Outline · [ Standard ] · Linear+ Canalul Dunăre – Marea Neagră, Câteva vorbe şi mai multe poze

cred ca este o camera gonflabila (ptr anvelope)

cred ca este o camera gonflabila (ptr anvelope)

@Adrian Frigo

Nu stiu exact.
Insa, asa cum spunea si @tarzy, posibil sa fie clasica camera (anvelopa spate) de tractor.
Aici, pare ca peste camera respectiva a mai pus o prelata / material de banner publicitar.
Oricum, poza este facuta de la o distanta destul de mare.

P.S. Multumesc pentru apreciere.



Duminică, 16.10.2016 – Partea a II-a

Halta Mircea Vodă.

01.jpg ( Size: 331.79k ) Number of downloads: 705


Imediat după haltă, în direcţia Cernavodă se află Cimitirul Militar Internaţional de Onoare.

02.jpg ( Size: 329.39k ) Number of downloads: 712


Pentru a ajunge la cimitr, trebuie traversată calea ferată (pe un drum asfaltat câteva zeci de metri în ambele laterale ale căii ferate) prevăzut cu bariere.
Când am ajuns acolo, barierele erau coborâte, însă în zonă nu era niciun tren, aşa că a trecut.
Imediat după bariere, n-am mai fost atent la drum, care a redevenit macadam ci am stat cu ochii beliţi spre calea ferată că să văd trenul care urma să treacă.
Trenul nu a apărut, aşa că am continuat alergarea spre cimitir.

Când m-am dat jos de pe bicicletă în poarta cimitirului, am constatat că am pană pe ambele roţi, situaţie cu care nu m-am mai confruntat niciodată până acum.

03.jpg ( Size: 595.49k ) Number of downloads: 720
04.jpg ( Size: 573.39k ) Number of downloads: 717
05.jpg ( Size: 559.19k ) Number of downloads: 713


Prima data am încercat să umflu roţile, crezând că zeama de la Slime îşi va face efectul.
N-a mers. Pe spate nicio şansă iar pe fată se dezumfla roata destul de repede.

Aşa că am trecut la schimbatul camerelor. Noroc că am avut două camera de rezervă la mine, pentru că cele de pe roti erau duse cu totul, zeama de la Slime făcându-şi efectul în ultimii 2 ani.
Iar de pus petice nu era cazul.

06.jpg ( Size: 395.27k ) Number of downloads: 98
07.jpg ( Size: 345.29k ) Number of downloads: 88


Având în vedere fapul că în ultimii doi ani nu a mai fost nevoie sa umblu la anvelope (Schwalbe Big Apple) acestea s-au solidificat cu totul pe jantă şi fară leviere metalice nu aş fi avut nicio şansă să schimb camerele.

08.jpg ( Size: 511.96k ) Number of downloads: 97


Depanarea rezolvată, am intrat în cimitirul militar, motivul opririi la Mircea Vodă.
O candelă nu prea bine amplasată.

09.jpg ( Size: 288.93k ) Number of downloads: 99


Înscripţii în germană şi (cred) bulgară.

10.jpg ( Size: 227.5k ) Number of downloads: 90


Parcela germană.

10a.jpg ( Size: 597.22k ) Number of downloads: 73
11.jpg ( Size: 641.06k ) Number of downloads: 60
12.jpg ( Size: 634.75k ) Number of downloads: 53


Mai multe detalii despre acest cimitir:
http://www.once.ro/cimitire/documentar_mircea_voda.php

Înainte de a mă întoarce pe malul Canalului m-am oprit în haltă pentru a consulta mersul trenurilor până la Cernavodă, deorece în cazul altei pene nu prea aveam altă soluţie în afară de tren.

13.jpg ( Size: 282.31k ) Number of downloads: 62


Cu vreo 5 km înainte de Cernavodă am trecut pe lângă o gospodărie izolată şi bineînţeles păzită de câini.
Partea bună a fost că acei câini erau legaţi, mai puţin unul destul de mare, pe care l-am calmat repede cu nişte pâine.
Văzând că e rost de mâncare, câinele asta s-a ţinut după mine cam 1 km, distanţa pe care am parcurs-o pe lângă bicicletă şi aruncându-i acelui câine bucăţi de pâine până am terminat-o.
Fiind vorba de un câine destul de mare, nu aveam nicio şansă să scap de el pedalând în viteză pe macadam.

