Outline · [ Standard ] · Linear+ Romania - santierul autostrazilor, monitorizare indeplinire promisiuni

Licitatie Publica - Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti ? Brasov, Tronsonul Comarnic ? Brasov, km 110+600 ? km 168+600 Concesionare numarul 2253/08.12.2012 Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA I.1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact: COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE SA Adresa postala: STRADA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, SECTOR 1, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 010873, Romania, Punct(e) de contact: Directia Concesiuni-Dnul Dir Neaga Narcis, Tel. +40 212643290, In atentia: D-lui Raul Mag, Email: narcis.neaga@andnet.ro, Fax: +40 212643327, Adresa internet (URL): www.cnadnr.ro, Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale) Minister sauorice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv subdiviziuni regionale sau locale ale acestora Activitate (activitati) - Constructii si amenajari teritoriale Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante Nu Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI DE CONCESIONARE II.1) Descrierea concesionarii II.1.1) Denumirea atribuita contractului de concesionare de autoritatea contractanta Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti ? Brasov, Tronsonul Comarnic ? Brasov, km 110+600 ? km 168+600 II.1.2) Tipul contractului de concesionare si locul de executare a lucrarilor Lucrari Proiectare si executare Locul principal de executare: Romania, judetele Prahova si Brasov Codul NUTS: RO316 - Prahova II.1.3) Descrierea succinta a contractului de concesionare Principalele activitati desfasurate de concesionar in temeiul Contractului de concesiune de lucrari publice pentru constructia si operarea tronsonului de autostrada Comarnic ? Brasov includ: a) Obtinerea finantarii pentru realizarea constructiei;b) Proiectarea si elaborarea documentatiilor necesare obtinerii autorizatiilor si avizelor pentru executia lucrarilor;c) Realizarea lucrarilor de constructie a tronsonului de autostrada Comarnic ? Brasovd) Operarea si intretinerea tronsonului de autostrada Comarnic ? BrasovDescrierea proiectului este disponibila in cuprinsul Documentatiei descriptive din cadrul prezentei documentatii de atribuire si va fi detaliata la momentul inceperii etapei de dialog. II.1.4) Vocabularul comun privind achizitiile (CPV) 45233110-3 - Lucrari de constructii de autostrazi (Rev.2) 45233139-3-Lucrari de intretinere a drumurilor nationale (Rev.2) 63712200-5-Servicii de exploatare a autostrazilor (Rev.2) 63712300-6-Servicii de exploatare a podurilor si a tunelurilor (Rev.2) 71322500-6-Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport (Rev.2) II.2) Cantitatea sau domeniul contractului de concesionare II.2.1) Cantitatea sau domeniul global (incluzand, dupa caz, loturile si optiunile) Proiectul presupune derularea unui contract de concesiune de lucrari publice pentru executia, exploatarea si intretinerea tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov in lungime totala de 58 km.Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov se compune din: A. Sectiunea de drum Comarnic-Predeal cu o lungime totala de 36, 2 km. Principalele caracteristici ale acestei sectiuni sunt: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 50 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 25 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila)2, 50 m? Poduri si viaducte pe autostrada35? Tuneluri18 (2890m lungime totala)? Viteza de proiectare120 km/h si 80 km/hDrumul dintre Comarnic si Predeal incepe langa Comarnic la km 110+600, iar punctul final al acestei sectiuni este la km 146+800.B. Sectiunea de drum Predeal-Cristian cu o lungime totala de 21, 8 km, intre km 146+800 si km 168+600. Principalele caracteristici ale acestei sectiuni sunt urmatoarele: B1. Predeal-Rasnov: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 50 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 25 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila) 2, 50 mB2. Rasnov-Cristian: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 750 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 50 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila) 3, 00 mTotal traseu? Poduri si viaducte pe autostrada 18? Viteza de proiectare120 km/h si 80 km/h Valoarea estimata fara TVA: 5, 325, 098, 735 Moneda: RON II.2.2) Procentul minim de lucrari care urmeaza sa fie atribuite unor terti Sectiunea III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE III.1) Conditii de participare III.1.1) Informatii privind situatia personala a operatorilor economici, inclusiv cerintele referitoare la inscrierea in registrul comertului sau al profesiei Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate 1. Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.180Conditie de calificare: Candidatul nu trebuie safi fost condamnat in ultimii 5 ani, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, pentru frauda, coruptie, spalare de bani, activitati criminale.Modalitatea de indeplinire : Declaratie pe proprie raspundere semnata de reprezentantul legal (Completare Formular nr. 1)Nota 1: In cazul unei asocieri, se va prezenta declaratia pentru fiecare dintre membrii asocierii.Nota 2: In cazul in care, pentru indeplinirea contractului, capacitatea economica si financiara sau capacitatea tehnica/profesionala a candidatului este sustinuta si de o alta persoana (tertul sustinator) este obligatoriu a se prezenta Formularul nr. 1 din Sectiunea 2 ?Formulare? a Documentatiei de Atribuire semnat de catre reprezentantul legal al tertului sustinator.2. Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 181 si Certificate constatatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plataConditie de calificare: inexistenta unor datorii la bugetul consolidat precum si la cel local (indiferent de cuantumul acestora).Modalitatea de indeplinire: Declaratie pe proprie raspundere semnata de reprezentantul legal(Completare Formular nr. 2)si Certificate constatatoare privind obligatiile la bugetul consolidat si bugetele localeA. Persoanele juridice romane trebuie sa prezinte: - certificat de atestare fiscala privind indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor si taxelor locale si alte venituri ale bugetului local; - certificat de atestare fiscala privind indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale la bugetul general consolidat (Agentia Nationala de Administrare Fiscala ? Directia Generala a Finantelor Publice).B. Persoanele juridice straine vor prezenta orice documente edificatoare eliberate de institutiile autorizate ale tarii de origine (certificate de atestare fiscala, caziere judiciare, alte documente echivalente, etc) prin care sa dovedeasca faptul ca si-au indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor catre bugetul de stat si bugetul local.Nota 1: Persoanele juridice romane vor prezenta Certificatele /documentele edificatoare in original sau copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea ?conform cu originalul?. Persoanele juridice straine vor prezenta certificatele /documentele edificatoare in original sau copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea ?conform cu originalul? insotite de traducere autorizata si legalizata.Nota 2: Certificatele /documentele edificatoare vor prezenta situatia datoriilor scadente in luna anterioara celei in care se depun candidaturileNota 3: Pentru candidatii nerezidenti se vor aplica prevederile art. 182 din O.U.G. nr. 34/2006 aprobata prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.Nota 4: Se vor aplica prevederile Ordinul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nr. 261/06.04.2011 privind verificarea informatiilor privind insolventa/falimentul operatorilor economici ofertanti din statele membre ale Uniunii Europene prin accesarea adresei de web https: //e-justice.europa.eu, sectiunea registrele de insolventa in statele membre.Nota 5: In cazul unei asocieri, se vor prezenta documentele corespunzatoare pentru fiecare dintre membrii asocierii.Nota 6: In cazul in care, pentru indeplinirea contractului, capacitatea economica si financiara sau capacitatea tehnica/profesionala a candidatului este sustinuta si de o alta persoana (tertul sustinator) este obligatoriu a se prezenta Formularul nr. 2 din Sectiunea 2 ?Formulare? a Documentatiei de Atribuire semnat de catre reprezentantul legal al tertului sustinator cuprinzand numai punctele a), c1), d).ATENTIE!a. Daca exista incertitudini referitoare la situatia personala a unui operator economic, Autoritatea Contractanta poate solicita informatii direct de la autoritatile competente.b. Operatorii economici care prin certificatele/documentele edificatoare depuse in cadrul candidaturii sau ulterior prezentate nu fac dovada achitarii obligatiilor de plata scadente in luna anterioara celei in care se depun candidaturile vor fi exclusi din prezenta procedura.c. Cerintele referitoare la obligatiile de plata sunt considerate ca fiind indeplinite in masura in care candidatul (dupa caz, toti membrii asocierii) prezinta inlesniri la plata de genul esalonarilor/compensarilor aprobate de catre organele competente in domeniu (institutiile autorizate ale tarii de origine) in masura in care s-au respectat conditiile impuse la acordarea acestora.3. Declaratie "Certificat de participare la licitatie cu oferta independenta"Documente de confirmare : Declaratie pe proprie raspundere (completareFormular ? pentru fiecare membru al asocierii4. Declaratie privind neincadrarea in situatiile prevazute la art. 691Modalitatea de indeplinire: Declaratie pe proprie raspundere (completare Formular A)Pentru aceasta declaratie, persoanele ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii in ceea ce priveste organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire in sensul articolului mentionatsunt urmatoarele: dl. Mircea POP Director General ?dl. Ilie Radu BARUTA - Director General Adjunct cu Finantare de la Buget; dl.Ionut MASALA - Director General Adjunct Economic; dl. Andrei FILIPESCU - Director Directia Legislatie, Contencios si Contracte; dl.Anghel TANASESCU - Sef Departament Achizitii cu Finantare de la Bugetul de Stat;dna Lucretia ENACHE ? Sef Serviciul Licitatii; dl. Emil RUSOIU - Serviciul CFP si Avizare contracte;, dna. Narcis Neaga ?Director Directia Concesiuni, Mag Raul-Sef Serviciul Pregatire Proiecte pt concesiuni Pentru persoanele juridice romane documentele se prezinta in original, copie legalizata sau copie conforma cu originalul, iar pentru persoanele juridice straine documentele se prezinta in original sau copie conforma cu originalul si vor fi insotite de traducere autorizata si legalizata.Pentru persoanele juridice romaneModalitatea de indeplinire: -Prezentarea certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, din care sa rezulte domeniul de activitate principal/ secundar, codurile CAEN aferente acestora;Pentru persoanele juridice straineModalitatea de indeplinire: - Prezentarea dedocumente care dovedesc o forma de inregistrare / atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, conforme legii tarii de rezidenta a operatorului economic. (se va verifica prin accesareahttp: //ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)- prezentarea Certificatului de Rezidenta Fiscala (evitarea dublei impuneri) sau o declara?ie, valabile pentru anul calendaristic in curs.Nota: In cazul unei asocieri, se vor prezenta documente pentru fiecare dintre membrii asocierii. In cazul in care un membru/unii membri al/ai asocierii participa doar la realizarea anumitor parti din contract (de exemplu, proiectare si executie/operare), pentru indeplinirea cerintei este suficient ca obiectul de activitate (principal sau secundar) al acestuia/acestora sa fie in concordanta doar cu partea din contract pe care o va/vor realiza.ATENTIE!a. Daca exista incertitudini referitoare la situatia personala a unui operator economic, Autoritatea Contractanta poate solicita informatii direct de la autoritatile competente.b. Cerinta privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale nu poate fi indeplinita prin intermediul unei alte persoane (tertul sustinator). III.1.2) Capacitatea economica si financiara Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate Cerinta nr. 1Media cifrei de afaceri a candidatului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier* pe ultimii 3 ani (2009, 2010, 2011) trebuie sa fie in valoare de minim: 1.300.000.000 Lei.*Prin infrastructura de transport rutier se intelege: autostrada sau drum expres sau drum national sau drum judetean sau strada.Ofertantul va prezenta Certificate/ documente edificatoare care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare: a)Bilanturile contabile pe ultimii 3 ani (2009; 2010; 2011) inregistrate la organele competente, in conformitate cu prevederile legale in vigoare dupa caz insotite de Raportul de Audit aferent fiecarui an.si Orice alte certificate/ documente edificatoare care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare.Cerinta nr. 2Candidatul trebuie sa demonstreze ca dispune / va dispune de resurse financiare care sa acopere costurile aferente realizarii proiectului.Ofertantul va prezenta Document emis de societati bancare/societati finantatoare din care sa rezulte ca acestea sunt dispuse sa asigure resursele financiare care sa acopere costurile aferente realizarii proiectului.Documentul va purta antetul societatii bancare/societatii finantatoare (societatilor bancare/societatilor finantatoare) si va fi asumat de acestea prin semnatura si stampila, in original.In Formularul nr. 3 este prezentat un exemplu de Document emis de societati bancare/societati finantatoareCerinta nr.3Candidatul trebuie sa inregistreze o valoare a indicatorului lichiditate (LG) pentru exercitiul financiar aferent anului 2011 de cel putin 70%.LG = Active circulante / datorii curente x 100Prezentare documente disponibile care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare (Bilant contabil aferent anului 2011 inregistrat la organele competente, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, Raport de Audit, altele echivalente)In cazul in care candidatul isi demonstreaza situatia economica si financiara invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana (conform art. 186 din OUG 34/2006), atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, completat conform Formular nr. 16A, incheiat in forma autentica, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitie candidatului resursele financiare invocate.Persoana ce asigura sustinerea financiara nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire conform prevederilor art. 180, art. 181 lit. a), c1 si d) si art .691 din OUG 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentand in acest sens Formularele nr. 1 si nr. 2 si Formularul A. III.1.3) Capacitatea tehnica Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate Cerinta nr. 1 - experienta generala in concesiuni/ PPPde lucrariIn ultimii cinci ani, candidatul a avut / are in derulare (derulare in mod corespunzator) in calitate de concesionar (sau partener privat in cazul unui PPP) cel putin un contract de concesiune de lucrariCand conceptele de concesiune sau PPP sunt folosite la modul general, intelesul lor trebuie relationat cu cel al prevederilor MGDD ? ESA 95, editia 2012Ofertantul va prezenta Contracte/Certificate/documente edificatoare care probeaza / confirma indeplinirea cerintelor de calificare, emise de catre autoritatea competenta.Cerinta nr. 2 - experienta generala in domeniul infrastructurii de transport rutierIn ultimii cinci ani, candidatul a avut in derulare (derulare in mod corespunzator), toate activitatile de: proiectare, constructie, intretinere, exploatare, cuprinse in cel mult 4 contractein domeniul infrastructurii de transport rutier.*Prin infrastructura de transport rutier se intelege: autostrada sau drum expres sau drum national sau drum judetean sau strada.Continuare Cerinta 2 In cazul in care contractul/contractele mentionat/mentionate mai sus este/sunt indeplinit/indeplinite de catre o asociere la care candidatul este asociat, acesta va putea fi luat in considerare doar in situatia in care participarea candidatului in cadrul asocierii care executa contractul este de cel putin 25%.Ofertantul va prezenta Contracte/Certificate/documente edificatoare care probeaza / confirma indeplinirea cerintelor de calificare, emise de catre autoritatea competenta.Capacitatea tehnica si/sau profesionala a operatorului economic poate fi sustinuta in conformitate cu art. 190 alin. (1), (2) si (3) din OUG. nr.34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul in care candidatul isi demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana (conform art. 190 din OUG 34/2006), atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, prin prezentarea unui angajament ferm conform Formular nr. 16B in forma autentica al persoanei respective, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitie candidatului resursele tehnice si profesionale invocate si va prelua executia obligatiilor din contract. Persoana ce asigura sustinerea tehnica si profesionala nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire conform prevederilor art. 180, art. 181 lit. a), c1) si d) si art .691 dinOUG34/2006, prez in acest sens Formularele nr.1 si nr.2 si Formular ACerinta nr. 1Implementarea Standardului de Management al Calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001.Operatorul economic va prezenta un certificat emis de un organism independent care atesta ca acesta are implementat si mentine, conform ISO 9001, un sistem de management al calitatii pentru activitatile care fac obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit.Cerinta nr. 2Implementarea Standardului de Management de Mediu in conformitate cu SR EN ISO 14001.Operatorul economic va prezenta un certificat emis de un organism independent care atesta ca acesta are implementat si mentine, conform ISO 14001, un sistem de management de mediupentru activitati care fac obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit. Sectiunea IV: PROCEDURA IV.1) Criterii de atribuire Pretul ofertei 75.00Nivelul calitativ, tehnic si functional al solutiei tehnice propuse 25.00 IV.2) Informatii administrative IV.2.1) Numarul de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta IV.2.2) Termenul limita pentru depunerea candidaturilor Data: 29.01.2013 Ora: 11:00 IV.2.3) Limba sau limbile in care pot fi redactate candidaturile Romana IV.3) Tipul procedurii Dialog competitiv Sectiunea VI: INFORMATII SUPLIMENTARE VI.1) Contractul face parte dintr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare Nu Tip de finantare: Alte fonduri VI.2) Informatii suplimentare refSectIV.1.2In vederea stabilirii candidatilor preselectati, toti candidatii care au atins pragurile minime prevazute in cerintele de calificare, vor fi evaluati;2Punctajul total se va stabili prin insumarea ponderilor relative obtinute pentru fiecare criteriu de preselectie precizat;3Ponderea relativa din cadrul fiecarui criteriu de preselectie se stabileste astfel: candidatul calificat care prezinta cea mai mare valoare (prin documentele prezentate in vederea indeplinirii cerintelor de calificare)in cadrul unui criteriu de preselectie primeste punctajul maxim alocat respectivului criteriu, in timp ce ceilalti candidati calificati vor primi punctaj in mod direct proportional, prin raportare la punctajul maxim.4In cazul in care in urma aplicarii algoritmului de calcul sus precizat, doi candidati calificati primesc acelasi nr de pct, departajarea acestora se va realiza in functie de cea mai mare valoare prezentata a mediei cifrei de afaceri a ofertantului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier.Ex de calcul: in cadrul CS1Candidatul calificatXprezinta cea mai mare valoare privind media cifrei de afaceri a ofertantului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier(CMA max)in ultimii 3ani, ca atare va primi 100puncte astfel incat pentru CS1este: 100x45%=45puncte.In cadrul aceluiasi criteriu, Candidatul n va primi punctajastfel: CMAn/CMAmax x100x45%.Informatii cu privire la modul de prezentare a ofertelor finale si alte detalii cu privire la acestea vor fi mentionate in cuprinsul invitatiei de depunere a of finale, ulterior finalizarii etapei de dialog.Dialogul se va desfasura pe baza documentatiei descriptive redactate de autoritatea contractanta anterior etapei de dialog.In cazul in care mai multi op ec depun candidatura comuna, in asociere, componenta asocierii nu poate fi modificata pe durata procedurii de atribuire.Ca parte a candidaturii, operatorii economici care depun candidatura comuna vor prezenta un acord de asociere VI.3) Cai de atac VI.3.1) Organismul competent pentru caile de atac Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor Adresa postala: Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, Bucuresti, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 030084, Romania, Tel. +40 213104641, Email: office@cnsc.ro, Fax: +40 213104642 / +40 218900745, Adresa internet (URL): http: //www.cnsc.ro Organismul compentent pentru procedurile de mediere VI.3.2) Utilizarea cailor de atac Precizari privind termenele de introducere a recursurilor: In conformitate cu art. 2562 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile ?i completarile ulterioare. VI.3.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind introducerea unui recurs VI.4) Data expedierii prezentului anunt 07.12.2012 17:07 http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/lic...ind-222673.html Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, blocată de chinezi La 11 zile de la anunţarea licitaţiei pentru autostrada Comarnic-Braşov, o firmă din China blochează licitaţia. Pe 19 decembrie, firma China Communications Construction Company Limited, cu sediul în Beijing, a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) fişa de date a achiziţiei (parte din documentaţia de atribuire) elaborată de autoritatea contractantă, adică CNADNR, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesionare lucrări privind proiectarea, construcţia, finanţarea şi întreţinerea tronsonului Comarnic-Braşov, km 110+600 – km 168+600. Firma China Communications Construction Company Limited a solicitat Consiliului anularea fişei de date a achiziţiei şi suspendarea procedurii. Pe 21 decembrie, CNSC a suspendat procedura de atribuire. Decizia Consiliului este obligatorie. Anunţul de concesionare a fost publicat în SEAP pe 8 decembrie 2012 iar candidaturile pentru licitaţie urmau să fie primite până pe 29 ianuarie 2013. Communications Construction Company Limited este cea mai mare firmă de infrastructură din China continentală listată la bursă, şi este deţinută de stat. Este de fapt un conglomerat de peste 35 de firme, cu activităţi în 70 de state şi teritorii din întreaga lume. Autostrada Comarnic-Braşov este inclusă în programul de guvernare al Cabinetului Ponta şi ar urma să fie prima autostradă din România construită în sistem de parteneriat public-privat. Contractul de concesiune pentru execuţia, exploatarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov se ridică la 5,3 miliarde de lei, pentru autostrada de 58 de kilometri, potrivit anunţului de concesionare publicat în SEAP. Preţul ofertei urma să cântărească în proporţie de 75% în decizia de atribuire a contractului, potrivit anunţului de concesionare. Este a doua tentativă a Guvernului de la Bucureşti de a construi acest tronson de autostradă. Iniţial, România a vrut să construiască autostrada tot în sistem de parteneriat public-privat, dar nu a reuşit, chiar dacă a oferit un preţ mult mai mare. Contractul de 4,7 miliarde de euro pentru tronsonul Comarnic-Braşov, semnat cu consorţiul Vinci-Aktor, a căzut în aprilie 2010 după ce fusese atribuit la sfârşitul lui 2009. Constructorul se angajase să proiecteze, să finanţeze şi să realizeze autostrada, urmând ca, pe o perioada de 30 de ani, să administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului, însă a renunţat în ultimul moment, invocând lipsa de finanţare. http://www.economica.net/constructia-autos...nezi_41801.html

