Outline · [ Standard ] · Linear+ Oraviţa – Leşcoviţa – Baziaş – Eibenthal – Orşova, Câteva vorbe şi mai multe poze

Observa ca toata zona montana a banatului si toata zona montana si deluroasa a mehedintiului e plina de denumiri sirbesti sau de origine sirba. Sirbii au fost prezenti in mod egal in tot banatul montan si in oltenia de la vest de Motru, cel putin. Nemti nu prea sint nici astazi in banatul montan. Zona Timisoarei si de la vest si sud-vest de Timisoara nu are prea multe in comun zu Banatul montan.

Observa ca toata zona montana a banatului si toata zona montana si deluroasa a mehedintiului e plina de denumiri sirbesti sau de origine sirba. Sirbii au fost prezenti in mod egal in tot banatul montan si in oltenia de la vest de Motru, cel putin. Nemti nu prea sint nici astazi in banatul montan. Zona Timisoarei si de la vest si sud-vest de Timisoara nu are prea multe in comun zu Banatul montan.

Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a II-a.

Platformă pentru baie şi pescuit, în mijlocul Dunării.

01.jpg ( Size: 205.67k ) Number of downloads: 360


Viaduct pe malul sârbesc.

02.jpg ( Size: 131.77k ) Number of downloads: 361


Spre aval.

03.jpg ( Size: 84.06k ) Number of downloads: 356


Indicator rutier cu peşti n-am mai văzut până acum.

04.jpg ( Size: 200.85k ) Number of downloads: 358


Parcare cu bănci, mese şi umbrele.

05.jpg ( Size: 137.69k ) Number of downloads: 357


Din păcate, acolo unde nu există umbrele lemnul a putrezit.

06.jpg ( Size: 232.95k ) Number of downloads: 57


Sub umbrelă, totul este OK.

07.jpg ( Size: 161.67k ) Number of downloads: 56


Desi nu suntem in sectiunea potrivita, merita si bicicleta o poza.

08.jpg ( Size: 169.99k ) Number of downloads: 63


Cu câţiva km înainte de Sviniţa asfaltul impecabil se transformă în macadam.

09.jpg ( Size: 208.98k ) Number of downloads: 65


Smochinul de Sviniţa.

10.jpg ( Size: 301.67k ) Number of downloads: 61


Am înţeles că există o teorie conform cărei la Sviniţa smochina creşte mai bine decât în Grecia datorită climei mediteraneene mai blânde vara, când temperaturile nu ajung la nivelul celor din bazinul Mediteranei.

În curtea în care se afla smochinul din poza de mai sus, la fereastra casei era o doamna în vârstă.
Am stat puţin de vorbă cu ea şi am aflat că într-adevăr verile sunt mai blânde la Sviniţa, însă iarna este cam nosol.
Din ce mi-a spus doamna din Sviniţa, există ierni când Dunărea îngheată şi “mergem pe gheată în Serbia”.
Referitor la smochini am aflat că iarna sunt protejaţi cu grămezi de paie la rădăcină şi tulpină.

Înapoi la asfalt.

11.jpg ( Size: 115.83k ) Number of downloads: 62


Însă nu pentru mult timp.

12.jpg ( Size: 201.66k ) Number of downloads: 49


Mal consolidat, însă pentru asflat probabil că nu au mai existat fonduri.

13.jpg ( Size: 198.01k ) Number of downloads: 55


Intrarea (bilingvă şi bialfabetică) în Sviniţa (venind dinspre Berzasca).

14.jpg ( Size: 160.43k ) Number of downloads: 57


În limba sârbă, pentru cei care nu înţeleg chirilicele: "Opştina Sviniţa" şi "Dobro Doşli".

Acelaşi indicator, pe cealaltă faţă.

15.jpg ( Size: 174.96k ) Number of downloads: 58


În limba sârbă: "Sretan Put".

O posibilitate de cazare în Sviniţa.

16.jpg ( Size: 139.96k ) Number of downloads: 66
17.jpg ( Size: 125.01k ) Number of downloads: 58

oare e terminat de asfaltat dn-ul? ca la vara... zona e deja pe lista cazarilor facute!