Ecluza de la Cernavodă.

14.jpg ( Size: 264.21k ) Number of downloads: 82


La ieşirea de pe Canal, unde începe asfaltul am mai întâlinit o haită de câini mai mici, aşa că am scăpat de ei relativ repede după puţină viteză pe asfalt.

Staţia de pompare care deserveşte Centrala Nucleară de la Cernavodă.

15.jpg ( Size: 227.87k ) Number of downloads: 81


Podul feroviar de sub podul rutier de lângă ecluza Cernavodă.

16.jpg ( Size: 337.91k ) Number of downloads: 89


This post has been edited by gibonu: 3 Nov 2016, 18:23

Duminică, 16.10.2016 – Parte a III-a

Deasupra ecluzei de la Cernavodă.

01.jpg ( Size: 368.45k ) Number of downloads: 96


Porţile dinspre Dunăre ale ecluzei.

02.jpg ( Size: 307.46k ) Number of downloads: 77
03.jpg ( Size: 415.84k ) Number of downloads: 68


Un vas se pregăteşte să intre în ecluză.

04.jpg ( Size: 526.04k ) Number of downloads: 74


Apoi pare că vasul se sprijină de peretele ecluzei.

05.jpg ( Size: 340.12k ) Number of downloads: 76


În ecluză, la distanţe egale faţă de pereţii laterali.

06.jpg ( Size: 391.17k ) Number of downloads: 79


De la distanţă pare că vasul este legat de pereţii ecluzei.

07.jpg ( Size: 261.95k ) Number of downloads: 94


Acele masinării din botul barjei dotate cu roată par a fi nişte instalaţii de strâns / desfăcut cabluri.
Dacă poate da cineva mai multe detalii, rămân dator.
La capătul dinspre Agigea al ecluzei primul set de uşi de închide.

08.jpg ( Size: 359.31k ) Number of downloads: 99


Urmează a doilea set de uşi.

09.jpg ( Size: 286.48k ) Number of downloads: 74


Vasul aşteaptă cuminte în ecluză, aproape lipit de margine acesteia.

10.jpg ( Size: 361.25k ) Number of downloads: 77


Pe 16.10.2016, egalizarea nivelului apei se făcea prin transferul din Canal spre Dunăre.

11.jpg ( Size: 339.68k ) Number of downloads: 87
12.jpg ( Size: 379.72k ) Number of downloads: 74


Altfel spus, pe 16.10.2016 nivelul apei din Canal era superior nivelului apei din Dunăre.
Mai multe detalii:

“CAP. 9. NODURI HIDROTEHNICE, ECLUZE din REGULAMENT DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE CANAL DUNĂRE – MAREA NEAGRĂ (REACTUALIZARE 2012)
Art. 9.2, alin. (2)
Alimentarea cu apă a sasurilor ecluzelor este asigurată prin galerii astfel:
• la ecluza Cernavodă alimentarea se face din bieful I al căii navigabile, atunci când nivelul fluviului în secţiunea respectivă, este superior nivelului din bieful II al canalului, fie din bieful II, atunci când nivelul apei în bieful I este inferior celui din bieful II (+7,50 mrMB);
• la ecluzele Agigea, alimentarea cu apă se face totdeauna din bieful II al căii navigabile”
Sursa: http://www.acn.ro/userfiles/file/reg_expl_CDMN_site.pdf

Despre bief-uri, din aceiaşi sursă:

“Canalul are 3 biefuri:
• bieful I, între Dunăre şi capul amonte al ecluzei Cernavodă, cu lungimea de 4,105 km;
• bieful II, între capul aval al ecluzei Cernavodă şi capul amonte al ecluzei Agigea, cu lungimea de 57,991 km;
• bieful III, între capul aval al ecluzei Agigea şi punctul „0” din acvatoriul fluvio-maritim al portului Constanţa Sud având lungimea de 1,510 km.”

La ceea ce scrie mai sus, aş adăuga că bieful II ajunge şi până la ecluza de la Ovidiu, pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.

Aşadar, la construcţia Canalului, pe lângă mult alte probleme, proiectanţii au trebuit să îşi bată capu’ şi cu fluctuaţia nivelului Dunării din cursul anului.

N-am mai stat să aştept iesirea navei din ecluză pentru că deja îmi era frig, plus că stătea să plouă.