Licitatie Publica - Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti ? Brasov, Tronsonul Comarnic ? Brasov, km 110+600 ? km 168+600

Concesionare numarul 2253/08.12.2012
Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA
I.1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact:
COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE SA
Adresa postala: STRADA BULEVARDUL DINICU GOLESCU NR 38, SECTOR 1, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 010873, Romania, Punct(e) de contact: Directia Concesiuni-Dnul Dir Neaga Narcis, Tel. +40 212643290, In atentia: D-lui Raul Mag, Email: narcis.neaga@andnet.ro, Fax: +40 212643327, Adresa internet (URL): www.cnadnr.ro, Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro
I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)
Minister sauorice alta autoritate nationala sau federala, inclusiv subdiviziuni regionale sau locale ale acestora
Activitate (activitati)
- Constructii si amenajari teritoriale
Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante
Nu
Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI DE CONCESIONARE
II.1) Descrierea concesionarii
II.1.1) Denumirea atribuita contractului de concesionare de autoritatea contractanta
Contract de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti ? Brasov, Tronsonul Comarnic ? Brasov, km 110+600 ? km 168+600
II.1.2) Tipul contractului de concesionare si locul de executare a lucrarilor
Lucrari
Proiectare si executare
Locul principal de executare: Romania, judetele Prahova si Brasov
Codul NUTS: RO316 - Prahova
II.1.3) Descrierea succinta a contractului de concesionare
Principalele activitati desfasurate de concesionar in temeiul Contractului de concesiune de lucrari publice pentru constructia si operarea tronsonului de autostrada Comarnic ? Brasov includ: a) Obtinerea finantarii pentru realizarea constructiei;b) Proiectarea si elaborarea documentatiilor necesare obtinerii autorizatiilor si avizelor pentru executia lucrarilor;c) Realizarea lucrarilor de constructie a tronsonului de autostrada Comarnic ? Brasovd) Operarea si intretinerea tronsonului de autostrada Comarnic ? BrasovDescrierea proiectului este disponibila in cuprinsul Documentatiei descriptive din cadrul prezentei documentatii de atribuire si va fi detaliata la momentul inceperii etapei de dialog.
II.1.4) Vocabularul comun privind achizitiile (CPV)
45233110-3 - Lucrari de constructii de autostrazi (Rev.2)
45233139-3-Lucrari de intretinere a drumurilor nationale (Rev.2)
63712200-5-Servicii de exploatare a autostrazilor (Rev.2)
63712300-6-Servicii de exploatare a podurilor si a tunelurilor (Rev.2)
71322500-6-Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport (Rev.2)
II.2) Cantitatea sau domeniul contractului de concesionare
II.2.1) Cantitatea sau domeniul global (incluzand, dupa caz, loturile si optiunile)
Proiectul presupune derularea unui contract de concesiune de lucrari publice pentru executia, exploatarea si intretinerea tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov in lungime totala de 58 km.Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov se compune din: A. Sectiunea de drum Comarnic-Predeal cu o lungime totala de 36, 2 km. Principalele caracteristici ale acestei sectiuni sunt: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 50 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 25 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila)2, 50 m? Poduri si viaducte pe autostrada35? Tuneluri18 (2890m lungime totala)? Viteza de proiectare120 km/h si 80 km/hDrumul dintre Comarnic si Predeal incepe langa Comarnic la km 110+600, iar punctul final al acestei sectiuni este la km 146+800.B. Sectiunea de drum Predeal-Cristian cu o lungime totala de 21, 8 km, intre km 146+800 si km 168+600. Principalele caracteristici ale acestei sectiuni sunt urmatoarele: B1. Predeal-Rasnov: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 50 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 25 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila) 2, 50 mB2. Rasnov-Cristian: ? Parte carosabila2 x (2 x 3, 750 m)? Benzi de incadrare4 x 0, 50 m? Benzi de urgenta2 x 2, 50 m? Acostamente din pamant2 x 0, 50 m? Spatii parapet2 x 0, 75 m? Zona mediana (impermeabila) 3, 00 mTotal traseu? Poduri si viaducte pe autostrada 18? Viteza de proiectare120 km/h si 80 km/h
Valoarea estimata fara TVA: 5, 325, 098, 735 Moneda: RON
II.2.2) Procentul minim de lucrari care urmeaza sa fie atribuite unor terti
Sectiunea III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE
III.1) Conditii de participare
III.1.1) Informatii privind situatia personala a operatorilor economici, inclusiv cerintele referitoare la inscrierea in registrul comertului sau al profesiei
Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate
1. Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.180Conditie de calificare: Candidatul nu trebuie safi fost condamnat in ultimii 5 ani, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, pentru frauda, coruptie, spalare de bani, activitati criminale.Modalitatea de indeplinire : Declaratie pe proprie raspundere semnata de reprezentantul legal (Completare Formular nr. 1)Nota 1: In cazul unei asocieri, se va prezenta declaratia pentru fiecare dintre membrii asocierii.Nota 2: In cazul in care, pentru indeplinirea contractului, capacitatea economica si financiara sau capacitatea tehnica/profesionala a candidatului este sustinuta si de o alta persoana (tertul sustinator) este obligatoriu a se prezenta Formularul nr. 1 din Sectiunea 2 ?Formulare? a Documentatiei de Atribuire semnat de catre reprezentantul legal al tertului sustinator.2. Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 181 si Certificate constatatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plataConditie de calificare: inexistenta unor datorii la bugetul consolidat precum si la cel local (indiferent de cuantumul acestora).Modalitatea de indeplinire: Declaratie pe proprie raspundere semnata de reprezentantul legal(Completare Formular nr. 2)si Certificate constatatoare privind obligatiile la bugetul consolidat si bugetele localeA. Persoanele juridice romane trebuie sa prezinte: - certificat de atestare fiscala privind indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor si taxelor locale si alte venituri ale bugetului local;
- certificat de atestare fiscala privind indeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale la bugetul general consolidat (Agentia Nationala de Administrare Fiscala ? Directia Generala a Finantelor Publice).B. Persoanele juridice straine vor prezenta orice documente edificatoare eliberate de institutiile autorizate ale tarii de origine (certificate de atestare fiscala, caziere judiciare, alte documente echivalente, etc) prin care sa dovedeasca faptul ca si-au indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor catre bugetul de stat si bugetul local.Nota 1: Persoanele juridice romane vor prezenta Certificatele /documentele edificatoare in original sau copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea ?conform cu originalul?. Persoanele juridice straine vor prezenta certificatele /documentele edificatoare in original sau copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea ?conform cu originalul? insotite de traducere autorizata si legalizata.Nota 2: Certificatele /documentele edificatoare vor prezenta situatia datoriilor scadente in luna anterioara celei in care se depun candidaturileNota 3: Pentru candidatii nerezidenti se vor aplica prevederile art. 182 din O.U.G. nr. 34/2006 aprobata prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.Nota 4: Se vor aplica prevederile Ordinul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nr. 261/06.04.2011 privind verificarea informatiilor privind insolventa/falimentul operatorilor economici ofertanti din statele membre ale Uniunii Europene prin accesarea adresei de web https: //e-justice.europa.eu, sectiunea registrele de insolventa in statele membre.Nota 5: In cazul unei asocieri, se vor prezenta documentele corespunzatoare pentru fiecare dintre membrii asocierii.Nota 6: In cazul in care, pentru indeplinirea contractului, capacitatea economica si financiara sau capacitatea tehnica/profesionala a candidatului este sustinuta si de o alta persoana (tertul sustinator) este obligatoriu a se prezenta Formularul nr. 2 din Sectiunea 2 ?Formulare? a Documentatiei de Atribuire semnat de catre reprezentantul legal al tertului sustinator cuprinzand numai punctele a), c1), d).ATENTIE!a. Daca exista incertitudini referitoare la situatia personala a unui operator economic, Autoritatea Contractanta poate solicita informatii direct de la autoritatile competente.b. Operatorii economici care prin certificatele/documentele edificatoare depuse in cadrul candidaturii sau ulterior prezentate nu fac dovada achitarii obligatiilor de plata scadente in luna anterioara celei in care se depun candidaturile vor fi exclusi din prezenta procedura.c. Cerintele referitoare la obligatiile de plata sunt considerate ca fiind indeplinite in masura in care candidatul (dupa caz, toti membrii asocierii) prezinta inlesniri la plata de genul esalonarilor/compensarilor aprobate de catre organele competente in domeniu (institutiile autorizate ale tarii de origine) in masura in care s-au respectat conditiile impuse la acordarea acestora.3. Declaratie "Certificat de participare la licitatie cu oferta independenta"Documente de confirmare : Declaratie pe proprie raspundere (completareFormular ? pentru fiecare membru al asocierii4. Declaratie privind neincadrarea in situatiile prevazute la art. 691Modalitatea de indeplinire: Declaratie pe proprie raspundere (completare Formular A)Pentru aceasta declaratie, persoanele ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii in ceea ce priveste organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire in sensul articolului mentionatsunt urmatoarele: dl. Mircea POP Director General ?dl. Ilie Radu BARUTA - Director General Adjunct cu Finantare de la Buget; dl.Ionut MASALA - Director General Adjunct Economic; dl. Andrei FILIPESCU - Director Directia Legislatie, Contencios si Contracte; dl.Anghel TANASESCU - Sef Departament Achizitii cu Finantare de la Bugetul de Stat;dna Lucretia ENACHE ? Sef Serviciul Licitatii; dl. Emil RUSOIU - Serviciul CFP si Avizare contracte;, dna. Narcis Neaga ?Director Directia Concesiuni, Mag Raul-Sef Serviciul Pregatire Proiecte pt concesiuni Pentru persoanele juridice romane documentele se prezinta in original, copie legalizata sau copie conforma cu originalul, iar pentru persoanele juridice straine documentele se prezinta in original sau copie conforma cu originalul si vor fi insotite de traducere autorizata si legalizata.Pentru persoanele juridice romaneModalitatea de indeplinire: -Prezentarea certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, din care sa rezulte domeniul de activitate principal/ secundar, codurile CAEN aferente acestora;Pentru persoanele juridice straineModalitatea de indeplinire: - Prezentarea dedocumente care dovedesc o forma de inregistrare / atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, conforme legii tarii de rezidenta a operatorului economic. (se va verifica prin accesareahttp: //ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)- prezentarea Certificatului de Rezidenta Fiscala (evitarea dublei impuneri) sau o declara?ie, valabile pentru anul calendaristic in curs.Nota: In cazul unei asocieri, se vor prezenta documente pentru fiecare dintre membrii asocierii. In cazul in care un membru/unii membri al/ai asocierii participa doar la realizarea anumitor parti din contract (de exemplu, proiectare si executie/operare), pentru indeplinirea cerintei este suficient ca obiectul de activitate (principal sau secundar) al acestuia/acestora sa fie in concordanta doar cu partea din contract pe care o va/vor realiza.ATENTIE!a. Daca exista incertitudini referitoare la situatia personala a unui operator economic, Autoritatea Contractanta poate solicita informatii direct de la autoritatile competente.b. Cerinta privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale nu poate fi indeplinita prin intermediul unei alte persoane (tertul sustinator).
III.1.2) Capacitatea economica si financiara
Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate
Cerinta nr. 1Media cifrei de afaceri a candidatului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier* pe ultimii 3 ani (2009, 2010, 2011) trebuie sa fie in valoare de minim: 1.300.000.000 Lei.*Prin infrastructura de transport rutier se intelege: autostrada sau drum expres sau drum national sau drum judetean sau strada.Ofertantul va prezenta Certificate/ documente edificatoare care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare: a)Bilanturile contabile pe ultimii 3 ani (2009; 2010; 2011) inregistrate la organele competente, in conformitate cu prevederile legale in vigoare dupa caz insotite de Raportul de Audit aferent fiecarui an.si Orice alte certificate/ documente edificatoare care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare.Cerinta nr. 2Candidatul trebuie sa demonstreze ca dispune / va dispune de resurse financiare care sa acopere costurile aferente realizarii proiectului.Ofertantul va prezenta Document emis de societati bancare/societati finantatoare din care sa rezulte ca acestea sunt dispuse sa asigure resursele financiare care sa acopere costurile aferente realizarii proiectului.Documentul va purta antetul societatii bancare/societatii finantatoare (societatilor bancare/societatilor finantatoare) si va fi asumat de acestea prin semnatura si stampila, in original.In Formularul nr. 3 este prezentat un exemplu de Document emis de societati bancare/societati finantatoareCerinta nr.3Candidatul trebuie sa inregistreze o valoare a indicatorului lichiditate (LG) pentru exercitiul financiar aferent anului 2011 de cel putin 70%.LG = Active circulante / datorii curente x 100Prezentare documente disponibile care probeaza/ confirma indeplinirea cerintei de calificare (Bilant contabil aferent anului 2011 inregistrat la organele competente, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, Raport de Audit, altele echivalente)In cazul in care candidatul isi demonstreaza situatia economica si financiara invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana (conform art. 186 din OUG 34/2006), atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, completat conform Formular nr. 16A, incheiat in forma autentica, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitie candidatului resursele financiare invocate.Persoana ce asigura sustinerea financiara nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire conform prevederilor art. 180, art. 181 lit. a), c1 si d) si art .691 din OUG 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentand in acest sens Formularele nr. 1 si nr. 2 si Formularul A.
III.1.3) Capacitatea tehnica
Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate
Cerinta nr. 1 - experienta generala in concesiuni/ PPPde lucrariIn ultimii cinci ani, candidatul a avut / are in derulare (derulare in mod corespunzator) in calitate de concesionar (sau partener privat in cazul unui PPP) cel putin un contract de concesiune de lucrariCand conceptele de concesiune sau PPP sunt folosite la modul general, intelesul lor trebuie relationat cu cel al prevederilor MGDD ? ESA 95, editia 2012Ofertantul va prezenta Contracte/Certificate/documente edificatoare care probeaza / confirma indeplinirea cerintelor de calificare, emise de catre autoritatea competenta.Cerinta nr. 2 - experienta generala in domeniul infrastructurii de transport rutierIn ultimii cinci ani, candidatul a avut in derulare (derulare in mod corespunzator), toate activitatile de: proiectare, constructie, intretinere, exploatare, cuprinse in cel mult 4 contractein domeniul infrastructurii de transport rutier.*Prin infrastructura de transport rutier se intelege: autostrada sau drum expres sau drum national sau drum judetean sau strada.Continuare Cerinta 2 In cazul in care contractul/contractele mentionat/mentionate mai sus este/sunt indeplinit/indeplinite de catre o asociere la care candidatul este asociat, acesta va putea fi luat in considerare doar in situatia in care participarea candidatului in cadrul asocierii care executa contractul este de cel putin 25%.Ofertantul va prezenta Contracte/Certificate/documente edificatoare care probeaza / confirma indeplinirea cerintelor de calificare, emise de catre autoritatea competenta.Capacitatea tehnica si/sau profesionala a operatorului economic poate fi sustinuta in conformitate cu art. 190 alin. (1), (2) si (3) din OUG. nr.34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul in care candidatul isi demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala invocand si sustinerea acordata de catre o alta persoana (conform art. 190 din OUG 34/2006), atunci acesta are obligatia de a dovedi sustinerea de care beneficiaza, prin prezentarea unui angajament ferm conform Formular nr. 16B in forma autentica al persoanei respective, prin care aceasta confirma faptul ca va pune la dispozitie candidatului resursele tehnice si profesionale invocate si va prelua executia obligatiilor din contract. Persoana ce asigura sustinerea tehnica si profesionala nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire conform prevederilor art. 180, art. 181 lit. a), c1) si d) si art .691 dinOUG34/2006, prez in acest sens Formularele nr.1 si nr.2 si Formular ACerinta nr. 1Implementarea Standardului de Management al Calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001.Operatorul economic va prezenta un certificat emis de un organism independent care atesta ca acesta are implementat si mentine, conform ISO 9001, un sistem de management al calitatii pentru activitatile care fac obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit.Cerinta nr. 2Implementarea Standardului de Management de Mediu in conformitate cu SR EN ISO 14001.Operatorul economic va prezenta un certificat emis de un organism independent care atesta ca acesta are implementat si mentine, conform ISO 14001, un sistem de management de mediupentru activitati care fac obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit.
Sectiunea IV: PROCEDURA
IV.1) Criterii de atribuire
Pretul ofertei 75.00Nivelul calitativ, tehnic si functional al solutiei tehnice propuse 25.00
IV.2) Informatii administrative
IV.2.1) Numarul de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta
IV.2.2) Termenul limita pentru depunerea candidaturilor
Data: 29.01.2013 Ora: 11:00
IV.2.3) Limba sau limbile in care pot fi redactate candidaturile
Romana
IV.3) Tipul procedurii
Dialog competitiv
Sectiunea VI: INFORMATII SUPLIMENTARE
VI.1) Contractul face parte dintr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare
Nu
Tip de finantare: Alte fonduri
VI.2) Informatii suplimentare
refSectIV.1.2In vederea stabilirii candidatilor preselectati, toti candidatii care au atins pragurile minime prevazute in cerintele de calificare, vor fi evaluati;2Punctajul total se va stabili prin insumarea ponderilor relative obtinute pentru fiecare criteriu de preselectie precizat;3Ponderea relativa din cadrul fiecarui criteriu de preselectie se stabileste astfel: candidatul calificat care prezinta cea mai mare valoare (prin documentele prezentate in vederea indeplinirii cerintelor de calificare)in cadrul unui criteriu de preselectie primeste punctajul maxim alocat respectivului criteriu, in timp ce ceilalti candidati calificati vor primi punctaj in mod direct proportional, prin raportare la punctajul maxim.4In cazul in care in urma aplicarii algoritmului de calcul sus precizat, doi candidati calificati primesc acelasi nr de pct, departajarea acestora se va realiza in functie de cea mai mare valoare prezentata a mediei cifrei de afaceri a ofertantului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier.Ex de calcul: in cadrul CS1Candidatul calificatXprezinta cea mai mare valoare privind media cifrei de afaceri a ofertantului in domeniul de activitate aferent infrastructurii de transport rutier(CMA max)in ultimii 3ani, ca atare va primi 100puncte astfel incat pentru CS1este: 100x45%=45puncte.In cadrul aceluiasi criteriu, Candidatul n va primi punctajastfel: CMAn/CMAmax x100x45%.Informatii cu privire la modul de prezentare a ofertelor finale si alte detalii cu privire la acestea vor fi mentionate in cuprinsul invitatiei de depunere a of finale, ulterior finalizarii etapei de dialog.Dialogul se va desfasura pe baza documentatiei descriptive redactate de autoritatea contractanta anterior etapei de dialog.In cazul in care mai multi op ec depun candidatura comuna, in asociere, componenta asocierii nu poate fi modificata pe durata procedurii de atribuire.Ca parte a candidaturii, operatorii economici care depun candidatura comuna vor prezenta un acord de asociere
VI.3) Cai de atac
VI.3.1) Organismul competent pentru caile de atac
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor
Adresa postala: Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, Bucuresti, Localitatea: Bucuresti, Cod postal: 030084, Romania, Tel. +40 213104641, Email: office@cnsc.ro, Fax: +40 213104642 / +40 218900745, Adresa internet (URL): http: //www.cnsc.ro
Organismul compentent pentru procedurile de mediere
VI.3.2) Utilizarea cailor de atac
Precizari privind termenele de introducere a recursurilor: In conformitate cu art. 2562 din OUG nr. 34/2006, cu modificarile ?i completarile ulterioare.
VI.3.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind introducerea unui recurs
VI.4) Data expedierii prezentului anunt
07.12.2012 17:07

http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/lic...ind-222673.html

Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, blocată de chinezi

La 11 zile de la anunţarea licitaţiei pentru autostrada Comarnic-Braşov, o firmă din China blochează licitaţia.

Pe 19 decembrie, firma China Communications Construction Company Limited, cu sediul în Beijing, a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) fişa de date a achiziţiei (parte din documentaţia de atribuire) elaborată de autoritatea contractantă, adică CNADNR, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesionare lucrări privind proiectarea, construcţia, finanţarea şi întreţinerea tronsonului Comarnic-Braşov, km 110+600 – km 168+600.

Firma China Communications Construction Company Limited a solicitat Consiliului anularea fişei de date a achiziţiei şi suspendarea procedurii. Pe 21 decembrie, CNSC a suspendat procedura de atribuire. Decizia Consiliului este obligatorie.

Anunţul de concesionare a fost publicat în SEAP pe 8 decembrie 2012 iar candidaturile pentru licitaţie urmau să fie primite până pe 29 ianuarie 2013.

Communications Construction Company Limited este cea mai mare firmă de infrastructură din China continentală listată la bursă, şi este deţinută de stat. Este de fapt un conglomerat de peste 35 de firme, cu activităţi în 70 de state şi teritorii din întreaga lume.

Autostrada Comarnic-Braşov este inclusă în programul de guvernare al Cabinetului Ponta şi ar urma să fie prima autostradă din România construită în sistem de parteneriat public-privat.
Contractul de concesiune pentru execuţia, exploatarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov se ridică la 5,3 miliarde de lei, pentru autostrada de 58 de kilometri, potrivit anunţului de concesionare publicat în SEAP.

Preţul ofertei urma să cântărească în proporţie de 75% în decizia de atribuire a contractului, potrivit anunţului de concesionare.

Este a doua tentativă a Guvernului de la Bucureşti de a construi acest tronson de autostradă. Iniţial, România a vrut să construiască autostrada tot în sistem de parteneriat public-privat, dar nu a reuşit, chiar dacă a oferit un preţ mult mai mare.
Contractul de 4,7 miliarde de euro pentru tronsonul Comarnic-Braşov, semnat cu consorţiul Vinci-Aktor, a căzut în aprilie 2010 după ce fusese atribuit la sfârşitul lui 2009. Constructorul se angajase să proiecteze, să finanţeze şi să realizeze autostrada, urmând ca, pe o perioada de 30 de ani, să administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului, însă a renunţat în ultimul moment, invocând lipsa de finanţare.

http://www.economica.net/constructia-autos...nezi_41801.html

Bilanţul anului 2012 pe infrastructura rutieră din România !

http://www.zf.ro/zf-24/bilantul-anului-201...e-euro-10415122

  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) doreşte să încheie, în intervalul 2013-2014, contracte în valoare 950,7 milioane lei fără TVA pentru lucrările de întreţinere pe timp de vară a drumurilor din administrarea celor şapte direcţii regionale, a relatat, ieri, Mediafax.
    Compania de drumuri vizează încheierea a şapte acorduri-cadru, cu valori estimate de 56,6 milioane lei (Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova), 113,7 milioane lei (DRDP Constanţa), 122,1 milioane lei (DRDP Braşov), 186 milioane lei (DRDP Iaşi), 162,6 milioane lei (DRDP Cluj), 128,5 milioane lei (DRDP Timişoara) şi 181,2 milioane lei (DRDP Bucureşti).
    Lucrările vor fi finanţate de la bugetul de stat şi venituri proprii. Contractele vor fi atribuite prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

http://www.bursa.ro/plati-estimate-la-950-...col=193989.html

http://www.130km.ro/articol10.html

România a finalizat anul acesta 140 de kilometri de autostrăzi şi variante de ocolire la standard de autostradă, a reabilitat 286 de kilometri de drumuri naţionale şi a terminat 18 kilometri de centuri ocolitoare, arată datele transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) la solicitarea ZF.