Pentru citeva sute de metri de drum in lucru e pacat sa renunti la traseu. E o placre sa-l faci asa, incet, pe indelete, cu cite opriri e nevoie.

daca alea cateva sute de metri adunate fac 2 - 3 km si pe ele de dezastru national... merita sa renunti (asta e tara pe care o avem si de aia turistii nu se inghesuie)

Copiii mosului, tara asta are mii de km de drumuri proaste. Nu v-a spus nimeni inainte sa va luati masina? Pe unde credeati ca o sa circulati cu ea? Inca voi ati prin o perioada net superioara celor anterioare.

Masinile au reinceput sa se vinda in numar mare spre sfirsitul anilor '60. In 1975, in judetul Arges de exemplu, erau asfaltate citeva drumuri:
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges)

Restul drumurilor aratau ca transalpina veche. Pi undi crezi matali ca mergeau oamenii sheia cu mashinilii?

This post has been edited by corbex: 3 Apr 2015, 16:15

@eugeniuz2004

In cei 130 km de la Bazias la Orsova, maxim 5 km sunt macadam, adica sub 5 % din lungimea totala a drumului.
Iar macadamul este bun, nivelat, etc. Adica poti sa mergi cu masina pe el cu 30-40 km/h.
Asadar, sugestia mea este ca iti faci griji degeaba.

Ai aici o descriere strict a starii drumului de la Bazias la Orasva:
http://www.daciaclub.ro/Resita-si-Clisura-...52056-s30.html#

Cat despre terminarea asfaltarii celor 5 km de macadam, nu cred ca se mai pune problema.
In iulie 2014 n-am vazut sa existe vreun santier, utilaj, muncitor, coada de lopata, etc

Daca vrei ca drumul sa fie in intregime asfaltat, atunci poti merge pe malul sarbesc.



Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a III-a.

Despre dulceaţă, gem şi ţuică de smochine.

01.jpg ( Size: 233.1k ) Number of downloads: 48


Păcat că la drumul national (DN 57) nu era niciun magazin în care să se vândă produsele obţinute din smochine.
Nici măcar vreun indicator spre un astfel de magazin nu am văzut.

Oraşul sârbesc Donji Milanovac.

02.jpg ( Size: 95.9k ) Number of downloads: 55


Oraş care a avut o soartă similară cu cea a Orşovei, în sensul ca oraşul vechi de află acum sub apele Dunării.

La o tura (tot cu bicicleta) in 2009 am dormit o noapte în Donji Milanovac.
Ţin minte că am ajuns la Centrul de informare turistică,la ora 20:50 iar pe uşă scria că se închide la ora 21.00.
Cu toate astea, sârbul de acolo, într-o engleză perfectă ne-a rezolvat imediat cazarea, fară să comenteze absolut nimic pentru că am ajuns cu 10 minute înainte de închidere.
Mai adaug doar că întâmplarea asta s-a petrecut într-un sfârşit de septembrie şi intr-o zi din săptămână, nu in week-end.

Rămăşiţele cetăţii Tricule, cât se poate vedea din ele deoarece între drum şi malul Dunării se află o proprietate privată îngrădită.

03.jpg ( Size: 239.28k ) Number of downloads: 57
04.jpg ( Size: 139.54k ) Number of downloads: 49


Bornă din tablă.

05.jpg ( Size: 209k ) Number of downloads: 56


Cer aproape senin şi asflat perfect.

06.jpg ( Size: 179.74k ) Number of downloads: 51


Intersecţia cu drumul de macadam care urcă spre satele ceheşti Eibenthal şi Baia Nouă.

07.jpg ( Size: 267.76k ) Number of downloads: 57


Cât stăteam să mă gandesc dacă mă încumet la cei 6 km de macadam în urcare, a apărut un Land Rover cu numere de înmatriculare din Bucureşti.
Omu’ de la volan mi-a spus că pot ajunge la Eibenthal pe un drum asfaltat care începe la vreo 2 km mai în aval.
I-am mulţumit pentru informaţie şi am decis că ar fi păcat să nu ajung în satul Eibenthal dacă există un drum asfaltat.

Încă o porţiune scurtă de macadam pe DN 57.

08.jpg ( Size: 194.02k ) Number of downloads: 56


Venind dinspre Berzasca, imediat după ce se traversează pârâul Liubotina se află drumul asfaltat care urcă spre satul Eibenthal.