O cugetare profundă.

13.jpg ( Size: 328.35k ) Number of downloads: 108


Podul Carol I este acum obiectiv turistic, semnalizata la intrarea pe A2. Doar sunt curios dacă chiar există acces din A2 până la pod.

14.jpg ( Size: 316.63k ) Number of downloads: 111


Apoi am tait-o spre gară.

Ce e aia zeama de la slime?

@argon

Scuze pentru ca n-am dat mai multe explicatii.

Este vorba despre o solutie antipana produsa de firma Slime.
Detalii: http://www.slime.com/us/products/bike/seal...ube-sealant.php

Concret, este o solutie verde, mai vascoasa, care se baga in camera prin valva.
Capacul tubului este si cheie pentru ventil.

In cazul unei intepaturi a camerei [parca pana in 3 mm] pasta se solidifica si acopera intepatura.
In functie de dimensiunea intepaturii, este posibil ca roata se se dezumfle fiind nevoie de re-umflara ei pentru ca pasta sa actioneze.

Oricum, ma declar multumit de pasta asta antipana pe care o folosesc de la inceputul lui 2014.
Cum spuneam mai sus, de atunci nu a fost nevoie sa mai umblu la camere.

Mersi de explicație, nu se simt 100 grame plimbinduse aiurea prin roata?

This post has been edited by argon: 6 Nov 2016, 11:51

@Gibonu: cel din mijloc e vinci de ancoră.

This post has been edited by DragosP: 6 Nov 2016, 13:51

Iar cele laterale sunt vinciuri de manevra.

@argon

Dupa ce bagi cele 100 de grame de zeama, invarti roata putin, astfel incat lichidul sa se distribui uniform pe pereteii interiori ai camerei.
In 2 ani de utilizare n-am simtit ca acel lichid s-ar plimba prin camera.

@DragosP & @l@u

Multumesc.



Duminică, 16.10.2016 – Partea a V-a

M-am bucurat să văd că podul lui Saligny, inaugurat în anul 1895 este în continuare functional (dacă nu mă înşel, a fost restaurat / consolidat în ultimii ani).

01.jpg ( Size: 425.52k ) Number of downloads: 98
02.jpg ( Size: 379.73k ) Number of downloads: 79
03.jpg ( Size: 332.93k ) Number of downloads: 72
04.jpg ( Size: 228.16k ) Number of downloads: 72


Aşadar mai există şi în RO exemple de conservare şi folosire în continuare a patrimoniului existent.

Peste braţul Borcea am trecut pe podul nou (dacă nu mă însel dat in folosinţă la sfarşitul anului 1987, odată cu segmentul de autostrada Feteşti – Cernavodă).

05.jpg ( Size: 329.56k ) Number of downloads: 84
06.jpg ( Size: 252.3k ) Number of downloads: 74


Bicicleta a stat foarte bine la capătul ultimului vagon iar cu naşului i-am dat 10 lei şi nu a fost nicio problemă.

07.jpg ( Size: 449.38k ) Number of downloads: 102


În tren, citind o cartea despre alte trenuri.

08.jpg ( Size: 214.33k ) Number of downloads: 107


Până să cobor din tren, la o socoteală simplă rezultă că:
Bucureşţi – Medgidia – Bucureşti = 400 km.
La un consum de aproximativ 7%, plus aglomeraţia din Bucureşti de vineri seară, ajungeam lejer la 30 de litri de benzină, adică rotund 150 Lei.
Adăugăm încă 26 Lei taxa de pod şi rezultă un costa total de 176 Lei.

În schimb, trenul (cu reducere de 25% data de cardul TrenPlus) m-a costa 35 Lei la dus, 37 Lei la întors plus 10 Lei naşului pentru bicicletă (la dus nu mi-au luat naşii bani pentru bicicletă).
Total 82 Lei, adică sub jumătate faţă de costul mersului cu maşina.

Nu mai aduc în discuţie faptul că în niciun caz nu aş fi făcut 2 ore din centrul Bucureştiului până la Medgidia.
Aşadar, avantaj incontestabil pentru tren, păcat că nu m-a dus capu’ şi în anii trecuţi să renuţ la mersul cu maşina în favoarea trenului.

Ca să fiu obiectiv până la final, exemplul de mai sus se referă strict la linia Bucureşti – Constanţa şi nu la toată calea ferată din RO.

