nu trebuie sa fie cuplat nici cind se incarca condensatorul pentru ca incepe mitraliera involuntar cu relee da si fara bobina de inductie explozia este aceeasi si cu si far daca apa este conductoare. Ati incercat sa vedeti daca aprinderea voastra electronica care da scintei de ....x mm da scinteie de la un electrod la altul dar in apa? fara sa folositi 220-110 v doar aprinderea electronica si bobina de inductie .Apa sa fie de la robinet fara electroliti.Vreau sa aud ca a dat scinteie intre electrozi .

This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 10:33

Salutare.
free-rider, asa cum spunea si Siconi, parca, e mai bine de adaptat o schema de descarcare cu semiconductori decat cu relee.
Poate ca un modul de descarcare CDI ar face treaba buna aici. Trebuie doar adaptat ca descarcarea sa se faca pe bujie si nu pe bobina de inductie.
Iata un exemplu de etaj final CDI care merge de minune cu un "prapadit" de IRF740 (care costa 5RON), fara radiator:
modul_descarcare_CDI_cu_MOSFET.JPG ( Size: 34.07k ) Number of downloads: 399

Am uitat sa precizez ca bobina folosita are 2.5 Ohm in primar si 10.5 KOhm in secundar. E destul de veche dar inca face treaba buna.
Daca terminalul sursa al MOSFET-ului il punem la bujie, oare nu va avea loc descarcarea pe electrozii ei in conditiile necesare acestei aplicatii?

Eu inca nu reusesc sa descarc joasa tensiune (340V prin diode) simultan cu inalta tensiune... Poate e condensatorul prea mic...

This post has been edited by Kinetix: 15 Aug 2008, 11:03

kinetix Daca incarci un condensator de cit vrei tu indicat este cit mai mare( 225 -470 ) la 220 v fara rezistenta de descarcare pusa in paralel ca aici nu este cazul ,si il bagi cu ambele capete in apa cu sare o sa sara apa 5-6 m in tavan adica daca esti aproape iti sare in ochi .Inala probabil ca este folosita sa descarce 220v in apa normala fara electrolit.Daca tu ai inalta ok atunci incearca fara partea de joasa .Incearca sa descarci bobina intre electrozi fie si bujie daca iti este mai usor dar in apa.Eu nu am aprindere electronica asa performanta si cu bobina si condensatorul nu obtin decarcare in apa.Daca rezolvam si asta atunci masina este gata sa mearga pentru ca electrolitul este daunator motorului mai ales sarea si bicarbonatul care nu se prea dizolva si se si depune la caldura

Pai nu stiu daca e relevanta proba asta.
In cilindrul motorului nu vei avea apa lichida ci sub forma pulverizata, sau de vapori. Chiar daca ar avea loc descarcarea inaltei tensiuni intr-un astfel de mediu, nu va produce efectele unei descarcari de plasma.
Ideea ar fi ca puterea deosebita a plasmei poate sa disocieze (probabil) apa si sa arda gazele produse (hidrogenul in prezenta oxigenului) in aceeasi fractiune de timp. Ei bine, scanteia obisnuita de inalta tensiune (cu intensitate slaba) nu e capabila de o asemenea isprava...

Ganditiva ce se intampla cand inecati un motor pe benzina (tot vapori sunt, si nu se aprind de la inalta tensiune). Presupun ca izolatia de ceramica a bujiei din interior devine conductoare, de aici rezulta ca nu mai ai scanteie, si ca urmare nici cu ce genera "plasma".!! Corect?

kinetix. Masina cu plasma nu are treaba cu H sau alti factori .Se bazeaza pur si simplu pe presiunea creeata de descarcarea de curent in interiorul ei si se comporta precum corpul uman cin este resurscitat sare in sus adica in cazul apei explodeaza dar nu te gindi ca explodeaza ceva in interiorul ei ci por si simplu sare in sus fara pierderi de apa prin ardere Apa se refoloseste pina se uzeaza.ca sa intelegi trebuie sa incerci sau sa te uiti la filmul de mai sus ca aia se intimpla daca descarci joasa tensiune in apa.Tu poti sa incerci sa vezi daca aprinderea ta da flama sub apa intre electrozi ca cica in apa descarcarea este mai puternica decit in aer dar eu nu reusesc cu bobina clasica.Luni o sa incer sa descrc 220 in bobina sa vedem daca da .
Sub alt aspect,in cilindri apa intra in forma de vapori dar cind pistonul ajunge sus aceasta o sa fie lichida pentru ca tu nu bagi abur ci apa dar pulverizata care prin comprimare devine ce a fost inainte de pulverizare adica lichida si pe aceasta plasma o bubuie