09.jpg ( Size: 223.04k ) Number of downloads: 53


Podul de peste pârâul Liubotina.

10.jpg ( Size: 223.6k ) Number of downloads: 56


La vreo 500 de metri de intersecţia cu DN 57 apare şi indicatorul spre satul Eibenthal.

11.jpg ( Size: 272.05k ) Number of downloads: 50


Intersecţia cu DN 57 şi podul peste pârâul Liubotina, văzute de sus.

12.jpg ( Size: 217.85k ) Number of downloads: 50


Drumul, deşi îngust, este impecabil.

13.jpg ( Size: 277.61k ) Number of downloads: 52


Mai apar şi alveole în care maşinile să se aştepte una pe alta.

14.jpg ( Size: 237.07k ) Number of downloads: 53


Cutia care se vede in poza de mai jos am inteles ca ar fi nu stiu ce capcan pentru gandacii care distrug copacii.
Daca poate cineva sa dea mai multe detalii, raman dator.

15.jpg ( Size: 252.48k ) Number of downloads: 61


Dunărea văzută de sus.

16.jpg ( Size: 157.55k ) Number of downloads: 57


Drumul rămâne impecabil, iar în partea superioară are şi sanţuri betonate pentru scrugerea apei (construcţia şanţurilor a început din partea superioară spre cea inferioară).

17.jpg ( Size: 228.93k ) Number of downloads: 47
18.jpg ( Size: 201.96k ) Number of downloads: 39


Aproape de intrarea în satul Eibenthal întersecţia cu drumul de macadam care urcă din DN 57.

19.jpg ( Size: 184.11k ) Number of downloads: 43


Pe noul drum asfaltat sunt aproape 8 km de la intersecţia cu DN 57 până la intersecţia din poza de mai sus.

3 Apr 2015, 20:10:
Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a IV-a.

În intersecţie nu există (sau nu exista când am fost eu) vreun indicator către satul Eibenthal, de parcă satul asta vrea să rămână în continuare ascuns.
Ocazie cu care mi-am adus aminte de o glumă americană, care spunea ceva de genul “capitala Canadei nu poate fi cucerita pentru simplul motiv că orice armată s-ar rătăci prin pădure până ajunge acolo”.

Drumul asfaltat continua spre drepta, atracţia să văd unde merge drumul era mare, aşa că am ţinut asfaltul.

01.jpg ( Size: 185.79k ) Number of downloads: 50


Nu a durat foarte mult până m-am întâlnit cu doamna viperă.

02.jpg ( Size: 292.41k ) Number of downloads: 59
03.jpg ( Size: 276.75k ) Number of downloads: 53


Nu ne-am încurcat reciproc, pentru că eu am mers înainte iar vipera doar a traversat drumul.
În plus nici nu părea foarte grăbită, pentru că a durat ceva pănă m-am oprit şi am reuşit să scot aparatul foto din geanta de pe ghidon.

Asfaltul mai continuă câţiva km. apoi urmează macadamul.
Având în vedere întalnirea cu vipera am considerat că nu este cazul să continui.

04.jpg ( Size: 231.4k ) Number of downloads: 52


Veliki Strbac (768 m. altitudine) situat apoximativ faţă în faţă cu Ciucare Mare (318 m. altitudine), chiar în Cazanele Mari.

05.jpg ( Size: 145.17k ) Number of downloads: 46
06.jpg ( Size: 110.5k ) Number of downloads: 40


Iarbă şi cer.

07.jpg ( Size: 169.62k ) Number of downloads: 40


Drumul asfalt pe care am urcat (de la intersetia cu drumul de macadam).

08.jpg ( Size: 195.87k ) Number of downloads: 44
09.jpg ( Size: 179.89k ) Number of downloads: 39
10.jpg ( Size: 145.76k ) Number of downloads: 36
11.jpg ( Size: 225.73k ) Number of downloads: 40


Am inteles ca acest drum cand va fi gata se va opri la niste relee de telefonie mobila si nu in satul Baia Noua asa cum am crezut initial.

Cimitirul satului Eibenthal.

12.jpg ( Size: 251.02k ) Number of downloads: 54


Intrarea în satul Eibenthal (Tisove Udoly în cehă).

13.jpg ( Size: 221.65k ) Number of downloads: 53


Câteva vorbe despre sat.