Pista de pe Calea Victoriei, fără hispteri.

09.jpg ( Size: 449.86k ) Number of downloads: 115
10.jpg ( Size: 414.05k ) Number of downloads: 99


Cam asta a fost.
Până data viitoare când ajung pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, dacă are cineva vreo întrebare, cu cea mai mare plăcere.

8 Nov 2016, 16:37:
Evolutia autostrazii A2, spre Constanta, imediat dupa giratoriul de la Cernavoda.

Iunie 2011.

03.jpg ( Size: 154.1k ) Number of downloads: 102


Octombrie 2016.

02.jpg ( Size: 250.01k ) Number of downloads: 102




This post has been edited by gibonu: 8 Nov 2016, 14:37

Oare asta sa fie valea raului Carasu?
Vale de-a lungul careia s-a realizat cea mai mare parte a Canalului Dunare - Marea Neagra (bucata Cernaovada - Basarabi).

01.jpg ( Size: 388.3k ) Number of downloads: 105


Explicatia: "Conducători de partid şi de stat în vizită de lucru pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră."(6.VIII.1979).
Sursa fotografiei: Fototeca online a comunismului românesc
Cota arhivistica: 117/1979
https://fototeca.iiccr.ro/picdetails.php?picid=35280X3X3

Parca pe baiatul cu basca alba si fara cravata il stiu de undeva.

This post has been edited by gibonu: 7 Dec 2016, 15:31

De pe santierul Canalului Dunare - Marea Neagra.

Ecuson de brigadier.

03.jpg ( Size: 103.35k ) Number of downloads: 99

Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/index.ph...e-marea-neagra/

Ecuson de comandant de brigada.

04.jpg ( Size: 118.12k ) Number of downloads: 80

Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/index.ph...e-marea-neagra/

Inaugurarea Canalului Dunare - Marea Neagra (26.05.1984).

05.jpg ( Size: 46.18k ) Number of downloads: 93

Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/index.ph...e-marea-neagra/

This post has been edited by gibonu: 4 Sep 2017, 12:33

npleshea ar fi mandru...

Foarte interesant .Frumos si concis stilul in care povestesti .Mi-ai trezit amintiri

@Cat78

Multumesc pentru apreciere.
Referitor la aminitiri, completarile la poveste sunt binevenite.

Un articol publicat in ziarul Times din 28.05.1857:

"In luna Mai 1856, cativa oameni de afaceri englezi au primit un firman care ii autoriza sa construiasca un canal intre Konstendje [Constanta], la Marea Neagra si Dunare. In acest punct fluviul se afla la 40 de mile [1 mila terestra = 1.609,344 metri] distanta de Marea Neagra, dar, intalnind podisurile Dobrogei, se abate spre Nord si strabate in continuare alte 200 de mile inainte de a se varsa in mare.

De aceea, un canal ar realiza o scurtare de aproape 200 de mile a Dunarii si anume a partii ei cele mai dificile pentru navigatie; totodata, ar micsora cheltuielile si pericolul pe care il reprezinta intrarea in acest fluviu prin gurile lui. Drept rezultat, aproape intreg traficul dunarean ar fi indreptat spre noua iesire.

Intr-adevarar, avantajele comerciale ale proiectului erau atat de vizibile si de usor de estimat, incat, adanc tulburati de de perspectiva sigura a unor beneficii enorme, sustinatorii ideii au omis, probabil, sau au subapreciat dificultatile de constructie.
Dar, la scurt timp dupa obtinerea firmanului, constructorii care luasera cunostiinta de proiect, au raportat ca acest canal implica o munca extrem de grea si costisitoare.

In toamna anului 1856, domnii constructori Liddell si Gordon au intreprins studii minutioase pentru construirea unei cai ferate si amenajarea portului Constanta; un comitet al actionarilor a cercetat aspectele comerciale ale proiectului, a facut o vizita pe Dunare si la Constantinopol.

Costul estimativ al caii ferate [cu o lungime de 40 de mile] si al portului, bazat pe date demne de incredere, fiind gasit ca nu este prea mare, actionarii s-au constituit intr-o companie si au solicitat suveranului turc permisiunea de a construi o cale ferata in locul canalului.*

Problema unirii Dunarii cu Marea Neagra s-a ridicat, intr-o forma sau alta, in fata Portii incepand din 1844, cand a fost propusa de austrieci. Ca si cea din 1844, numeroase alte cereri au fost respinse.
In timpul Razboiului Crimeii [1853 - 1856] s-a solicitat un firman pentru constructia unui canal. Poarta l-a acceptat, cererea fiind spijinita si de ambasadorii Angliei, Frantei si Austriei.