In parte ai dreptate, Motorola, dar depinde foarte mult de performantele aprinderii. O aprindere CDI bine pusa la punct poate sa porneasca si un motor inecat. Baietii care au asa ceva pe masina pot confirma.

free-rider, e interesanta comparatia cu resuscitarea, dar e explicata inexact.
La aplicarea inaltei tensiuni pe toracele unei persoane aflate in stop cardiac se incearca "resetarea" celulelor miocardului, astfel ca ele sa poata incepe sa bata in acelasi timp. Corpul sare in sus datorita contractiei musculaturii scheletice, determinate de impulsul electric foarte puternic aplicat.
In cazul plasmei, ca sa sara ceva in sus, trebuie ca ceva sa isi modifice volumul in mod brusc. Eu banuiesc ca aceasta crestere de volum o da hidrogenul care explodeaza dupa disocierea si aprinderea lui de catre plasma. Nu sunt sigur de asta, deoarece inca nu am gasit explicatii bine documentate, insa mi se pare logic.
Toate cele bune.

This post has been edited by Kinetix: 15 Aug 2008, 11:34

Poti sa citesti aici ca explica toata istoria descarcarii electrice in apa ,plasmei cum zicem noi

This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 11:53

Attached File(s)
 plasma_traducere.doc ( 312k ) Number of downloads: 33
 PLASMA.doc ( 425.5k ) Number of downloads: 23

Kinetix vrei tata scanteie sanatoasa pune o punte de diode care le legi la 220V si dupa ele un condensator de 470uF/400V si mai stam dupa aceea de vorba . Flama o sa fie foarte puternica abia daca o observi cu ochiul .
O mica schema modificata pentru oprirea tensiuni de pe condensatorul care e pus in scurt de catre scanteia bobinei .Cu aceasta schema se elimina releul acela , am spus ca tranzistorul se ia de la traful de lini de la televizoare sau monitoare.
Se obaserva din schema atunci cand contacul de la platina e pus prin tranzistor trece un curent de comanda si il deschide . Cand s-a deschis co ndensatorul se incarca la tensiunea de 300 si ceva de volti.
Aprinderea activeaza bobina pentru a se incarca miezul ei cu curent eletric.
Atunci cand s-a intrerupt contactul de la platina se intrerupe alimentarea condensatorului de 470uF implicit scanteia apare si pune in scurt in acelasi timp si condensatorul.
Ciclul se reia din nou. In locul condensatorului de 2uF din schema se pune 470uF/400V. Schema functioneaza din prima , tranzistorul trebuie pus pe un radiator.

This post has been edited by djasu82: 15 Aug 2008, 14:50

Attached thumbnail(s)
plasma_auto_realizata_cu_invertor_de_220_300W_si_aprindere_malvina_1.JPG ( Size: 78.84k ) Number of downloads: 424

Nu e buna scantaia. Eu am testat o AT011 pe o bobina de IAME (3,4 ohmi primar si cca 5..6 Kohmi secundar, alimentata la 14,6Vcc) pe pozitia ON (ca si cum ai uita contactul pus si platina sau senzorul "inchis") 40 minute pe masa (fara circulatie de aer). Dupa aia am pus-o pe simulator. Si dadea scanteie ce-i  drept la cca 1cm maxim. Dar scantaia era albastra.!!!! Vezi rezistentaele ohmice  primar/secundar (astea cateodata mai "spun" cate ceva despre starea bobinei.!

LE. Frigeau BINE amandoua!!! (atat bobina cat si aprinderea)

Bobina frige bine,aprinderea este calda
Din ce am masurat eu ar arata asa:
rezistenta firelor 2,2
intre plusul si minusul bobinei 5,8
intre plus si fisa centrala 6,7

Djasu. schema ta este buna dar daca bagi apa nu mai este valabila o sa ai explozie si inainte de a descarca bobina de aceea trebuie sa nu ai conectat firul de la cele 24 de diode la condensator pe perioada in care acesta se incarca pentru ca o sa se descarce instantaneu prin apa cu electrolit fie el si sare .Este buna daca o folosesti la benzina.La sistemul cu apa trebuie sa fie asa cum am facut eu schema dar modificata pentru tranzistori Urmareste atent schema .

This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 17:23

Attached thumbnail(s)
1.JPG ( Size: 86.26k ) Number of downloads: 377

Bun atunci se pune 2 tranzistori in cascada primul deconecteaza condensatorul al doilea deconecteaza diodele . Primul e NPN al doilea PNP.