Cei 125 de kilometri de autostrăzi inauguraţi anul acesta au costat, cumulat, peste 3,82 miliarde de lei  sau aproape 870 de milioane de euro la un curs mediu de 4,4 lei/euro (nu s-au luat în considerare banii plătiţi pentru autostrada Simeria-Deva - n.red.), în timp ce reabilitările de drumuri naţionale au scos din buzunarul CNADNR aproape 740 de milioane de lei (circa 170 de milioane de euro).

Pe de altă parte, cei 18 kilometri de variante de ocolire au costat 220 de milioane de lei (50 de milioane de euro). În total, valoarea contractelor pentru şoselele finalizate anul acesta se ridică la 1,09 miliarde de euro, arată calculele ZF.

Anul acesta România a finalizat autostrada Bucureşti-Ploieşti (mai puţin cei 6,5 kilometri dintre Şoseaua Petricani din Capitală şi Centura Capitalei), autostrada Cernavodă-Medgidia-Constanţa, Timişoara-Lugoj, lot 1, precum şi variantele de ocolire la standard de autostradă ale oraşelor Arad şi Constanţa. Pe final de an, s-au finalizat şi aproape 15 kilometri din autostrada Deva-Orăştie, pe ruta Simeria-Deva. Totodată, au fost deschise traficului drumuri naţionale precum DN 12 Bixad-Săndominic sau DN 66 Petroşani-Baru şi DN 66 Haţeg-Simeria, dar şi variante de ocolire precum cea de la Iaşi Sud.

http://www.zf.ro/companii/constructii/bila...e-euro-10421227

După ce au bifat peste 150 de kilometri în acest an, iar alţi 250 de kilometri au termen de finalizare 2013, autorităţile au scos din sertare autostrăzile „private“. Rămâne de văzut dacă noul an va fi unul de succes sau o nouă amăgire.

România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție, care ar trebui să fie finalizaţi anul viitor. Mai mult de jumătate din cei 250 de kilometri au prevăzut ca termen de finalizare, potrivit contractelor atribuite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), luna aprilie a anului viitor. Un lucru cert este că termenul nu va putea fi respectat, iar acest lucru a fost anunţat chiar de şeful CNADNR, Mircea Pop. El a precizat, într-un interviu acordat Agerpres, că „în vara anului viitor va fi gata tronsonul de la Sibiu la Deva“. Cât de realist e noul termen estimat de directorul general al companiei de stat rămâne de văzut.

Constructorii de pe tronsonul Sibiu-Orăştie au anunţat deja că, din cauza alunecărilor de teren, nu vor putea preda lucrarea în termenul prevăzut în contract, estimând că abia în toamna anului viitor vor da în folosinţă cei 80 de kilometri de autostradă. O altă problemă este pe tronsonul de la Nădlac la Arad, pe lotul pe care a lucrat compania Romstrade, contract care a fost reziliat în noiembrie. Directorul general al CNADNR spune că, cel mai probabil în luna martie, vom avea un nou constructor.

Autostrăzile cu taxă mai întârzie

Prin programul de guvernare 2013-2016, noua echipă condusă de Victor Ponta şi-a propus construirea principalelor axe autostradale strategice ale României. Acestea sunt: finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti pentru a lega România de Europa, finalizarea Autostrăzii Transilvania,  realizarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic, demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est (Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni), realizarea Coridorului IX paneuropean (Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani), demararea proiectului Autostrăzii de Sud  (București-Alexandria-Craiova-Drobeta-Tr. Severin-Timișoara) şi finalizarea Centurii Bucureşti la profil de autostradă. Aşa cum se poate observa, planurile sunt măreţe şi îndrăzneţe, iar dacă aruncăm o privire pe realizările din ultimii 20 de ani, putem spune, fără a fi acuzaţi de rea-credinţă, că nici jumătate din proiectele anunţate nu vor fi realizate.

Paşi mărunţi au fost deja făcuţi la începutul lunii decembrie, atunci când CNADNR a publicat anunţuri de licitaţie pentru concesionarea tronsonului de autostradă Comarnic-Predeal-Braşov şi  pentru Centura de sud a Capitalei, care va face legătura între autostrăzile Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa. În primăvara anului 2010, proiectul Comarnic-Braşov a fost aproape de a demara după ce Ministerul Transporturilor a semnat un contract de execuţie, tot în concesiune, cu un consorţiu condus de compania franceză Vinci. Însă, fie din cauza lipsei banilor pe care consorţiul trebuia să îi obţină de la bănci, fie din cauza unor probleme tehnice, contractul nu a mai fost încheiat.

Mircea Pop spune că există interes din partea investitorilor pentru acest proiect, ceea ce îi oferă argumentul să declare că, spre sfârşitul anului viitor, ar putea fi lansată licitaţia de execuţie. „Aici trebuie să vedem interesul băncilor, pentru că va fi realizată în concesiune. Dacă vom avea un astfel de interes, şi suntem în discuţii, atunci vom avea un nou consultant în martie - aprilie 2013, iar în decembrie 2013 am putea lansa licitaţia de execuţie“, a spus Mircea Pop, în interviul acordat Agerpres.
Experţii contactaţi de Capital cred că lucrările ar putea începe abia spre finele anului 2014, în varianta optimistă. „Este foarte greu să găseşti finanţare pentru un astfel de proiect“, spune Alin Goga, fost director juridic al CNADNR. El a explicat că de la un anunţ de licitaţie şi până la pregătirea şantierului e cale lungă. „În primul rând, va fi depunerea candidaturilor celor interesaţi, apoi se vor purta negocieri cu aceştia. Dacă nu se va impune în anunţ ca investitorii să vină cu un contract bancabil, atunci trebuie acordat un termen de cel puţin şase luni pentru a găsi finanţare“, explică Goga. După ce va fi negociat şi aprobat contractul, se va trece la faza de proiectare, care va lua încă şase luni. „Construcţia efectivă a tronsonului Comarnic-Braşov cred că va dura cel puţin trei ani de zile“, adaugă Alin Goga. Luând în calcul cele spuse de fostul director juridic al CNADNR, mai devreme de 2016 nu vom putea circula pe această autostradă.

În total, autostrăzile pentru care au fost lansate anunţuri de intenţie însumează 350 kilometri. Fiind autostrăzi care vor fi concesionate, constructorii îşi vor recupera investiţia în următorii 26-27 de ani, din taxare. Aşa cum se prevede şi în programul de guvernare, „strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori)“.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...ate-176185.html

http://www.zf.ro/companii/harta-celor-mai-...n-2015-10416103

Autostrăzi de la vecinii noştri bulgari ... !

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...cia-176172.html

pothole crew (echipa care repara gropile in NY)


29.334 gropi ‘reparate’ de la Uraganul Sandy (Octombrie 2012)

311 Sistem de raportare a gropilor

vs. Ministrul Transporturilor: “Sunt foarte multe gropi in Romania si nu as putea sub nicio forma sa aflu de toate gropile din tara”

Mitomanul din nou isi da in petec:

http://www.romanialibera.ro/actualitate/po...gea-289164.html

http://www.cnsc.ro/

http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2...l-Brief-171.pdf

E sigur: AUTOSTRADA Deva – Orăştie NU va fi gata la termen. Lucrările au început în 2010

Vremea nefavorabilă şi terenul instabil le pun probleme constructorilor pe porţiunea de 17 kilometri dintre Simeria şi Orăştie. Fisurile din terasament apărute în zona Turdaş şi prognoza meteo pentru lunile februarie şi martie fac ca termenul avansat de CNADNR - aprilie 2013 - să fie prea optimist.
Autostrada Deva – Orăştie

În 2010, când au început lucrările, în contractul încheiat de Compania Naţională de Drumuri şi asocierea Strabag – Straco se prevedea ca cei 33 de kilometri de autostradă să fie gata în februarie, anul acesta.

Priorităţi inversate

Încă din august anul trecut ar fi trebuit terminată porţiunea dintre Simeria şi Orăştie, însă priorităţile s-au inversat. Austriecii de la Strabag au reuşit să finalizeze lotul Deva – Simeria, care cuprinde şi un pod lung de 720 de metri, cu toate că, în vara anului trecut, partenerii lor români de la Straco erau mult mai avansaţi cu lucrările pe lotul Simeria – Orăştie. Nici atunci şi nici mai târziu, nimeni nu a explicat clar situaţia. Neoficial, în august-septembrie anul trecut, se vorbea despre mari probleme cu plăţile către constructori, lucru infirmat însă de CNADNR.

Titularul de contract este grupul Strabag, iar reprezentantul acestuia în zonă, Laurenţiu Verginaş, se fereşte să avanseze o dată până la care va fi terminată şi lucrarea pe porţiunea Simeria – Orăştie: "Lucrările sunt undeva la 82% din totalul de executat. Sunt nişte lucrări rămase, mai dificile, de consolidare a terenului, care, categoric, vor fi finalizate, în prima jumătate a anului urmând să deschidem traficul şi pe acest tronson”, declară Verginaş.

Terasament cu probleme

Bătăile de cap ale constructorilor pleacă de la faptul că în terasamentul autostrăzii, în zona localităţii Turdaş, pe 400 sute de metri, au apărut fisuri serioase, din cauza unor alunecări de teren neanticipate de proiectanţi.

Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu crede că termenul limită anunţat pentru aprilie 2013 este prea optimist. " Din ceea ce mi-a spus directorul CNADNR Timişoara, lucrările sunt în grafic, dar, ca o părere proprie, dacă iarna este lungă, data din aprilie este una prea optimistă”, spune Vasilescu. Prognoza meteo pentru zona Hunedoarei pe lunile februarie şi martie arată că se vor înregistra precipitaţii în cantităţi peste media obişnuită a perioadei, dar şi zile cu temperaturi foarte scăzute.

Tronsonul de autostradă Deva –Simeria -  Orăştie a fost primul de pe traseul românesc al Coridorului lV pan-european la care s-au început lucrările deoarece, în această zonă, pe vechiul DN 7, valorile de trafic ajung la 40.000 de vehicule pe zi şi, mai rău, drumul actual trece, practic prin cele trei oraşe.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/e-sigur-au...en-1018631.html

Constructorii lucrează la autostrada Sibiu–Orăştie şi pe ger

Echipele muncesc în aceste zile la viaduct, la fundaţia unui pasaj peste calea ferată şi la taluzări. Încă nu este rezolvată problema alunecărilor de teren, care vor întârzia finalizarea lucrărilor.

Firmele care lucrează la construcţia auto­străzii Sibiu - Orăştie nu au oprit şantierul nici în aceste zile geroase şi spun că mai continuă lucrările în zone în care se poate interveni şi pe o astfel de vreme.
Managerul de proiect Dan Grozav, care răspunde de lotul III al autostrăzii, spune că nu au oprit lucrările nici în perioada sărbătorilor, iar acum se lucrează la fundaţia unui pasaj peste calea ferată, la viaductul de la Aciliu, dar şi la taluzări.
Lotul III are însă probleme legate de alunecări de teren, iar soluţia tehnică nu este încă rezolvată şi lucrările sunt întârziate.
"Întârzierile sunt cauzate de alunecările de teren, încă nu avem soluţia aprobată", spune Grozav.
Lotul III, care are o lungime de 22 de kilometri, este în dificultate din cauza unor alu­necări de teren din zona Apoldu de Sus, unde au apărut mişcări masive de pământ care nu au putut fi prevăzute de la stadiul de ofertare. Problema este că intervenţia în cazul acestor alunecări de teren nu este prevăzută în contract, deci nu este aco­perită finanţarea prin fonduri europene, iar suma de rezervă prevăzută prin proiect nu asigură lucrarea. Şi pe lotul IV au apărut pro­bleme legate de alunecări de teren.
Constructorii care lucrează la cele două loturi ale auto­străzii, care trece prin judeţul Sibiu, au prezentat în luna noiembrie stadiul fizic al lucră­rilor şi spuneau că autostrada nu va fi gata în aprilie 2013, când este termenul de finalizare, ci cel mai probabil la finalul acestui an.
Autostrada care trece pe raza judeţului Sibiu are două viaducte, lungi de 925 metri, legate între ele printr-un tunel, aceasta fiind prima construcţie de acest gen din ţară, două pasaje de cale ferată, două noduri rutiere, patru pasaje peste auto­stradă şi trece prin Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Amnaş, Aciliu, Sălişte, Săcel, Cristian şi Sibiu..

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/cons...-ger-83630.html

Autostrada Vestului – la început de an

„După aprecierea mea, în ceea ce priveşte stadiul lucrărilor pe Autostrada Vestului – Nădlac-Sibiu, văd posibilă darea în funcţiune a circa 140 de kilometri până în primăvara-vara lui 2013”, spune Marius Popovici.

După anul 2012, care a adus creşterea kilometrilor de autostrăzi pe ansamblul României cu circa 140 de kilometri, respectiv Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă- Constanţa, iar pe Autostrada Vestului trei loturi mai scurte – bypass Arad, bypass Timişoara: Giarmata-Remetea, iar la sfârşitul anului 2012 a fost dat în circulaţie un lot de autostradă foarte spectaculos: Şoimuş-Simeria – 15 kilometri (lucrări executate integral în umplutură, rambelu, 6-7 metri şi un pod peste Mureş spectaculos de 720 de metri), ce ne aduce 2013? „După aprecierea mea, în ceea ce priveşte stadiul lucrărilor pe Autostrada Vestului – Nădlac-Sibiu, văd posibilă darea în funcţiune a circa 140 de kilometri până în primăvara-vara lui 2013, respectiv Arad-Pecica – 16 km, lot I Lugoj-Deva, repectiv Şanoviţa-Dumbrava în judeţul Timiş – 27,5 km, iar în Ardeal, Simeria-Sibiu – 100 de kilometri”, spune Marius Popovici, inginer, consultant în domeniul construcţiilor civile, hidrotehnice şi rutiere.

Lotul 2 al autostrăzii Arad-Nădlac merge, primul lot e cu contractul reziliat

Cel mai avansat ca lucrări este lotul II al autostrăzii Arad-Nădlac, porţiunea nod rutier Arad până la Pecica, respectiv kilometrul 22, total lungime circa 16,6 kilometri, cu valoare totală de proiect de 411 milioane lei, contribuţia UE – 350 milioane lei şi bugetul de stat – 61 milioane lei, cu termen de finalizare a proiectului 10.04.2013. Centrul de greutate al lucrărilor este la pasaj, pe autostradă, peste calea ferată Arad-Nădlac, la kilometrul 29,5, unde terasamentele sunt în curs de finalizare, în rest toate podurile şi podeţele sunt finalizate, iar autostrada are în mare parte pozat asfaltul de uzură. „Cred că în următoarea perioadă vor începe lucrările de montare a parapeţilor, marcajele, dar din cauza rezilieriii contractului pe lot I Nădlac-Pecica – 22 de kilometri, cred că circulaţia va fi în prima etapă doar până la nodul rutier Pecica, unde se va face joncţiunea cu DN 7, la Est de Pecica, prin două sensuri giratorii parţial terminate. Cele mai ample lucrări sunt la nodul rutier peste bypass Arad - kilometrul 39, unde sunt în curs de finalizare rampele peste podul cu patru benzi peste bypass Arad, cât şi rampele de acces de la Arad spre Pecica şi invers”, spune Popovici.