Pentru a intelege mai bine valoare proiectului, sa reamintim pozitia portului Constanta fata de gurile Dunarii.
Constanta este cu 100 de mile [1 mila marina = 1.852 metri] mai aproape de Bosfor decat bratul Sulina si cu 200 de mile mai aproape decat Odessa. Astfel, favorizata de situatia sa, Constanta nu poate sa nu devina un port de mana intai. In acelasi timp, comertul cu cereale al Valahiei si Moldovei va fi stimulat si sporit considerabil, in timp ce stearpa Dobroge de azi isi va reinoi antica faima a unei inegababile fertilitati.

Turcia si Principatele trebuie sa aiba numai de castigat in urma acestor schimbari. Turcia va cunoaste numai avantaje, fara niciun inconvenient, iar prosperitatea crescuta a Principatelor va cantari greu. Venitul pe care il aduce acest proiect, daca va fi realizat in bune conditiuni, s-a apreciat la o cifra pe care ma tem sa o mentionez."

*Calea ferata Constanta - Cernavoda, construita de englezi si terminata in anul 1860 a fost prima cale ferata din Imperiul Otoman.

Articolul de mai sus este preluat din revista Magazin Istoric, nr. 7 din 1984, pagina 4.

Dar, la scurt timp dupa obtinerea firmanului, constructorii care luasera cunostiinta de proiect, au raportat ca acest canal implica o munca extrem de grea si costisitoare.

Treaba asta n-o prea înțeleg. Am tot auzit de nenumărate ori cît de extraordinar de fantastic de extrem de greu este să faci canalul ăla dintre Dunăre și mare. S-au făcut în toată lumea canale prin munți, prin stîncă, prin reliefuri peste care nici cioara nu zboară, cu ani și ani de săpături, dinamită, mii de muncitori morți în accidente, etc. Prin comparație, în Dobrogea e cîmp, linie dreaptă, totul plat, ai doar de săpat un amărît de șanț în pămînt. Nu-ți trebuie decît lopeți bune și mîncare pentru muncitori. Pe lîngă Canalul Panama, de exemplu, sau Canalul de Suez, al nostru e o joacă de copii. Ce naiba e așa de greu?

This post has been edited by VladSoare: 2 Dec 2017, 13:07

S-au făcut în toată lumea canale prin munți, prin stîncă, prin reliefuri peste care nici cioara nu zboară, cu ani și ani de săpături, dinamită, mii de muncitori morți în accidente, etc.

Pari bine documentat.
Niste exemple concrete se poate?
Ma refer la canale de 90 de metri latime.

Prin comparație, în Dobrogea e cîmp, linie dreaptă, totul plat,

Corect.
Se vede mai bine in poza de mai jos cat de "plata" este situatia intre Murfatlar si Agigea.

05.jpg ( Size: 63.89k ) Number of downloads: 98


Poza este facuta pe podul peste canal de la Murfatlar.

In rest, ca sugestie, ar fi utila o scurta documentare despre subiect inainte de a te apuca sa scrii pe forum.

Poate te ajuta filmul de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=SwT3dPmU3us

Prin comparație, în Dobrogea e cîmp, linie dreaptă, totul plat, ai doar de săpat un amărît de șanț în pămînt. Nu-ți trebuie decît lopeți bune și mîncare pentru muncitori. Pe lîngă Canalul Panama, de exemplu, sau Canalul de Suez, al nostru e o joacă de copii. Ce naiba e așa de greu?

Nu prea ai fost prin Dobrogea, nu-i asa?



In general, legat de bucuresteni, ma bucura sincer ca pentru ei exista doar DN1.