14.jpg ( Size: 168.66k ) Number of downloads: 47


Prima oprire a fost la cârciuma din sat, numita “Urşii” (conform Google translate).

15.jpg ( Size: 215.83k ) Number of downloads: 48
16.jpg ( Size: 93.07k ) Number of downloads: 48


Cârciuma este amenajată într-un fost grajd.

17.jpg ( Size: 121.85k ) Number of downloads: 49


Vederi, cu preţuri exprimate in Lei şi Coroane ceheşti.

18.jpg ( Size: 119.58k ) Number of downloads: 58


Grătar cu proţap inclus, în curtea cârciumii.

19.jpg ( Size: 237.8k ) Number of downloads: 59


This post has been edited by gibonu: 3 Apr 2015, 18:10

...
Pitesti-Slatina
Pitesti-Rm. Vilcea
Pitesti-Brasov
Pitesti-Bucuresti (DN7)
Pitesti-Capatineni (Pitesti-Curtea de Arges) ...

Pitesti, buricul tarii ...

Ca bine zici! Am uitat de Pitesti-Petrosani.

Am vrut sa zic ca erau putine, bre! Numai din intimplare ajungeai sa mergi pe asfalt.

This post has been edited by corbex: 4 Apr 2015, 08:34

cu masini destinate acelor drumuri (vezi Renault 12 si ARO)

Erau numai masini totteren, cum ar fi renalt 10 major, fiat 600, fiat 850, skoda 1000 mb, trabant 600, wartburg 311 si folskvagin broasca.

De Volga si de Moskvich nu zici nica din principiu?

Alea chiar erau allroad.

Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a V-a

În poarta cârciumii.

01.jpg ( Size: 203.65k ) Number of downloads: 45


În caz că vrea cineva să ajungă pe Everest, pornind din Eibenthal.

02.jpg ( Size: 150.08k ) Number of downloads: 46


Uliţa principală.

03.jpg ( Size: 220.19k ) Number of downloads: 52


N-am mai văzut de mult timp ferestre aşa mari.

04.jpg ( Size: 177.88k ) Number of downloads: 53


Miere şi produse derivate din miere.

05.jpg ( Size: 207.88k ) Number of downloads: 58


“Vceli med” = miere de albine.
“Medovina” = mied (băutură făcută din apă şi miere fermentată).

Biserica romano-catolică.

06.jpg ( Size: 192.21k ) Number of downloads: 52
07.jpg ( Size: 114.74k ) Number of downloads: 40


Înapoi spre intersecţia celor două drumuri (asfalt şi macadam) care urcă de pe malul Dunării.

08.jpg ( Size: 281.2k ) Number of downloads: 44


Apoi doar la vale, tot pe asfalt.

09.jpg ( Size: 287.92k ) Number of downloads: 45


Rar se mai vede şi Dunărea, atunci când vegetaţia permite acest lucru.

10.jpg ( Size: 196.36k ) Number of downloads: 46
11.jpg ( Size: 146.8k ) Number of downloads: 44


Intrarea in Cazanele Mari si varful Veliki Strbac.

12.jpg ( Size: 97k ) Number of downloads: 50


Înapoi pe malul Dunării (intersecţia DN 57 cu drumul asfaltat care urcă în satul Eibenthal).

13.jpg ( Size: 213.24k ) Number of downloads: 51


Dunărea printre flori albe.

14.jpg ( Size: 149.85k ) Number of downloads: 44


Un vas de pasageri tocmai ieşea din Cazanele Mari.

15.jpg ( Size: 97.34k ) Number of downloads: 51


Vasul de pasageri văzut mai de aproape, cu malul sârbesc pe fundal.

16.jpg ( Size: 212.01k ) Number of downloads: 51


Drumul de pe malul românesc, care din păcate ocoleşte Cazanele Mari.

17.jpg ( Size: 160.82k ) Number of downloads: 53


Intrarea în Cazanele Mari (deşi şoseaua nu trece prin ele).

18.jpg ( Size: 227.23k ) Number of downloads: 65

Poate se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase.


Destul de pustii soselele pe acolo.. ceea ce e bine!

Superb topic! Si eu aveam bunicii in Banat... multe povesti si multa nostalgie

Poate se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase.