Lot I Lugoj-Deva: marea provocare sunt cele 12 pasaje

Pe lotul I al autostrăzii Lugoj-Deva – 27,5 kilometri, la sfârşit de an 2012, în mare parte constructorul a finalizat caseta autostrăzii, cu mici întreruperi la unele poduri şi pasaje, fiind pozate straturile de asfalt binder şi AB2. „Marea provocare a acestui lot sunt cele 12 pasaje (overpass-uri), dar şi cele cinci poduri de autostradă din care unul este peste râul Bega, la kilometrul 1 + 030, unde a început montarea grinzilor principale, la podul 2 peste canalul Timiş-Bega, la kilometrul 2 + 900, sunt finalizate pilele, urmând a fi betonate consolele pentru montarea grinzilor principale. Podul casetat de la kilometrul 3 + 225 este terminat, sub el trecând drumul comunal 83 – Belinţ – Babşa, iar celelalte 3 poduri, de la kilometrul 19,5, 21,8 şi 23,7 sunt în diferite faze de execuţie”, spune Popovici.Această autostradă va avea şi o bretea de legătură importantă de la nodul Balinţ până la centura Lugojului, de 10,5 kilometri, care va avea şi un nod rutier la Ţipari, aceste lucrări fiind în faze diferite de execuţie, casetă autostradă – fundaţie, fundaţii pile şi culei. Pe acest lot va fi o parcare la kilometrul 21,8, între Susani şi Leucuşeşti.

http://ziuadevest.ro/actualitate/36128-aut...put-de-an-.html

This post has been edited by george_scala_2004: 9 Jan 2013, 14:55

Reparaţii la Autostrada Soarelui

Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale are planuri de reabilitare a tronsonului Bucureşti-Fundulea, iar lucrările ar putea demara în această primăvară.
Autostrada nu va fi închisă, însă circulaţia va fi deviată pe două benzi pe perioada lucrărilor. Conducerea CNADNR estimează că lucrările vor putea demara în aprilie. Prin urmare, este posibil ca sezonul estival să debuteze cu o autostradă în reparaţii.
Tronsonul de autostradă Bucureşti - Fundulea are o lungime de aproape 27 de kilometri şi a fost inaugurat în urmă cu nouă ani. Este singura porţiune din Autostrada Soarelui construită din plăci de beton. Lucrările au costat 74 de milioane de euro. În prezent, porţiunea dintre Bucureşti şi Fundulea s-a degradat şi este plină de gropi.

http://www.realitatea.net/autostrada-soare...ii_1084958.html

Noile promisiuni desarte ale drumarilor: Autostrada Nădlac-Arad, departe de a fi gata. CNADNR anunţă că anul acesta va finaliza 174 de kilometri de autostradă, dintre care 40 în Arad, dar misiunea pare imposibilă.

ARAD. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat, într-un mod foarte optimist, că anul acesta, la nivel naţional, vor fi inauguraţi 174 de kilometri de autostradă. Iar dintre aceşti 174 de kilometri, aproape 40 se află pe teritoriul judeţului nostru. Mai precis, este vorba despre cele două loturi ale autostrăzii Nădlac-Arad, lucrări care se preconizează că vor fi finalizate în trimestrul doi al acestui an. Dacă, pe lotul II, previziunile s-ar putea adeveri, aici lucrările fiind în grafic, în ceea ce priveşte lotul I este foarte puţin probabil ca finalizarea să aibă loc în acest an. Această lucrare, câştigată de Romstrade, este mult în întârziere. Până în acest moment, procentul de finalizare trebuia să ajungă undeva la 70 la sută, dar abia dacă a trecut de 20 la sută.

Mai mult, CNADNR a reziliat contractul cu Romstrade, după ce banii alocaţi de stat pentru autostradă au fost delapidaţi, iar lotul I a rămas fără constructor. Compania de drumuri anunţa, în urmă cu câteva zile, că un nou contract ar putea fi semnat în luna martie a acestui an. Şi este imposibil ca, în numai trei luni de zile, noua firmă care se va ocupa de primul segment al autostrăzii Nădlac-Arad să finalizeze lucrări ce însumează aproape 80 la sută din total.
Linişte pe lotul II

În ceea ce priveşte lotul II al acestei autostrăzi, lucrurile par să meargă conform planului. Încă de la debutul lucrărilor, compania austriacă Alpine Bau a fost în grafic, la fel cum se află şi acum. Austriecii par să dea o lecţie tuturor constructorilor care s-au înhămat la realizarea autostrăzilor, fiind singurii care par să respecte calendarul.
Alte autostrăzi

Pe lângă Nădlac-Arad, CNADNR a mai anunţat că multe alte segmente de autostradă vor fi finalizate în acest an. Este vorba despre Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Deva-Orăştie care, în total, însumează peste 130 de kilometri de autostradă.

http://www.aradon.ro/noile-promisiuni-desa...marilor/1229200

Optimism şi insolvenţă. Unul din constructorii autostrăzii a intrat în insolvenţă

Construcţia autostrăzii Nădlac – Sibiu, de pe Coridorul IV Paneuropean, merge ca orice lucru în România, când mai greu când mai uşor. Segmentul mai sus amintit traversează şi judeţul nostru, iar acest lucru îi interesează pe mulţi hunedoreni.

La început între Simeria şi Orăştie

Aşa cum se ştie, în judeţul Hunedoara se circulă pe tronsonul Şoimuş – Simeria şi încă se lucrează pe porţiunea de autostradă Simeria - Orăştie. „Chiar dacă unul dintre constructori, STRACO, a intrat în insolvenţă, există toate premisele ca al doilea operator, respectiv STRABAG, membru al asocierii, să termine lucrările de pe tronsonul Simeria – Orăştie. Aici lucrările sunt foarte avansate, asfaltările fiind începute încă din iunie anul trecut şi, conform proiectului de execuţie, acestea vor fi finalizate în luna aprilie 2013, bineînţeles dacă şi condiţiile meteorologice vor permite efectuarea de astfel de operaţiuni. Oricum, am convingerea că până la sfârşitul acestui an se va circula pe tronsonul de autostradă Şoimuş – Orăştie”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu. De asemenea, prefectul de Hunedoara a vorbit şi despre stadiul de execuţie al celorlalte tronsoane. Astfel, în ceea ce priveşte judeţul nostru, la tronsonul Lugoj – Şoimuş a fost deja stabilită firma ce va executa lucrările, în vreme ce operaţiunile dintre Nădlac şi Arad şi, respectiv, Timişoara şi Lugoj, sunt în faza de licitaţie, iar tronsonul Arad – Timişoara a fost finalizat. Apoi, de la ieşirea din Orăştie autostrada, conform lui Vasilescu, va „merge” până în judeţul Alba, în localitatea Pianu. „Între Pianu şi Sibiu se înregistrează frecvente alunecări de teren şi, în plus, încă nu a fost identificată resursa financiară de 90 de milioane de euro pentru executarea lucrărilor”, a mai spus Sorin Adrian Vasilescu.

http://nou.zhd.ro/article/optimism-%C5%9Fi...ven%C5%A3%C4%83

Promisiunile făcute de senatorul U.S.L. Eugen Teodorovici prind contur: Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani, trecută în calendarul C.N.A.D.R. Autostrada va fi proiectată, construită, întreţinută şi operată de un consorţiu privat

Una dintre promisiunile senatorului U.S.L. de Buzău, Eugen Teodorovici, actulamente ministru al Fondurilor Europene, prinde din ce în ce mai mult contur. CNADR a anunţat recent introducerea în calendarul de inaugurări a autostrăzii Ploieşti-Buzău-Focşani, obiectiv pe care Teodorovici s-a angajat să-l pună în practică într-un termen rezonabil. Licitaţia pentru construirea autostrăzii, în lungime totală de 133 de kilometri, a fost deja lansată, iar investiţia, în valoare de pînă în 1,07 miliarde de euro, va fi efectuată de către un consorţiu privat, care se va ocupa de proiectare, execuţie şi operare a autostrăzii, care urmează să preia o mare parte din traficul de pe DN2 E 85. Autostrada care va traversa judeţul va fi gata, potrivit senatorului Teodorovici, în termen de 3 ani şi va fi inclusă în coridorul IX Paneuropean.

http://www.sansabuzoiana.ro/politica_locala.html?aid=54045

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/s...ei-in-2013.html

Autostrada Brasov-Bors are 6 kilometri si poate va fi finalizata anul acesta. Bravo Protv

Mitomanul din nou isi da in petec:

http://www.romanialibera.ro/actualitate/po...gea-289164.html

http://www.cnsc.ro/

http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2...l-Brief-171.pdf

CNSC: Nu am blocat licitaţia Comarnic-Braşov; premierul Ponta a fost dezinformat

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) precizează că nu a blocat licitaţia pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, ca reacţie la declaraţiile premierului Victor Ponta, despre care instituţia apreciază că au fost făcute ca urmare a unei dezinformări.

Consiliul arată că nu a "blocat" procedura de atribuire prin dialog competitiv a contractului de concesionare de lucrări pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Bucureşti - Braşov, tronsonul Comarnic - Braşov, "cum în mod eronat s-a interpretat", întrucât deciziile de suspendare pe care le pronunţă, în cazurile prevăzute expres de lege, acţionează numai până la soluţionarea pe fond a cauzei, respectiv maximum 20 de zile de la completarea dosarului. "În speţă, completul numărul 11 din cadrul instituţiei, căruia i s-a repartizat în mod aleatoriu dosarul, a admis cererea de suspendare formulată prin contestaţia introdusă de China Communications Construction Company Limited, pronunţând, în acest sens, în data de 21 decembrie 2012, Decizia nr. 1001S/C11/5822. În fapt, suspendarea a acţionat numai până în data de 3 ianuarie 2013, atunci când completul de soluţionare căruia i-a fost repartizat dosarul, în mod aleatoriu, a soluţionat pe fond cauza, pronunţând Decizia nr. 3/C11/5822. Prin decizia precizată s-a admis, în parte, contestaţia formulatã de către China Communications Construction Company Limited, dispunându-se remedierea anunţului de participare şi a fişei de date a achiziţiei", se arată într-un comunicat al CNSC.

Premierul Ponta a cerut, vineri, găsirea unei soluţii în instanţă pentru reluarea lici­ta­ţiei autostrăzii Comarnic-Braşov, arătând că aceasta a fost iar suspendată "pentru Sfântul Aşteaptă" de către Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor, dar că nu mai acceptă "abuzurile şi şmecheriile" şefului instituţiei. Premierul a mai declarat că Guvernul va modifica legea pentru a debloca licitaţii oprite de Consiliu şi că şeful instituţiei, Bogdan Lehel, este prieten cu liderii PDL Blaga şi Udrea.

La sfârşitul lunii septembrie, tot în şedinţă de guvern, premierul Ponta a solicitat conducerii Ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei şi Secretariatului General al Guvernului să găsească o soluţie pentru reluarea licitaţiei la auto­strada Comarnic-Braşov, arătând că "birocraţia politică" şi CNSC au blocat această procedură.

În comunicatul CNSC, asumat de preşedintele instituţiei, se precizează că Decizia nr. 3/C11/5822 a fost emisă în data de 3 ianuarie, în numai trei zile lucrătoare, anterior declaraţiilor de vineri ale premierului, nu ulterior acestora, "aşa cum s-a lăsat să se înţeleagă şi greşit a fost menţionat în mass-media".

"Prin urmare, dacă în data de 4 ianuarie 2013, cei care l-au «informat» pe domnul prim-ministru Victor Ponta în cadrul şedinţei de guvern cu privire la stadiul soluţionării contes­taţiei, ar fi întreprins diligenţele minime de a se interesa cu privire la dosarul în cauză, ar fi aflat cã CNSC a soluţionat pe fond contestaţia în urmă cu o zi, respectiv în data de 3 ianuarie 2013. Din acest motiv, considerăm ca afirmaţiile domnului prim-ministru Victor Ponta, a cărui bună-credinţă nu o punem la îndoială, au fost fãcute ca urmare a unei dezinformări. În ceea ce priveşte preşedintele CNSC şi ceilalţi membri ai Consiliului, facem precizarea că aceştia sunt apolitici, în cazul acestora fiind stabilit prin lege acelaşi regim al incompatibilitãţilor ca şi în cazul magistraţilor", se spune în comunicatul Consiliului.

Preşedintele CNSC are doar atribuţii administrative şi manageriale şi participă numai la soluţionarea cauzelor ce au fost repartizate completului din care face parte, în calitate de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice, fără a avea vreo ingerinţă în deciziile pronunţate de alte complete, cum este cazul în prezenta cauză, potrivit instituţiei. "În final, pe această cale, asigurăm instituţiile publice şi mediul de afaceri că CNSC va continua să participe activ şi în anul 2013 la sprijinirea şi dezvoltarea absorbţiei fondurilor europene, prin soluţionarea cu celeritate a contestaţiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, cu respectarea întocmai a principiilor consacrate de legislaţia în materie", se mai spune în comunicatul CNSC.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este instituţia care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României.

Reacţia Ministerului Transporturilor

Ministerul Transporturilor (MT) susţine că există neconcordanţe între decizii succesive luate de CNSC în cazul proiectelor de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov - Simeria şi de construcţie a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, care cauzează tergiversarea începerii lucrărilor.

Ministerul arată că în cazul licitaţiei de concesionare de lucrări la tronsonul de autostradă Cormanic-Braşov, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a hotărât la 21 decembrie 2012, prin Decizia nr.1001S/C11/5822, admiterea contestaţiei formulate de compania China Communications Construction Company Limited şi suspendarea procedurii de atribuire.

http://www.zf.ro/eveniment/cnsc-nu-am-bloc...format-10436534

putina istorie:

http://www.construim-romania.ro/constructi...e/Galerie-Foto/

http://www.construim-romania.ro/constructi...i/Galerie-Foto/

10 Jan 2013, 11:22:
Giratoriul românesc, mai meschin decât cel european. Camionagiii se plâng că proaspăt inaugurata autostradă Timişoara-Lugoj e prost proiectată

La nici trei luni de la deschiderea autostrăzii Timişoara-Lugoj au apărut problemele. Tiriştii se plâng că îşi distrug anvelopele în unul din giratoriile autostrăzii. Cauzele ar putea fi economiile făcute de către Compania de Drumuri la construirea giratoriilor, în lipsa terenurilor necesare.
Autostrada Timişoara-Lugoj, mai precis primul tronson al acesteia - un soi de ocolitoare a municipiului de pe Bega, ar avea deficienţe de proiectare şi execuţie, au relatat ieri corespondenţi ai postului de televiziune Digi 24. Potrivit postului, "o bucată din primul lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj a fost construită greşit. Mai precis, sensul giratoriu care permite ieşirea din cei 10 kilometri de şosea rapidă este prea îngust pentru tiruri", afirmă ziariştii de la Digi 24. Segmentul de autostradă inaugurat în luna octombrie are o lungime de 10 kilometri şi este delimitat de două giratorii, unul la Remetea Mare, celălalt la Giarmata. Lucrarea a fost executată de firma Spedition UMB deţinută de Dorinel Umbrărescu şi are o valoare de 47 milioane euro, fără TVA.