Tocmai, că există și A2, ca să nu scăpați de noi.
Care A2 ne-a luat mai mult de douăzeci de ani s-o facem, cu mare cheltuială, cu mare efort, plîngîndu-ne într-una cît de greu e de construit. Și după ce că ne-am chinuit peste două decenii, azi deja e praf. Au făcut alții autostrăzi prin niște munți de-ți stă mintea-n loc, sau pe viaducte peste niște văi cărora nu le vezi fundul... ar rîde ăia cu lacrimi dacă ar auzi că pentru noi Dobrogea reprezintă dificultatea supremă.
Au făcut olandezii un dig prin mare, transformînd Zuiderzee într-un lac interior. O minunăție inginerească. Tot ei au construit cu peste patru sute de ani în urmă un oraș pe o mlaștină cu pînza freatică la suprafață. Au săpat americanii la barajul Hoover printr-o stîncă cum n-a văzut Dobrogea. Nu mai zic de tunelurile și căile ferate montane ale elvețienilor. Sau de autostrăzile pe care le fac acum chinezii, care le fac de rușine chiar și pe ale nemților. În schimb noi, cînd trebuie să săpăm un șanț într-un podiș, pfuaaaai, dar e greu, e foarte greu, e scump, nu se poate, nu merită, etc. Asta nu înțeleg. Ce mare spanac e să sapi în Dobrogea? Ce-are Dobrogea și n-au alții? Are solul din diamant și rupe lopețile?

Se vede mai bine in poza de mai jos cat de "plata" este situatia intre Murfatlar si Agigea.

Ce văd în poza aia e doar un biet delușor. Nimic spectaculos. Pe lîngă ce săpături au făcut, de exemplu, englezii la Eurotunnel, asta arată ca o joacă de copii.

This post has been edited by VladSoare: 3 Dec 2017, 19:30

... în Dobrogea e cîmp, linie dreaptă, totul plat,

cînd trebuie să săpăm un șanț într-un podiș

Facem progrese, intr-o zi am trecut de la camp la podis.

Ce văd în poza aia e doar un biet delușor.

Intr-adevar, un ''biet delușor" care se intinde pe cateva zeci de km intre Murfatlar si Agigea.

Pe lîngă ce săpături au făcut, de exemplu, englezii la Eurotunnel, asta arată ca o joacă de copii.

Ti-am mai spus odata ca putin documentare nu strica.
Concret, din ce spun enlgezii legat de Eurotunel:
"As huge boring machines tunnelled beneath the English Channel, the muck truck trains removed the 4.3 million cubic metres [U]of earth and rock that was displaced."
Sursa: http://www.nrm.org.uk/railwaystories/railw...cles/eurotunnel

Zicem ca cei 4.3 milioane metri cubi de mai sus sunt doar partea englezeasca, mai dublam si cu partea franceza.
Ca sa fie si mai simpu, zicem ca s-au excavat in total 10 milioane de metri cubi de pamant si roca.

Revenind la canalul Dunare - Marea Neagra, daca ai fi citit acest topic, ai fi aflat ca:

"Constructorii au trebuit sa isi bata capu' si sa rezolve probleme de genul protejarea taluzurilor, canalizarea torentilor, asigurarea debitelor, construirea celor doua ecluze si gasirea solutiei ca apa sarata a marii sa nu patrunda in Canal.

Constructia Canalului (perioada 1975 – 1984) a fost rezultatul muncii colective a 30 de institute de cercetare si proiectare.
Acest plan imens inglobeaza peste 33.500 de proiecte de estimare si constructie detaliate, semante de peste 1.000 de specialisti.
Pe langa cele [I]300 milioane de metri cubi se sol si roca excavati, s-au folosit 4 milione de metri cubi de beton si beton armat si 24.345 tone de echipament si lucrari metalice.[/I]”

Acum sper ca ai inteles care a fost amploarea lucrarilor necesare construirii canalului Dunare - Marea Neagra [canalul Poarta Alba - Midia Navodari nu-l mai aducem in discutie].

In rest, astept in continuare sa ne dai exemple concrete, de canale [mimin 90 metri latime] sapate "pe unde nu zboara cioara".

This post has been edited by gibonu: 3 Dec 2017, 23:46

Da, bun, am aflat că la canal s-a scos mai multă piatră decît la Eurotunnel. Tot n-am înțeles însă de ce a fost atît de extraordinar de greu de scos. Cred totuși că e mai dificil și ai provocări mult mai mari să sapi pe sub fundul mării, decît să sapi la suprafață sub soarele blînd al Dobrogei.

Rămîne în continuare ideea că alții fac niște lucrări inginerești incredibile, la altitudini la care noi nici nu visăm (sau chiar sub fundul mării), în condiții geografice și climatice extreme, unele dintre ele încă de pe vremea cînd noi nici nu știam să mîncăm cu furculița, pe cînd pentru noi un șanț săpat pe un teren aproape drept reprezintă ctitoria supremă.