Cine sau ce "se refera la numele localitatii , nu la formatiunile muntoase"?
Pentru ca oricat m-as stradui, nu inteleg ce vrei sa spui.

Soseaua oarecum se mai aglomereaza pe bucata Dubova - Eselnita - Orsova, probabil datorita zecilor (cred ca mai corect sutelor) de pensiuni din zona.
Voi detalia acest subiect.


@sorin1983 & luck33ro

Multumesc frumos.

@gibonu, ma refeream la postarea ta

Intrarea în Cazanele Mari (deşi şoseaua nu trece prin ele).

si spuneam ca semnul acela ar face referinta la numele localitatii Cazanele mari, nu la formatiunile muntoase Cazanele Mari.

This post has been edited by UXE: 8 Apr 2015, 13:17

spuneam ca semnul acela ar face referinta la numele localitatii Cazanele mari[U]

Desi am trecut de mai multe ori prin zona (cu masina, cu bicicleta si partial cu caiacul) localitatea Cazanele Mari n-am vazut-o. Si nici n-am auzit sa existe in zona o localitate cu numele asta.

Asadar, daca sti tu unde este localitatea Cazanele Mari, te rog arata-ne si noua.

Daca te ajuta cu ceva, poza despre care discutam a fost facut in locul marcat cu sageata rosie pe harta de mai jos.

02.jpg ( Size: 287.75k ) Number of downloads: 51


Harta pe care se vede foarte bine ca pe malul romanesc drumul paraseste malul Dunarii (adica Cazanele Mari) si revine pe malul fluviului dupa satul Dubova, in golful Dubova.
Pe cand pe malul sarbesc drumul ramane pe malul Dunarii, adica trece prin Cazanele Mari.

8 Apr 2015, 18:46:
Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a VI-a

Veliki Strbac, văzut mai de aproape.

01.jpg ( Size: 188.37k ) Number of downloads: 37
02.jpg ( Size: 177.75k ) Number of downloads: 28


Sper sa ajung odata si pe Veliki Strbac si sa revin cu niste poze.

Spre amonte, înainte ca şoseaua să piardă contacul vizual cu Dunărea.

03.jpg ( Size: 68.03k ) Number of downloads: 29


Pe malul sârbesc şoseaua continuă pe malul Dunării, prin Cazanele Mari.

04.jpg ( Size: 207.71k ) Number of downloads: 33


Cazanele Mari văzute de pe malul sârbesc (poză de la tura din septembrie 2009).

05.jpg ( Size: 111.45k ) Number of downloads: 39


Intrarea în satul Dubova.

06.jpg ( Size: 207.58k ) Number of downloads: 39


Aproape de intrarea în sat (venind dinspre Berzasca) se află indicatorul spre Ciucaru Mare.
În realitate, cam în 30, maxim 40 de minute se ajunge pe vârf, din care primele 15-20 de minute se urcat o pantă mai dură

07.jpg ( Size: 140.29k ) Number of downloads: 41


Cel mai bun reper pentru indicatorul din poza de mai sus este releul de telefonie mobilă (lânga care se află indicatorul).

08.jpg ( Size: 187.41k ) Number of downloads: 36


Revenind la Ciucaru Mare, se ajunge mai degrabă pe un platou decât pe un varf.
Oricum, indiferent că este vorba despre un varf sau un platou, privelişte face toţi banii şi merită efortul (minim) de a ajunge aici.

Poze mai vechi de pe Ciucaru Mare.

09.JPG ( Size: 182.39k ) Number of downloads: 43
10.JPG ( Size: 137.39k ) Number of downloads: 44


Urmează golful Dubova şi Cazanele Mici pe fundal.

11.jpg ( Size: 159.25k ) Number of downloads: 43


Intrarea în Cazanele Mici, văzută din amonte.

12.jpg ( Size: 144.58k ) Number of downloads: 41


Indicatorul rutier.

13.jpg ( Size: 253.24k ) Number of downloads: 45


Intrarea în Cazanele Mari, văzută din aval.

14.jpg ( Size: 114.77k ) Number of downloads: 42


Golful Dubova, văzut tot din aval.

15.jpg ( Size: 99.17k ) Number of downloads: 35


Ceea ce se vede în poza de mai jos (pe malul sârbesc) este singura care mai există dintre cele patru staţii de semnalizare care dirijau circulaţia navelor prin Cazane, înainte de formarea lacului de acumulare de la Porţile de Fier.