Tiriştii confirmă

Mai mulţi transportatori rutieri chestionaţi de ziarul România Liberă au confirmat ieri existenţa problemelor. "Să veniţi să vă uitaţi cu ochii dumneavoastră. In doar câteva luni e plin de lovituri, ba interiorul giratoriului, ba lateralul acestuia", spune plastic responsabilul unei firme de transport rutier cu tiruri din judeţul Timiş. De la deschiderea tronsonului, presa a arătat că în zona pasajului Remetea au avut loc mai multe accidente grave de circulaţie în care au fost implicate atât TIR-uri, cât şi autoturisme. "Când intră camionul se gâtuie. Roţile din spate ale remorcilor se urcă pe sus", îşi continuă relatarea responsabilul firmei de transport. El afirmă giratoriul de la Remetea Mare nu e singurul cu probleme din România, existând şi altele "făcute după ureche". Giratorii sunt şi în alte ţări dar acolo sunt prevăzute spaţiile necesare. Plângerile acestuia sunt confirmate de Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România (UNTRR). "Şoferii îşi distrug anvelopele ce costă sute de euro bucata şi care ar trebui să ţină cel puţin 150.000 de kilometri, în urma lovirii bordurilor", spune el. Spre exemplu, Radu Dinescu exemplifică şi prin cazul giratoriului situat la ieşirea din autostrada Piteşti-Bucureşti, în zona complexului Fashion House Outlet, de netrecut de către transportuile agabaritice ce merg către Turcia, din cauza razelor mici. In sens invers, de la Constanţa spre Bucureşti, transporturile agabaritice nu pot veni pe autostrada Soarelui deoarece punctul de plată a tarifului de trecere pe podul de la Feteşti nu are prevăzute porţi dedicate prin care să poată trece astfel de transporturi.

Care sunt cauzele?

Asemenea oricărui element al unui drum naţional, un giratoriu trebuie să respecte normele de proiectare ce prevăd precis elementele geometrice obligatorii (raze, lăţimi, unghiuri, declivităţi, etc). Caracteristicile ar permite teoretic intrarea în giratoriu cu o viteză de 40-50 de kilometri la oră , în funcţie de numărul de benzi. In practică giratoriul românesc respectă mai mult sau mai puţin regulile. "Tendinţa companiei este să facă giratorii mari. Uneori însă nu există terenurile necesare, trebuie mutate reţele optice, stâlpi sau făcute defrişări şi atunci acestea ajung mai mici", spune responsabilul unei firme de proiectare. Potrivit practicilor, CNADNR aprobă deseori o micşorare a razei giratoriului cu până la 10% faţă de norme. "Vă daţi seama ce înseamnă ca un giratoriu cu o rază de 20 de metri să ajungă la 18 metri", spune un alt proiectant. Teoretic, raza minimă a insulei interioare e între 18 şi 20 de metri, de la centru spre margine urmează un inel de siguranţă lat de 1-1,5 metri şi apoi una două benzi de circulaţie late de 5 metri (cu 1,5 metri mai largi decât cele normale). In practică giratoriul nostru intră la apă. In plus, tot din lipsă de spaţiu sau dintr-o economie de bani, CNADNR renunţă la construirea benzilor dedicate virajului la dreapta. Acestea permit vehiculelor ce circulă spre dreapta o viteză mai mare, deoarece banda dedicată are o rază de curbură mai mare faţă de cea din interiorul giratoriului. Benzile dedicate lipsesc în mare parte a cazurilor, deoarece construirea lor necesită cumpărarea de către stat a unor terenuri suplimentare, faţă de giratoriul simplu. Dacă lungimea unui autoturism este de aproximativ 4 metri, cea a unui tir poate ajunge la 20 de metri şi există discuţii la nivel european în sensul măririi lungimii maxime permise.

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/c...ata-289614.html

Cea mai lungă AUTOSTRADĂ suspendată din ţară, amânată din cauza alunecărilor de teren

Şoferii care aşteptau să circule din primăvară pe viaductul de la Aciliu, parte a tronsonului de autostradă Sibiu – Orăştie, vor trebui să mai aştepte până în toamnă, deoarece inaugurarea celei mai lungi autostrăzi suspendate din ţară a fost amânată din cauza unor alunecări de teren.

Echipele de constructori care au subcontractat lucrările de la Impregilo, cărora li s-a atribuit lotul trei din acest tronson de autostrdă, nu au oprit şantierul nici pe timpul sărbătorilor şi continuă în ciuda gerului din aceste zile. Acum se lucrează la fundaţia unui pasaj peste calea ferată, la viaductul de la Aciliu, dar şi la taluzări, scrie ziarul sibian Tribuna.

Chiar dacă ritmul de muncă este alert, constructorii estimează că inaugurarea tronsonului Sibiu – Orăştie va putea fi făcută abia spre finalul anului, în principal din cauza apariţiei unor alunecări de teren în zona Apoldu de Sus, parte din lotul trei, dar şi pe raza lotului patru de autostradă. „Întârzierile sunt cauzate de alunecările de teren. Încă nu avem soluţia aprobată", a declarat  Dan Grozav, managerul de proiect răspunzător de lotul trei, citat de Tribuna. Lucrările de stabilizare a terenului necesită finanţări suplimentare care nu sunt cuprinse în contract, sumele de rezervă ne acoperind costurile. Conform contractului, termenul de finalizare a fost stabilit pentru luna aprilie a acestui an.

Pe şantierul din lotul 3 al tronsonului de autostradă Sibiu – Orăştie, în lungime de 22 km, italienii de la Impregilo au angajat 100 de oameni. La sudarea şi montarea traveelor viaductului de la Aciliu au lucrat 35 de muncitori, dintre care opt italieni şi restul români. Viaductul are o lungime de circa un kilometru şi o înălţime maximă de 74 de metri, cât un bloc cu 20 de etaje. Lucrările la acest lot au început în 20 iunie 2011, odată cu cele pentru întregul tronson Sibiu – Orăştie, şi necesită o investiţie de 142,7 mil. euro.

Tronsonul de autostradă Sibiu – Orăştie are o lungime totală de circa 82 de kilometri şi va necesita investiţii totale de 605 mil. euro, fără TVA, susţinute în proporţie de 85% de către Comunitatea Europeană şi restul de 15% de către guvernul român. Tronsonul a fost împărţit în patru loturi: primul, în lungime de 24 km, a fost atribuit austriecilor de la Strabag, al doilea, de 19 km, consorţiului Straco – Studio Corona, al treilea, de 22 km, italienilor de la Impregilo şi cel de-al patrulea, în lungime de 17 km, a fost atribuit consorţiului Astaldi – Euro Construct Trading 98 – Astalrom.

Acest tronson face la rândul său parte din Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport. La finalul lucrărilor, autostrada ar trebui să lege Bucureştiul de Piteşti, Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişoara, Arad şi Nădlac făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...ren-176431.html

10 Jan 2013, 12:55:
Ultima strigare pentru AUTOSTRADA ZĂPEZII COMARNIC-BRAŞOV: când vor autorităţile s-o termine

Pe 11 februarie, cea mai aşteptată autostradă din România ar putea prinde pentru prima dată contur. Este vorba despre "drumul umilinţelor" românilor, cei 58 de kilometri ai "drumului spre munte", unde de ani de zile se formează ambuteiaje şi cozi interminabile, unde poliţiştii îşi fac planul la amenzi şi unde, din păcate, au loc dese accidente cu victime omeneşti. La data precizată, proiectul iese din planul promisiunilor, procedura - care trena de luni bune din cauza birocraţiei şi contestaţiilor - fiind deblocată aproape peste noapte.

Astfel, companiile interesate să construiască în regim de concesiune autostrada Comarnic-Braşov (58 km) vor depune ofertele până pe 11 februarie. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a prelungit cu aproape două săptămâni termenul-limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul procedurii de atribuire, termenul iniţial stabilit fiind 29 ianuarie 2013.

Prelungirea termenului a fost decisă ca urmare a unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) remisă CNADNR pe 4 ianuarie a.c.

În erata publicată de Compania de Autostrăzi se prevede, la informaţii suplimentare, "limitarea numărului de operatori economici invitaţi să prezinte oferte sau să participe: între 3 şi 5 agenţi economici", precum şi criteriile de preselecţie şi ponderea acestora în selectarea candidaţilor.

Astfel, media cifrei de afaceri în domeniul infrastructurii rutiere va avea o pondere de 40%, iar experienţa în construcţia de autostrăzi - o pondere de 55%. Un al treilea criteriu, care va avea o pondere de 5%, este raportul între activele şi datoriile curente ale firmei ofertante.

Gândul a scris la sfârşitul săptămânii trecute că procedura de atribuire a contractului de concesionare pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov a fost reluată după ce, la sfâşitul lunii decembrie, fusese suspendată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) în urma solicitării formulate de firma China Communication Construction Company (CCCC) Ltd, cu sediul în Beijing.

În şedinţa de Guvern de vinerea trecută, premierul Victor Ponta acuzase preşedintele CNSC de "abuzuri" şi "şmecherii" în blocarea licitaţiei pentru Comarnic-Braşov.

"Eu unul nu mai sunt dispus să înghit abuzurile şi şmecheriile de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Dumneavostră v-aţi agitat, aţi scos la concesiune Comarnic-Braşov - că până îl facem, cu sens unic, dublu, triplu, dacă nu facem autostradă, tot o să ne blocăm pe Comarnic-Braşov -, CNSC a muncit tare pe 21 decembrie şi a suspendat procedura. Pentru când ? Pentru Sfântul Aşteaptă!", a spus atunci Victor Ponta.

CNADNR: Comarnic-Braşov, finalizată în anul 2017

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat la începutul lunii decembrie că autostrada Comarnic-Braşov va fi construită în regim de concesiune, iar constructorul va fi ales prin procedura dialogului competitiv, la care vor putea participa "între 3 şi 5 agenţi economici", potrivit unui anunţ al CNADNR.

Compania care va câştiga licitaţia va asigura finanţarea şi îşi va recupera investiţia dintr-o taxă ce ar putea să fie cuprinsă între 3 euro pentru autoturisme şi 7,4 euro pentru vehiculele de mare tonaj.

Pe de altă parte, gândul a scris recent că românii ar putea scăpa de calvarul circulaţiei bară la bară pe DN1 începând din 2017, când autorităţile estimează că va fi gata autostrada Comarnic-Braşov, după cum reiese dintr-o programare a inaugurărilor de autostrăzi, realizată de CNADNR.

Mai exact, reprezentantii Companiei Naţionale de Autostrăzi apreciază că cei 58 de kilometri ai autostrăzii Comarnic-Braşov vor fi finalizaţi în trimestrul al doilea din 2017, chiar dacă până acum lucrările nici nu au început.

La sfârşitul lunii decembrie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a suspendat procesul de atribuire a contractului de concesiune pentru autostrada Comarnic-Braşov, după ce firma din China a contestat criteriile din documentaţia de atribuire a contractului şi a solicitat suspendarea procedurii.

http://static.gandul.info/financiar/ultima...ermine-10444995

This post has been edited by george_scala_2004: 10 Jan 2013, 12:55

După ce în 2011 se putea lăuda cu un record privind infrastructura rutieră, China a doborât un nou record al autostrăzilor. Mai precis, conform unor cifre neoficiale, chinezii au ajuns să aibă mai mulți kilometri de autostradă decât toată Europa la un loc.

In decembrie 2012, China a ajuns să dețină o rețea de 91.157 de km de autostradă, urmând ca în ianuarie să depășească 91.500 de km, adivă nivelul actual al rețelei existente pe tot continentul european (nu numai Uniunea Europeană, ba dimpotrivă, în calcule a fost inclusă și Turcia).

Regiunea cu cea mai extinsă rețea de autostrăzi este provincia Henan, care are numai ea singură aproape 6.000 de km de autostradă.

Conform unor date oficiale, la finalul lui 2011, regiunea cu cei mai puțini km de autostradă avea aproape 700 de km de autostradă, mai mult decât are toată România.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...reg-176721.html

2012, anul în care profeţiile unor miniştri de la Transporturi s-au lovit de crunta realitate: 500 de kilometri de autostrăzi în loc de 1.000

adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-arata-autostrazile-romania-7_50ddc6dc596d72009146a869/index.html

Firma Spedition UMB, deţinută de Dorinel Umbrărescu, a fost desemnată de către Compania de Autostrăzi câştigătoare a licitaţiei de construire a celui de-al doilea tronson al autostrăzii Timişoara-Lugoj, după descalificarea firmei ce a avut cel mai bun preţ, spaniolii de la Constructora San Jose.
Potrivit surselor neoficiale din cadrul proiectului, asocierea spaniolă Constructora San Jose/Sevicon Obras e Infraestructuras a fost descalificată din motive neprecizate încă de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Oferta acestor firme a prevăzut un preţ de 86,2 milioane euro, fără TVA, cu 2,8 milioane euro mai puţin decât al doilea clasat, asocierea firmelor Spedition UMB/Tehnostrade, ambele deţinute de unul din importanţii regi români ai asfaltului, Dorinel Umbrărescu. Criteriul de atribuire a acestui contract a fost preţul cel mai scăzut. Folosirea acestui criteriu face ca acordarea contractului unor firme de pe locurile inferioare să fie posibilă doar dacă ofertele primilor clasaţi sunt apreciate drept necorespunzătoare.

Sursele indicate afirmă că spaniolii nu au contestat licitaţia la CNADNR sau la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), ci s-au adresat direct cu o plângere Comisiei Europene. Reamintim că a finele anului trecut a fost declanşat un scandal privitor la primul tronson de autostradă dintre Nădlac şi Arad ce a pornit tot de la o plângere adresată de către o firmă străină Comisiei Europene. Constructorul portughez Monteadriano câştigase anterior contractul împreună cu firma parteneră Romstrade în pofida faptului că avusese al şaselea preţ în licitaţie.

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/e...goj-290395.html

http://www.redesteptarea.ro/index.php?opti...tate&Itemid=457

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România vrea ca această autostradă să fie construită prin concesiune. Contractul de concesiune a Autostrăzii Ploieşti – Buzău – Focşani ar urma să aibă o perioadă de maxim 30 de ani, perioadă în care firma care va construi autostrada îşi va recupera investiţia. Prin viitorul contract de concesiune, concesionarul se va obliga să proiecteze, să finanţeze, să construiască, să întreţină şi să opereze Autostrada Ploieşti – Buzău – Focşani. Costurile pentru noua autostradă, în lungime de 113 de kilometri, sunt estimate între 801.700.000 si 1.066.300 euro. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de adjudecare a licitaţiei a fost stabilită pentru sfârşitul lunii iunie 2013.

adevarul.ro/locale/focsani/anul-vom-afla-autostrada-trece-focsani-viitor-1_50f548fe7bdf470905453d24/index.html

http://www.finantistii.ro/transporturi-inf...utostrada-76799

http://prinbrasov.com/2013/01/nou-drum-rut...oftanei-sacele/

http://www.observatorulph.ro/administratie...a3-la-gherghita

http://www.clon.ro/boc-vrea-un-pasaj-pe-su...ubteran/1230990

http://www.bihon.ro/centura-se-va-prelungi-spre-cluj/1230586

revine in actualitate http://www.telegrafonline.ro/1357164000/ar..._medgidia_.html o stire mai veche http://www.replicaonline.ro/romania-ar-put...ormula-1-55515/

oare chiar asa sa fie?