Condensatorul este centralul care se comuta de pe sursa de curent pe diode si invers dar nu este conectat cu ambele in acelasi timp fa schema dar tine cont de asta adica in momentul in care platina este inchisa condensatorul este legat la curent cind platina se deschide condensatorul se muta pe diode si da scinteie, altfel o sa ai foc de artificii ca in filmulet

tot eu sa-mi bat capu ...
Am modificat schema deci cand contactul de la platina s-a pus T1 conduce si incarca condensatorul la vreo 300V . Tot aici trece un curent prin dioda 1n4001 care face ca tranzistorul T3 sa conduca in acest fel tranzistorul T2 are baza pusa la emitor si e blocat . Deci tranzistorul T2 fiind blocat tensiune de pe condensator nu trece prin lantul de diode implicit nu apare pe varful eletrodului de la bujie.
Dupa ce s-a loat contactul de la platina T1 se v-a bloca tensiunea pe condensator persista ( joca rol de acumulator de energie) , T3 se blocheaza iar T2 intra in conductie fiind deblocat de T2. Intrand T2 in conductie tensiunea de pe condensator va strabate diodele pana la eletrodul central de la bujie . Tot in acest timp cand contactul de pe platina s-a intrerupt bobina va genera o mica scantee care face sa se descarce condensatorul prin T2 si lantul de diode .
Ciclul se va repeta la fel.


Attached thumbnail(s)
plasma_auto_realizata_cu_invertor_de_220_300W_si_aprindere_malvina_2.JPG ( Size: 80.25k ) Number of downloads: 348

Perfect ce tranzistori folosesti pentru fiecare pozitie T!,T2,T3

&feature=related
O sa ajungem toti aici cine experimenteaza si se produce mult mai repede hidrogen si oxigem decat prin eletroliza .
Free tranzistori sunt pusi cu valori acolo in poza T1 bu 508 T2 2sc5855 si T3 Mje 340.
Totusi eu o sa fac o alta schema cu un tiristor care comanda puntea si restul diodelor. Cum spunea siconi uite ca se poate sa treci si prin 0 ca sa opresti tiristorul .

sistemul din filmulet se face cu doi carbuni care sunt pusi cap in cap si ala superior trebuie sa culiseze ca sa cada peste celalalt .Am facut experimentul asta am si poze si filmulete problema este ca se termina repede carbunii Am folosit carbuni de baterie 777 si tine maxim 3 minute consumul este foarte mare si de obicei se foloseste aparat de sudura .La aparatul de sudura fuziunea este foarte puternica si hidrogen iese la greu dar nu poti sa schimbi la fiecare 3 minute carbunii.De aceea am renuntat si sunt convins ca sistemul cu descarcare in apa este mult mai la indemina .Este o chestie de timp dar sunt sigur ca rezultatele sunt pe masura
Si inca ceva ,daca observam filmuletul de mai sus , hidrogenul nu ia foc in timpul disocierii cu toate ca acolo are loc o descarcare electrica intre doi electrozi si nici apa nu explodeaza ca la plasma .Ciudate sunt caile domnului

This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 21:20

Daca lucrezi cu curenti de joasa frecventa nu obti mare lucru de aceea ti se duc repede carbunii . Eu osa folosesc o bujie care o sa-i elimin eletrodul lateral si o fie infiletate intr-un dop de sticla . Nu explodeaza fiindca e sub apa daca ar fi la suprafata fi sigur ca ar bubui

djasu, nu am nevoie de scanteie puternica folosind tensiunea de la priza (retea). Nu sunt pasionat de scantei pur si simplu. Ma intereseaza domeniul doar datorita aplicatiei la motoarele termice. Deci ideea e cum sa faci acea superscanteie IN MOTOR!

free-rider, am incercat azi sa obtin scantei pe bujie in apa. NU se produc. In schimb, pe bujia uda, scanteia are grosimea cat tot electrodul central. Cei doi electrozi NU trebuie sa fie uniti cu vreo picatura de apa. Asta imi spune ca admisia de vapori de apa in cantitati moderate, poate aduce beneficii mersului motorului, daca sistemul de aprindere poate genera o scanteie puternica.

In ce priveste generatorul de plasma, rezultatele mele de pana acum sunt pozitive, dar modeste. Pe eclatorul pus la 10mm, daca intercalez un electrod (cuplat la lantul de diode de descarcare) intre cei doi ai lui (fara contact cu vreunul), apare plasma din cand in cand, pe o lungime de 2-3mm.
schema_descarcare.JPG ( Size: 27.7k ) Number of downloads: 300

Daca electrodul de joasa tensiune il conectez la cel de inalta (secundarul bobinei de inductie), nu mai apare nici scanteia clasica, nici plasma. Situatia se mentine si daca pun o fisa cu rezistenta de 12k intre bobina si electrozii de descarcare, si daca pun diode pe traseul de inalta.
Idei, sugestii?
Multumesc.

This post has been edited by Kinetix: 16 Aug 2008, 10:24

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html