16.jpg ( Size: 263.42k ) Number of downloads: 41


Şi o vedere de la nivelul apei, din caiac (o poză mai veche).

17.JPG ( Size: 245.14k ) Number of downloads: 44


Practic, bila de fier avea rolul unui semafor, deoarece în funcţie de poziţia bilei (sus sau jos) navele puteau sau nu puteau trece prin Cazane.
Cele patru staţii de semnalizare erau amplasate la intrarea si iesirea din Cazanele Mari şi Mici, câte două pe fiecare mal.

Prin Cazanele Mici la ceas de seară.

18.jpg ( Size: 171.66k ) Number of downloads: 45
19.jpg ( Size: 122.72k ) Number of downloads: 36


8 Apr 2015, 18:57:
Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova – Partea a VII-a

Mânăstirea Mraconia.

01.jpg ( Size: 154.14k ) Number of downloads: 41


Din câte ştiu, actuala mânăstire este construită pe fundaţia unei foste staţii de semalizare cu bilă.

M-am oprit să-l salut pe Decebal.

02.jpg ( Size: 201.43k ) Number of downloads: 47


Laudabilă iniţiativa magnatului Drăgan de a finanţa sculptarea statuii însă discutabilă inscripţia cu “Dragan Fecit”.

Pe marginea DN 57 în zona statuii lui Decebal.

03.jpg ( Size: 128.63k ) Number of downloads: 43


Plimbare cu barca pe Dunăre = 25 Lei / om (faţă de 50 Lei / om cât ar costa de la Orşova).

04.jpg ( Size: 167.58k ) Number of downloads: 45


O imprimantă A3 pentru a printa afişul din poza de mai sus bănuiesc că era greu de găsit.

Puţin mai în aval de statuia lui Decebal, dacă nu mă înşel, se află locul în care Dunărea are cea mai mică lăţime.

05.jpg ( Size: 241.76k ) Number of downloads: 49


Ieşirea (spre aval) din Cazanele Mici.

06.jpg ( Size: 118.5k ) Number of downloads: 43


Pensiunea Septembrie de la Eşelniţa, una dintre cele mai frumoase şi bine organizate pensiuni în care am stat (într-un octombrie acum 3 ani, pentru că în sezon era prea scump).
Acum, am aflat ca s-a fâsâit rau treaba si aici.

07.jpg ( Size: 163.56k ) Number of downloads: 46


De aici începe aglomeraţia de pensiuni de la Eşelnită.
Pur şi simplu, în zona de pe malul Dunării nu cred că mai există vreo construcţie care să nu fie pensiune.
Mai mare sau mai mică, mai frumoasă sau mai urâtă, nu contează, turişti să primească.
Fiind sâmbătă seara, în majoritatea acestor pesniuni distracţia era în toi, adică gratarul sfârâia şi maneaua duduia.

Satul Eselniţa (care nu mai este pe malul Dunării) a rămas un sat normal, fâră pensiuni.

În Orşova, m-am oprit la cârciuma Damiro pentru că mi s-a spus că este singrul loc din oraş de un pot lua o pizza la pachet.
Am intrat în cârciumă, am spus că as vrea o pizza la pachet şi mi s-a răspuns “19 Lei”.
Puţin mirat, am întrebat dacă nu pot alege ce pizza vreau şi mi s-a răspuns că nu, ca pentru pachet exista doar un singur tip de pizza.

Luna reflectată în Dunăre, cât aşteptam să se coacă pizza.

08.jpg ( Size: 39.18k ) Number of downloads: 47


Plus conversaţia cu doamna bucătăreasă, care mi-a ţinut o întreagă prelegere despre timpul optim de coacere la pizza.

Înapoi la pensiunea Patricia, unde, după ce am făcut un dus m-am aşezat în cur pe marginea patului, am mâncat pizza şi am văzut meciul Olanda – Brazilia (finala mica a Cupei Mondiale la fotbal).
Mi-a plăcut acel 3-0 administrat de Olanda înfumuratei Brazilia, păcat că nu le-au dat mai mult.