De pe alt topic:

http://www.agerpres.ro/media/index.php/int...cu-Romania.html
"O nouă porţiune de 39 de kilometri din autostradă M3, care face legătura între oraşele Nyiregyhaza şi Or din nord-estul Ungariei, a fost inaugurată miercuri, transmite MTI. Noua secţiune va uşura circulaţia autovehiculelor spre Ucraina şi România...
Tronsonul de autostradă inaugurat miercuri a costat 31,9 miliarde forinţi (108 milioane euro), dintre care 85% au venit de la Uniunea Europeană,[U] "

Lasand la o parte treaba cu 85% din banii ue, eu as observa ca acea autostrada a costat 108 milioane euro pentru 39 km, ceea ce inseamna 2,77 milioane/km.

Pai 85% bani UE sunt si pe A1 (coridurul IV) la noi. Doar ca noi tot incercam sa furam 80% din ei. Ungurii, in criza profunda, probabil se multumesc sa fure mai putin.

Eşecul guvernării corporative la CNADNR

În anul 2012, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a mandatat asocierea PwC-D&B David şi Băiaş-George Butunoiu să recruteze persoane din mediul privat pentru conducerea companiilor de stat din subordine.

Îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat reprezintă un obiectiv asumat de Guvernul României prin Scrisoarea de intenţie către Fondul Monetar Internaţional, aprobată de Guvern prin memorandum, la data de 07 iunie 2011.

În cadrul proiectului „Suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport şi infrastructură”, activitatea nr. 3 din proiectul “Asistenţă tehnică în vederea consolidării capacităţii MTI pentru evaluarea competenţelor necesare pentru ocuparea posturilor de conducere ale unităţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea MTI”, MTI a încheiat, urmare unei proceduri de achiziţie publică, acordul cadru nr. 26.065/15.06.2011, în scopul recrutării personalului de conducere pentru companiile aflate sub autoritatea MTI (membrii CA executivi şi neexecutivi) în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

În urma acestei proceduri, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a mandatat asocierea PricewaterhouseCoopers, D&B David şi Băiaş SCA şi George Butunoiu (Consultanţii) să furnizeze MTI, în calitate de autoritate tutelară, asistenţă tehnică în gestionarea corespunzătoare a procedurilor de evaluare şi selecţie de personal de conducere (top management), respectiv a membrilor consiliului de administraţie şi a directorilor generali pentru întreprinderile publice aflate sub autoritatea sa, conform prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu respectarea principiilor privind transparenţa, nediscriminarea, tratamentul egal şi cu luarea în considerare a specificului domeniului de activitate al acestor unităţi.

Prezentul proiect se desfăşoară în cadrul Acordului nr. 26065/15.06.2012 dintre MTI şi Asocierea câştigătoare a licitaţiei (Consultanţii), conform Art. 16 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare şi a OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Proiectul este finanţat de către Fondul Social European, prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013″” (PODCA) şi cofinanţat de la bugetul de stat prin bugetul MTI.

În luna septembrie 2012, revista TIR Magazin a publicat în exclusivitate listele propuse de asocierea PwC-D&B David şi Băiaş-George Butunoiu pentru conducerile CNADNR şi Tarom.

http://www.tirmagazin.ro/index.php?/Esenti...uce-cnadnr.html

http://www.tirmagazin.ro/index.php?/Esenti...e-la-tarom.html

Între timp, după mai multe "zbateri", la Tarom s-a instalat o conducere privată.

Sumele extrem de mari care se vehiculează în Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au făcut ca toţi politicienii care au fost la guvernare de la intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice să se eschiveze de la obligaţiile pe care şi le-au asumat.

"Vârful de gamă" al eschivelor l-a constituit chiar realizarea, din ordinul actualului director general interimar al CNADNR, Mircea Pop, a unui proiect de înfiinţare a ANDA - Agenţia Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. Documentul, nimic altceva decât o "fantasmagorică" transformare a Companiei Naţionale de Autostrăzi în agenţie guvernamentală, a fost invocat continuu, în ultimele patru luni, de fiecare dată când s-a ridicat problema instalării guvernării corporative la CNADNR.

http://www.tirmagazin.ro/index.php?/Esenti...-autostrzi.html

Între timp, Bogdan Pascu, directorul general adjunct Proiecte cu Finanţare Externă al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi CNADNR a fost revocat din funcţie de către interimarul şef al companiei Mircea Pop.

Pesedistul clujean Pop l-a pedepsit astfel drastic pe Pascu pentru obrăznicia de a-şi depune candidatura pentru şefia corporativă a CNADNR. Mai mult, Bogdan Pascu a obţinut un scor net superior lui Mircea Pop la evaluările făcute de către asocierea care a făcut recrutarea. Şi din această cauză şi-a pierdut locul de muncă.

http://www.tirmagazin.ro/index.php?/Esenti...in-cnadnrq.html

Pascu a intentat un proces CNADNR şi probabil că îl va câştiga având în vedere modul abuziv în care a fost dat afară din companie. Compania de Autostrăzi va fi obligată să îi plătescă despăgubiri pentru toată perioada în care nu a avut un loc de muncă, iar Mircea Pop rămâne în continuare interimar la conducerea companiei naţionale sfidând legea şi angajamentele pe care şi le-a luat România în faţă instituţiilor internaţionale.

Surse din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ne-au declarat că pentru procesul de recrutare a menagerilor privaţi pentru companiile din subordinea MTI s-au cheltuit din bani publici 200.000 de euro. Nici această sumă nu pare să îi impresioneze pe actualii guvernanţi, care au început o adevărată bătălie pentru controlul politic asupra CNADNR.

http://www.tirmagazin.ro/index.php?/Esenti...-la-cnadnr.html

Peste cinci ani, România ar trebui să aibă construiţi nu mai puţin de 700 de kilometri de autostrăzi în concesiune. Văzută de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronică de bani la buget, concesionarea concomitentă a patru tronsoane importante de autostrăzi va fi însă dificilă.

Nu mai puţin de patru proiecte importante de autostrăzi ce urmează a fi realizate în sistem de concesiune (concesionarul finanţează, construieşte, apoi colectează timp de 30 de ani taxele de autos­tradă) au fost scoase la licitaţie în ultimele două luni de către conducerea Companiei Naţio­nale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România cu binecuvântarea Ministerului Transporturilor.

Anunţuri publice prevăd pentru autostrăzile „Centura Sud Bucureşti" (valoare estimată la 9 miliarde lei, lungime 50 de kilometri), Comarnic-Braşov (5,3 miliarde lei, 58 de kilometri), Piteşti-Craiova (3,6-4,8 miliarde lei, 120 de kilometri) şi Ploieşti-Focşani (3,5-4,4 miliarde lei, 150 de kilometri) finalizarea,  luna viitoare, a unei liste scurte de doritori. Pe parcursul următorului an, din aceştia va fi selectat câte un concesionar. Lucrările ar putea dura 3-4 ani, ceea ce înseamnă că în următorii ani vor fi în derulare proiecte cu o valoare estimată totală de aproximativ 4,8-5,3 miliarde de euro.

La prima vedere, lucrurile sunt în aparenţă simple. Concesionarul colectează taxele de autostradă, precum şi chiriile pe spaţiile aferente (restaurante, staţii de carburanţi etc.), urmând să-şi recupereze din acestea investiţia în lucrări, să plătească dobânzile bancherilor ce l-au împrumutat şi să obţină banii necesari întreţinerii. În practica negocierii concesiunilor, deoarece nu se ştie cum va afecta introducerea taxării traficul şi ca urmare a riscurilor întinse pe durata concesiunii, se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) să asigure concesionarului, dacă va fi necesar, diferenţa dintre costurile şi veniturile acestuia. Diferenţele plătite de la buget intră însă la calculul deficitului, iar România însă s-a angajat să-l menţină la minimum. Imposibilitatea acestui sprijin din partea statului va face negocierile dificile.

Un al doilea motiv este faptul că în ochii bancherilor interna­ţionali România nu prezintă multă încredere pentru a finanţată pentru proiecte importante, după ce concesiunea Comarnic-Braşov a suferit deja două eşecuri. „Ştiţi probabil că proiectele tip PPP au fost încercate deseori în România şi nici măcar unul nu a fost de succes. Cu cât se întâmplă aceasta mai des, cu atât un potenţial concesionar va fi precaut să depună oferta. El va fi preocupat că legislaţia se poate schimba, Guvernul se poate schimba. Acesta nu e un contract simplu de construire, ci unul complex ce presupune multe analize", spunea acum doi ani Chris Germanacos director general al firmei de consultanţă Louis Berger.

Nu în ultimul rând, lipsa de experienţă a autorităţilor în domeniul PPP va determina bancherii să fie foarte circumspecţi cu finanţarea proiectelor. Riscurile sunt ca o concesiune proastă, făcută în pripă să dea dureri de cap în viitor. Ea ar putea deveni o adevărată gaură bugetară (taxele mari riscă să diminueze traficul, iar concesionarul va face presiuni pentru renegocierea contractului). În urmă cu doi ani, Banca Mondială recomanda României să înceapă cu un proiect-pilot nu mai scump de 500 de milioane de euro, preferabil pe Valea Prahovei-zonă cu trafic mare, unde concesionarul nu va întâmpina dificultăţi în recuperarea investiţiei.

„Privind înainte, România ar putea lua în calcul un proiect mai mic şi mai puţin complex de ameliorare a reţelei rutiere prin parteneriat public-privat. (...) România ar avea nevoie urgent de un proiect-pilot dacă do­reşte ca aceste parteneriate să joace în viitor un rol important în sectorul autostrăzilor. (...) Ar putea costa mai puţin de 500 milioane de euro, nu sunt dificultăţi legate de exproprieri, iar dificultăţile tehnice nu par de nedepăşit", sfătuia atunci BM.

Costuri ce nu pot fi neglijate

Un calcul aproximativ indică sume mari de bani necesare recuperării investiţiei. La valorile actuale şi fără a socoti şi dobânzile, precum şi costurile între­ţinerii, concesionarii ar urma să recupereze în fiecare din cei 30 de ani între 162 şi 177 milioane euro, ceea ce înseamnă taxe colectate de 630-690 de euro pe fiecare kilometru şi zi. La un tarif în medie de 4 eurocenţi la km (jumătate din cel utilizat în general în ţări precum Italia sau Franţa), indicatorul Medie Zilnică Anuală (MZA) ar trebui să fie de 15.000-18.000 de vehicule. Dacă e cert că pe Valea Prahovei acesta va fi atins, nu e sigur că se va reuşi acestuia pe multe segmente ale viitoarei reţele. Tarifele percepute camioanelor vor fi însă mult mai mari, iar acestea ar putea fi salvarea.   

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/e...noi-290799.html

21 Jan 2013, 14:00:
Autostrada Soarelui sau teren de golf? Cum a ajuns să arate şoseaua spre mare după zăpezile din această iarnă

Autostrada Soarelui, drumul dintre Capitală şi Constanţa care în urmă cu două luni a fost finalizat complet, a fost şi în această iarnă victima fenomenelor meteo nefavorabile, care au lăsat urme adânci în asfalt. Pe porţiunea dintre Capitală şi kilometrul 88, autostrada este presărată din loc în loc, şi pe un sens şi pe altul, cu gropi adânci de circa 10-15 centimetri, în special pe prima bandă de mers.

Odată ce zăpada s-a topit, o nouă provocare a apărut pentru şoferi: gropile. Cum apar însă aceste gropi? Apa rezultată în urma topirii zăpezii intră în crăpăturile din asfalt, îşi măreşte volumul în urma unui îngheţ, spărgând practic asfaltul şi conducând la apariţia gropilor.

Sezonul de iarnă 2011-2012 a adus peste 800.000 de metri pătraţi de gropi pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România, a căror plombare ar urma să coste peste 10 milioane de euro, potrivit datelor transmise anul trecut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deocamdată nu există date privind dimensiunile gropilor apărute pe drumurile româneşti după această iarnă.

Autostrada Soarelui, o şosea puţin mai lungă de 200 de kilometri, a cărei construcţie a început încă de dinainte de Revoluţie, a fost finalizată integral în noiembrie, după mai bine de 25 de ani de la demararea primelor lucrări.

Construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa, cu o lungime de 203 kilometri, a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informaţiile de pe site-ul CNADNR.

http://www.zf.ro/auto/autostrada-soarelui-...-video-10506401

This post has been edited by george_scala_2004: 21 Jan 2013, 14:00

Pentru că Dan Şova (PSD), ministrul Proiectelor de Infrastructură de Interes naţional, i-a luat din „parohie” autostrăzile, Relu Fenechiu (PNL), ministrul Transporturilor, a pierdut resurse financiare importante.

Gaura din bugetul Transporturilor va fi acoperită printr-o manevră administrativă extrem de profitabilă: schimbarea rangului drumurilor. Miza este de ordinul milioanelor de euro, deoarece asta înseamnă, practic, creşterea semnificativă a standardelor de cost, în cazul reabilitării acestora. Banii de reabilitare provin, în marea lor majoritate, din resurse bugetare interne, dar pot fi accesaţi şi bani europeni.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/marele-tar...or-1020430.html

Autostrăzile din România sunt tot mai aproape să se racordeze la rețeaua europeană de autostrăzi. Dar asta este meritul ungurilor, care vin cu autostrăzile tot mai aproape de granița cu România.

Despre ce este vorba mai exact? Autoritățile maghiare au deschis 34 de kilometri noi din autostrada M3, între localitățile Nyiregyhaza și Vaja.

Conform skyscrapercity.com, prețul mediu a fost de aproximativ 3,2 milioane de euro pe km, ceea ce o face una dintre cele mai ieftine autostrăzi din Europa la ora actuală.


Odată cu această deschidere, localitatea Carei din România se află la doar 50 de km de o autostradă racordată la rețeaua europeană de autostrăzi, iar granița cu România este la doar 41,1 km (Vama Urziceni).

Cea mai ieftină autostradă construită în ultimii ani în România este cea care leagă Aradul de Timişoara. În acest caz, un kilometru de autostradă a costat doar 3,5 milioane de euro.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...ada-177103.html.

Bugetul Ministerului Transporturilor va fi de aproape 7,3 miliarde lei (1,6 miliarde de euro la un curs de 4,45 lei/euro) anul acesta, în creştere cu peste 40% faţă de execuţia preliminată de anul trecut, de circa 5,2 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro).