OK, înțeleg că au fost ceva dificultăți în construcția lui. Iar pentru un popor care nu-i în stare să construiască în zece ani un biet segment de metrou de cîțiva kilometri, canalul pare o realizare fantastică. Dar oricît ar fi el de fantastic în ochii noștri, nu se compară nici pe departe cu minunile pe care le-au făcut și le fac alții. Mai ales dacă punem la socoteală că l-am făcut și cu o sută de ani prea tîrziu.

Vlad, da' hater mai esti

E adevărat. Cîteodată cam sînt. Mea culpa.

Da, bun, am aflat că la canal s-a scos mai multă piatră decît la Eurotunnel.

Asta ai fi putut afla singur, daca te-ai fi documentat putin inainte de a scrie pe forum.

Tot n-am înțeles însă de ce a fost atît de extraordinar de greu de scos.

Pe langa faptul ca vorbim despre 300 milioane de metri cubi, mai trebuie sa iti bati capu' cum solidifici malurile ca sa nu-ti cada in cap, ce faci cu cantitatea excavata, etc.
In cazul Canalului Dunare - Marea Neagra, din cantitate excavata s-a format portul Constanta Sud, astfel incat azi portul (complet) Constanta este cel mai mare de la marea Neagra.

Amploarea lucrarilor a sintetizat-o foarte bine un mosulet care a lucrat pe santierul Canalului ca deservent pe un excavator EKG 5: "Nu-i apa in Canal cata motorina s-a consumat la constructie".

sub soarele blînd al Dobrogei.

Ca sugestie, plimba-te putin pe malul Canalului prin lunile iulie-august, pe la amiaza. Apoi sa ne spui si noua daca ti-a fost cald.

In rest, canalul Dunare - Marea Neagra ramane o realizare ingineresca care merita apreciata.
N-am sustinut niciodata ca ar fi superlativul in domeniu sau ca altii nu sunt in stare sa construiasca nimic.

Revin (a treia oara) cu rugamintea de a ne da exemple concrete de canale construite pe unde "nu zboara cioara".

This post has been edited by gibonu: 5 Dec 2017, 15:42

Nu vreti sa ne bucuram de poze si alte amintiri placute aici pe topicul dedicat calatoriilor.....si sa oprim discutiile offtopic?

@espacern

Fara nicio intentie de polemica, nu mi se pare discutia chiar off-topic.
Recunosc ca pana acum nu mi-am pus problema unei comparatii intre cat s-a excavat la Eurotunel si cat s-a excavat pentru canalul Dunare - Marea Neagra.
Si presupun ca nici alti colegi de forum nu si-au pus problema asta.

In plus, din argumentele expuse, sper ca s-a inteles care a fost amploarea lucrarilor necesare construirii canalelor dobrogene.

Multumesc pentru intelegere.

N`am fost pe la canal, a fost bunicul prin `51 la Poarta Alba...
Sint citeva vagoane de material sapate de el pe acolo.
Oricum a scapat si venind vorba de vreme nu stia ce a fost mai rau acolo,
iarna cu vintul sau caldurile verii...

Grig

This post has been edited by Agrig: 6 Dec 2017, 01:03

... blânde amândouă...

În '51 canalul se săpa cu sclavi, nu-i așa? Or cînd ești pus la muncă silnică zi-lumină, hrănit cu pîine uscată și apă, cu un singur rînd de haine adus de-acasă, în timp ce familia abandonată forțat nu știe dacă mai ești în viață sau nu, e normal să nu-ți priască nici iarna, nici vara.

Revin (a treia oara) cu rugamintea de a ne da exemple concrete de canale construite pe unde "nu zboara cioara".

Am zis greșit "canale"; mă refeream în general la ctitorii magnifice făcute la înălțime - baraje, căi ferate, autostrăzi... Iar faza cu cioara e o figură de stil - să nu mă pui acum să-ți zic altitudinea exactă a barajului Hoover sau a căilor ferate montane elevețiene, sau a viaductului Millau, ca să-mi demonstrezi că de fapt e mai mică decît cea la care poate zbura totuși o cioară.

This post has been edited by VladSoare: 6 Dec 2017, 08:06