This post has been edited by gibonu: 8 Apr 2015, 16:57

Observa ca toata zona montana a banatului si toata zona montana si deluroasa a mehedintiului e plina de denumiri sirbesti sau de origine sirba. Sirbii au fost prezenti in mod egal in tot banatul montan si in oltenia de la vest de Motru, cel putin. Nemti nu prea sint nici astazi in banatul montan. Zona Timisoarei si de la vest si sud-vest de Timisoara nu are prea multe in comun zu Banatul montan.

Io zic sa te abtii de la istorie ca esti mai rau ca manualul scurt al PCUS.Asa zisii svabi au venit in trei mari valuri de colonisti. A fost generalizat termenul de svabi desi aia proveneau din Würtenberg ,Alsacia şi Lorena. Colonizarea s-a facut progresiv de la Dunare spre nord. Populatia autohtona la ocuparea de catre austrieci mai numara numai 80.0000 de suflete. Rigorile administratiei noi si aplecarea catre munca a harnicilor si talentatilor romani si sarbi i-a facut sa fuga in Valahia si Serbia. Asa ca Banatul a trebuit repopulat ( au mai fost si niste epidemii). In banatul montan unde s- dezvoltat rapid industria a fost o colonizare din alte provincii cu populatia calificata in industria miniera , siderurgica si forestiera in constructia de drumuri si ulterioar de cai ferate. Astia erau in mare parte germani sau austrieci din Boemia, Burgenland, Carinthia, Cehia, Moravia, Slovacia,Ştiria, Tirol. Intre nemti si austrieci au fost si mici colonii de cehi( pemi), slovaci, italieni, croati, olteni!!! care in mare parte au fost asilimati de etnicii germani si romanii i-au inclus in categoria generica de svabi.Banatului a avuta parte de un plan special aulice austriac, un statut aparte. Nu se va face restitutio considerandu-se ca nu prea exista o aristocratie locala de tip medieval.Sub spiritul iluminismului epocii s-a hotarat implementare unei noi administratii "ein neues Land” care să nu aibă „nimic în comun cu comitatele ungureşti". Prinz Eugen de Savoia, era adeptul acestei soluţii. Ideea bine sustinuta la Viena a generat statutul de „Ţară de Coroană” cu dirijare direct de la Viena şi a permis reforme care au abrogat principiile feudale. A fost o experienta reusita care a marcat zona si populatia care a continuat si dupa intrarea sub jurisdictie ungureasca sa se considere ca " supusa" a Vienei. Daca vrei iti mai povestesc dar s-ar putea sa nu-ti placa

Povesteste, ai si talent si cunostinte!
Povestește despre nemtii din Iablanița si Plavișevița. Cum au venit ei cu denumirile din Thuringia de Nord-Westfalia.

This post has been edited by corbex: 8 Apr 2015, 19:42

Ce prostani, au adus nemti, austrieci si alte broscarimi cand moldoveni erau kklau!

Sunt de toate neamurile acolo in Banat: romani, unguri, nemti, bulgari, sarbi, si desigur tzigani, adusi de comunisti pentru temperarea spiritelor civice in vremea lu Ceasca

La ordine in fcț.de număr pe primul loc sun țiganii.

adusi de comunisti pentru temperarea spiritelor civice in vremea lu Ceasca

Cam ca_cu moldovenii adusi in Har-Cov. Adevaru-i ca n-a fost o idee rea, deloc.

Adevarul e ca au reusit sa cotropeasca populatiile din zona in ultimii 25 de ani. \Emigratia le-a oferit spatiu de manevra tiganilor si acum ei dicteaza legea
Pana nu le dai foc nu se potolesc , sunt ca lacustele

Ce prostani, au adus nemti, austrieci si alte broscarimi cand moldoveni erau kklau!

Stai bre ca vorbim de Imperiu si Regat. Un "judet" al Imperiului a fost populat cu colonisti adusi din diverse alte zone ale Imperiului. Celor din Regat le trebuia viza, drept de munca, etc ...

Sau poate nici macar de Regat ci de Tarile Romane.

This post has been edited by radian: 10 Apr 2015, 06:35

Ce prostani, au adus nemti, austrieci si alte broscarimi cand moldoveni erau kklau!

Acu dupa tzigani urmatorii navalitori in zona chiar ca sunt moldovenii. Nea Bionu stie...

Si se si bucura ...

Urmeaza oltenii, ardelenii ...