Aceste sume nu includ însă bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), care până la finalul anului trecut a făcut parte din Ministerul Transporturilor, după care a fost mutată în subordinea lui Dan Coman Şova, ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, de interes naţional şi investiţii străine.

http://www.zf.ro/eveniment/cati-bani-avem-...orturi-10511256

Autostrada Soarelui, drumul dintre Capitală şi Constanţa care în urmă cu două luni a fost finalizat complet, a fost şi în această iarnă victima fenomenelor meteo nefavorabile, care au lăsat urme adânci în asfalt. Pe porţiunea dintre Capitală şi kilometrul 88, autostrada este presărată din loc în loc, şi pe un sens şi pe altul, cu gropi adânci de circa 10-15 centimetri, în special pe prima bandă de mers, după cum se poate vedea în imaginile filmate sâmbătă.

Odată ce zăpada s-a topit, o nouă provocare a apărut pentru şoferi: gropile. Cum apar însă aceste gropi? Apa rezultată în urma topirii zăpezii intră în crăpăturile din asfalt, îşi măreşte volumul în urma unui îngheţ, spărgând practic asfaltul şi conducând la apariţia gropilor.

Sezonul de iarnă 2011-2012 a adus peste 800.000 de metri pătraţi de gropi pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România, a căror plombare ar urma să coste peste 10 milioane de euro, potrivit datelor transmise anul trecut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deocamdată nu există date privind dimensiunile gropilor apărute pe drumurile româneşti după această iarnă.

http://www.zf.ro/auto/autostrada-soarelui-...-video-10506401

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/c...-de-treaba.html

Ministrul transporturilor Relu Fenechiu (foto) spune că în cadrul instituţiei pe care o conduce există companii "care nu-şi mai au rostul", aşa cum este Societatea Feroviară de Turism, care a funcţionat pentru a satisface "poftele şi plăcerile unor lideri", potrivit unui interviu acordat Mediafax. Totodată, el afirmă că vrea ca ministerul pe care îl conduce să se rezume la construcţia de infrastructură, având în vedere că până acum "a făcut de toate (...), numai infrastructură n-a făcut".

Principalele declaraţii ale ministrului transporturilor:

Intenţionez ca în cel mai scurt timp să avem manageri privaţi la CFR Marfă şi CFR Călători şi îmi voi asuma faţă de FMI maximum 90 de zile pentru a avea management privat la toate companiile.

Când toate ţările îşi fac propriile companii de transport marfă, noi o vindem. Dar e un angajament pe care domnul Băsescu (preşedintele Traian Băsescu, n.r.) l-a luat în faţa FMI, şi angajamentele cu FMI trebuie respectate. Eu voi încerca să conving FMI să nu vindem CFR Marfă, dacă voi putea. Dacă nu, mă voi supune angajamentelor, bineînţeles.

Există mai multe soluţii de eficientizare a companiilor, există managementul privat, există vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni către acţionari strategici care să vegheze la transparenţa decizională a companiilor, există posibilitatea vânzării unor pachete majoritare sau privatizarea integrală.

Eu vin din businessul privat şi am mulţi prieteni, mulţi cunoscuţi, proprietari, acţionari în mari companii. Orice manager adevărat, orice om care ştie business, îşi vinde afacerea în momentul în care ea este în vârf. Nu ştiu cum Dumnezeu statul vinde afacerile numai când acestea sunt la pământ, adică atunci când ia cei mai puţini bani pe acestea. Vreau să încerc să conduc ministerul cum mi-aş conduce propria companie.

Există după părerea mea instituţii care nu-şi mai au rostul. O să mă limitez doar la una dintre ele, pentru că aici situaţia este foarte clară. Societatea Feroviară de Turism, care a funcţionat - nu vreau să jignesc pe nimeni - pentru a satisface poftele şi plăcerile unor lideri care şi-au dorit să meargă, să aibă unde să stea, să se simtă bine, de multe ori fără bani.

Ministerul ăsta a făcut de toate. S-a ocupat de sănătate, a avut spitale, s-a ocupat de turism, s-a ocupat de sport, are club sportiv, s-a ocupat de comunicaţii, numai infrastructură n-a făcut. Menirea lui este să facă infrastructură în România. De aceea, eu aş vrea să rămână în minister doar acele unităţi care fac infrastructură sau eventual unităţi conexe.

http://www.zf.ro/eveniment/fenechiu-transp...rostul-10501620

„În primăvara-vara acestui an, cred că vom avea bucuria de a circula, cu două întreruperi (Remeta – Belinţ şi Mănăştur-Şoimuş), pe tot traseul autostrăzii A1, de la Pecica până la Sibiu”, spune Marius Popovici, inginer, consultant în domeniul construcţiilor civile, hidrotehnice şi rutiere

Autostrada Vestului merge mai departe. Nu demult s-a terminat tronsonul Deva-Simeria. „Satisfacţia oricărui automobilist care parcurge ziele astea lotul I al autostrăzii Deva (Şoimuş) – Simeria este maximă . Autostrada este de o calitate foarte bună, modernă, cu toate instalaţiile de securitate activă şi pasivă (parapeţi, avertizări de ieşire, intrare, panouri de la intrare şi ieşire, indicatoare), dar gândul că în următoarele luni automobiliştii vor avea posibilitatea să circule integral de la Şoimuş până la Sibiu amplifică satisfacţia că şi în ţara noastră totuşi se mişcă ceva”, spune Marius Popovici, inginer, consultant în domeniul construcţiilor civile, hidrotehnice şi rutiere. A început activitatea pe lotul I al tronsonului Orăştie-Sibiu (24 kilometri), prin continuarea activităţii la lucrările de artă, poduri, podeţe şi pasaje – 13 poduri şi două noduri rutiere principale cu pasaj la kilometrul 1 plus 240, respectiv partea de Est a Orăştiei şi nodul rutier Vest – la kilometrul 24 plus 065, în apropiere de Sebeş, la Sud de comuna Vinţu de Jos.

http://infrastructura.info/?articol=Autost...rticol6440.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/36531-aut...nde-contur.html

Lotul doi al autostrăzii Timişoara-Lugoj are constructor. Spedition UMB-Tehnostrade SRL, firma deţinută de Dorinel Umbrărescu, a fost desemnată de către Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) câştigătoarea licitaţiei pentru construirea celui de-al doilea tronson al autostrăzii Timişoara-Lugoj. Firma lui Umbrărescu a câştigat procedura de achiziţie publică privind „Proiectare şi execuţie autostrada Timişoara-Lugoj, Lot 2" oferta UMB Spedition fiind de 402 .850.188,50 lei (fără TVA), aproape 93 de milioane de euro. Firma este aceeaşi care a construit şi lotul 1 al Autostrăzii Timişoara-Lugoj. Asocierea spaniolă Constructora San Jose/Sevicon Obras e Infraestructuras a fost descalificată la licitaţie, iar pentru acest lucru există deja o contestaţie, dar până la o decizie în privinţa acestei contestaţii, Spedition UMB este firma câştigătoare.

http://infrastructura.info/?articol=S-a%20...rticol6438.html

Directorul Direcţiei de Drumuri şi Poduri Timişoara, Ioan Ambruş, e de părere că vom putea merge pe autostradă de la Nădlac până la Sibiu în anul 2014, mai précis la jumătatea acestui an.

„Au fost numeroase probleme cu constructorii, cu licitaţiile, şi s-a amânat mult termenul de predare a loturilor. În mod normal, legătura dintre Nădlac şi Sibiu trebuia să fie asigurată din 2013. Din cauza problemelor, eu apreciez că vom putea merge pe autostradă de la graniţa cu Ungaria până la Sibiu la jumătatea anului 2014”, a declarat Ambruş .

Lotul 2 din autostrada Timişoara – Lugoj este unul din locurile unde nu se lucrează încă, dar acest lucru se va rezolva în aceste zile. A mai fost o dată licitat. Procedura a fost anulată şi reluată de la zero. Acum, pe acest lot, a câştigat licitaţia un alt constructor, decizie, de asemenea, contestată. Un rezultat final se va da în urma rezolvării contestaţiei.

http://www.infrastructura.info/?articol=La...rticol6443.html

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are un buget de şapte miliarde lei în 2013, din care 5,2 miliarde lei pentru cheltuieli de capital (investiţii), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Investiţiile vor fi prioritizate, iar proiectele care pot fi finanţate pe fonduri europene vor fi ,”mutate” pe bani europeni, susţin oficialii MFP.

Spre exemplu, Autostrada Transilvania nu poate fi finanţată pe fonduri europene, însă drumul Calafat - Craiova, finanţat anterior prin credit de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) va fi finanţat pe fonduri europene.

Acest proiect va intra, probabil, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care va păstra autoritatea de management pe fonduri europene dedicate infrastructurii prin Programul Operaţional Sectorial - Transporturi. CNADNR va trece în subordinea Ministerului pentru mari proiecte de infrastructură, condus de Dan Şova.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...013-177085.html

Ministerul Transporturilor, condus de Relu Fenechiu, este de departe câştigătorul bugetului pe anul 2013, al cărui proiect a fost făcut public ieri de Guvern. Transporturile au câştigat, în sumă absolută, peste două miliarde de lei în bugetul din acest an, faţă de cel din 2012, suma totală alocată ajungând la 7,29 miliarde de lei. În condiţiile în care se anunţă un nou an de criză, iar veniturile vor fi pe sponci, nu se putea recurge la această creştere decât dacă se lua masiv de la alte autorităţi.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/fenechiu-m...13-1020310.html

Guvernul estimează că va asigura în acest an 3,4 miliarde lei (777,5 milioane euro) din fonduri externe şi 881,9 milioane lei (201,6 milioane euro) de la buget pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale, finanţarea fiind calculată pentru proiectele considerate prioritare.

http://www.mediafax.ro/economic/buget-de-u...tatile-10518858

24 Jan 2013, 13:27:

Premierul Victor Ponta l-a mandatat pe ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), sa se ocupe de proiectul autostrazii Iasi - Targu Mures, chiar daca autostrazile sunt in portofoliul Ministerului Marilor Proiecte unde minsitru este Dan Sova (PSD), a declarat miercuri, la Iasi, presedintele PNL, Crin Antonescu. In prezent, proiectarea autostrazii inca nu este finalizata, iar potrivit CNADNR costurile estimate pentru constructia autostrazii de 289 km sunt foarte ridicate: intre 11 milioane de euro si 60 de milioane de euro pe kilometru.

"Sunt convins ca impreuna cu presedintele Consiliului Judetean Iasi vom realiza mare parte, daca nu toate proiectele pe care acesti oameni le au pentru Iasi. Vor prinde contur si se vor realiza proiectele in ceea ce priveste aeroportul, autostrada Iasi - Targu Mures, pentru care premierul Victor Ponta l-a mandat pe ministrul Relu Fenechiu, chiar daca autostrazile sunt in resortul altui ministru", a declarat Crin Antonescu la Iasi, potrivit Agerpres.

Reamintim ca in noul cabinet, Guvernul Ponta II, autostrazile trec din subordinea Ministerului Transporturilor condus de liberalul Relu Fenechiu in subordinea Ministerului Marilor Proiecte condus de ministrul delegat Dan Sova de la PSD. In acest sens, si bugetele celor doua institutii au fost cuprinse separat si in proiectul bugetului de stat.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14069...6-14-mld-eu.htm

sa vezi miriieli...

25 Jan 2013, 08:49:

Prim-ministrul Victor Ponta a spus ca celor care pot gasi bani pentru finantarea unor autostrazi precum Iasi-Bucuresti sau Iasi-Targu Mures li se va ridica o statuie in Moldova.

Prezent la Iasi, cu ocazia aniversarii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Romane, premierul a spus ca sunt anumite proiecte de infrastructura care nu pot fi finantate nici din fonduri europene si nici din bugetul de stat, precum autostrada Iasi-Bucuresti.

"Este o autostrada care ar fi extrem de utila, precum Iasi-Targu Mures, pentru care si domnul Fenechiu, si dumneavoastra si oricine gaseste o varianta de finantare, eu ii multumesc si oricine din Moldova ii ridica o statuie. (...) Daca domnul Fenechiu gaseste o solutie de finantare, merita toate felicitarile", a afirmat Ponta, in cadrul unei conferinte de presa.

Premierul a completat ca si daca Emil Boc gaseste o solutie pentru Autostrada Transilvania, il lauda pe fostul lider al Executivului, deoarece "pentru toate autostrazile este nevoie de sume foarte mari".

Prim-ministrul a precizat si ca nu exista finantare pentru Autostrada Sudului, dar si ca pentru autostrada Iasi-Targu Mures se desfasoara in prezent un studiu de fezabilitate.

Nu in ultimul rand, Victor Ponta a spus ca aeroportul din Iasi nu poate fi finantat de catre Guvern, dar si ca "lumea nu va mai arata la fel ca inainte de 2008".

http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/...ostrazi-1214511

oh, Doamne, mare-i gradina Ta!

This post has been edited by george_scala_2004: 25 Jan 2013, 08:49

expert forum :
"Problema serioasă este ȋnsă că practic,
majoritatea oficialilor publici români au
ȋnceput să privească PPP-urile ca pe o
alternativă deopotrivă la fondurile UE,
unde domnul diriginte Baroso nu ne
lasă deloc ȋn pace să ne jucăm cum
ştim noi; şi la neplăcutele reguli de
achiziţie publică ce impun
Atenţie guvernanţi: un
PPP este tot o formă de
achiziţie publică ce
trebuie derulată
competitiv, nu o formă
de evitare a acesteia;
transparenţă plus selecţie deschisă şi
competitivă a partenerului privat. Cu
alte cuvinte, viziunea românească a
fost ȋn ultimii ani: decât licitaţii, mai
bine punem de un PPP ca să
ocolim licitaţia."

FMI:
"Detineti un record in privinta numarului de proiecte de investitii incepute si exact acest lucru trebuie evitat.
Trebuie sa se sprijine acele proiecte care sunt legate de fondurile europene si sa demareze proiecte noi numai daca au finantarea asigurata.
Guvernul trebuie sa urgenteze absorbtia fondurilor europene si sa prioritizeze investitiile. Dar nu te poti baza pe aceasta masura, pentru ca in trecut am fost dezamagiti.
Ne uitam la sectoarele de unde poate veni cresterea: energia si transporturile (pentru ca Romania are o locatie geografica intre Marea Neagra si restul Europei, iar o infrastructura buna de transport poate atrage investitii in productie)"

e f clar ce cere FMI - coridoarele finantate prin fonduri europene - restul sunt povesti, daca nu esti in stare sa asiguri nici 15% din finantare

"expert forum" este de fapt Sorin Ionita, integral aici:
http://www.revista22.ro/articol.php?id=21904

e f clar ce cere FMI -  coridoarele finantate prin fonduri europene - restul sunt povesti, daca nu esti in stare sa asiguri nici 15% din finantare

Zilelel trecute am aflat ca, printr-o derogare ce din pacate expira anul acesta, pana acum noi trebuia sa venim cu doar 5% din costul investitiei, 95% putea fi acoperita din fonduri UE!

Les Incompétents…