Outline · [ Standard ] · Linear+ Cu negresa-ntre picioare

Ideea e doar preluata de acilea de la "Gadgeturi" . Ma luati si pe mine stimabililor? Am gasit scula asta intretinuta, de la o babuta italiana. Cica a folosit-o doar pana in piata si inapoi! E bijuterie, ce mai! dsc0326m.jpg

Ideea e doar preluata de acilea de la "Gadgeturi" .

Ma luati si pe mine stimabililor? Am gasit scula asta intretinuta, de la o babuta italiana. Cica a folosit-o doar pana in piata si inapoi! E bijuterie, ce mai!

dsc0326m.jpg

Pe la munte...

Frumos... Oare e devină microfonul, sau motorul nu sună prea sănătos?

Offtopic: există negresă cu transmisie automată?

Nu, s-aude aiurea... cred ca e prea sensibil.

Mah, da' povestirili? Unde e povestirili?

E vineri seara. Ma plimb de colo-colo, fac rost de inca o casca. Planuiesc ca a doua zi sa-i fac inaugurarea nevestii la plimbari cu motorul.
Isi face constiincioasa bagajele si isi alege haine de drum, primind aprobarea sau dezaprobarea mea.
Nu sunt prea convins ca isi doreste asta.
Ma trezesc destul de tarziu, in jur de opt. Ea e deja pregatita.
Eu abia acum incep sa-mi fac bagajul. Umplu coburul cu doua termosuri, doua gentute cu chei, haine de schimb si alte acareturi, printre care si un briceag, de fapt un cutit in toata regula, primit in ziua precedenta.
Dupa vreo ora ne indreptam cu bagajele spre masina, motorul fiind la munca.
Imi aduc aminte ca trebuie sa ajung in piata ca sa iau niste suruburi de cinci, ca sa prind parbrizul, asa ca fac un mic ocol. Intru in piata, dar uit banii in masina. Dupa ce cotrobai toata piata dupa niste rahaturi de suruburi, gasesc niste minunatii nichelate si cu saiba de plastica, fix la ultima taraba, cea mai din spate. Cer zece bucati si doua suruburi de opt, ca sa prin rezervorul. Pana pune nenea piulite la suruburi, o zbughesc dupa bani. Pana sa ajung inapoi ma hotarasc sa iau totusi douazeci de suruburi, ca nu se stie daca voi mai gasi alta data.
Fericit, nevoie mare, de achizitie... plecam si ne oprim la munca, unde e depozitat animalul sub prelata care deja a inceput sa se dezlipeasca pe alocuri.
O dezvelesc si incepem probele. Cu coburul montat cele doua cururi mari ale noastre nu au loc, adica au, dar cam strivite... fara cobur, mi-e frica sa n-o pierd pe drum. Drept urmare, cu toata tristetea din ochii ei, hotaram sa plec singur. Fara scule nu am curaj sa plec, negresa fiind inca in teste.
Prind tapan rezervorul, apoi parbrizul si masca farurilor de carenele laterale, cu ajutorul ucenicului de serviciu.
Intr-un tarziu strang tot calabalacul, incui usile si scot animalul pe poarta. Imi iau la revedere si plec usor, fara tinta. Ma tot gandesc ce am uitat, ca de obicei asa fac. De data asta e randul braului sa ramana acasa.
Si cum ma simt ca cel caruia n-a mancat tot din farfurie si se gandeste mereu acolo, decid sa o iau din nou pe Buftea cu directia... munte. Inaintez agale prin traficul destul de lejer. In Buftea se mai aglomereaza putin, dar nu dureaza mult. Merg ca la plimbare, uneori sub viteza legala, doar la depasiri mai intand putin coarda.
Dupa cateva coloane mici, ma depaseste un BMW argintiu de Brasov, motociclist plus pasagera. Ma tin dupa el, dar nu dureaza mult si o ia spre stanga spre Targoviste, eu spre dreapta, catre Ploiesti. Dupa ce scap de cele doua poduri "in lucru", strunesc de cateva ori herghelia de cai, ca sa vad daca lipseste vreunul din ei.
Par toti si dornici de galop.
Ajung in Ploiesti Vest, semn ca urmeaza sa intru pe vesnic in lucru centura a Ploiestiului. Opresc in portiunea ferita de jaloane. Dupa ce "dau calu' la apa", realimentez cu apa rece din termos, moment in care trece un calaret negru cu maro calare pe un cal tot inchis la culoare. Primesc un claxon in semn de salut si eu ridic capacul termosului ca sa-i raspund.
Strang repede pravalia, ma sui repede in sa, cu gandul de a-l ajunge din urma.
Pornesc repejor si trec usor pe langa masini. Silueta cu doua roti se vede-n zare.
Ma apropii dupa ce se termina centura si incepe portiunea cu patru benzi, dupa cateva reprize de v-max.
Merg o buna perioada in spate, apoi ma strecor prin dreapta sirului format in stanga, ce intarzie sa se replieze. Bunghesc cu coada ochiului ca e un Kawa, iar dupa amplasarea amortizorului, banuiesc ca e paralel twinul de 650.

picture003.jpg

Ma instalez la conducere si strunesc toti caii pe alocuri.
Pana in Breaza drum lejer, apoi incepe sa se aglomereze. Inainte de Sinaia coloana kilometrica. Ne strecuram ba printre benzi, ba pe marcajul dublu, ba pe langa bordura. La o trecere oprim unul langa altul.
- Unde mergi?
- Nicaieri anume, asa, la plimbare.
- Eu merg la Targu Mures...
Coloana se misca si ne forteaza sa intrerupem dialogul.
Scapam de Sinaia si fac semn sa tragem la benzinarie.
In timp ce fac plinul, motociclistul bine echipat cu protectii, casca flip-up, dopuri in urechi si camelback pentru hidratare din mers, imi povesteste ca merge la o intalnire moto, care se lasa cu concerte si dormit la cort. Ma intreaba daca merg si eu. Imi surade ideea, dar ma gandesc ca n-am bani deajuns pentru drum, n-am cortul si nici braul la mine... iar spatele deja incepe sa dea semne de durere, asa ca ii cer timp de gandire pana la Brasov. Sunt lasat sa deschid calea printre masinile rasfirate. Bivolita mea se strecoara destul de bine, doar cand si cand coarnele-i late refuza sa treaca printre oglinzi. Pe la sfarsitul Busteniului se termina calvarul ambreierilor si debreierilor. Dupa Predeal, incepe portiunea de curbe. Asta da viata. Mai uzam cauciucurile si pe lateral, nu numai pe mijloc.
Ne apropiem de Sacele si trag pe dreapta.
Ma hotarasc s-o iau pe Cheia. Spatele deja e dureros. Mai fac schimb de impresii cu partenerul ocazional de drum despre care aflu ca il cheama Laurentiu sau balauronul pe motociclism.ro, ca merge mai mult cu masina, ca a facut parasutism, se da cu parapanta si are o proteza la piciorul drept cu care nu poate frana eficient spatele.
Dupa ce am o tentativa de a-i strange oglinzile, cu scule inadecvate, ne luam de vreo doua ori la revedere. Ii urez drum bun si incerc sa-mi strang si eu oglinzile.
Apas cam tare si cea din dreapta se sparge in podul palmei care o preseaza cam tare. Ma uit dupa sange si nu vad decat ciobulete infipte. Ma scutur precaut si lipesc cioburile cu banda rosie izolanta. Asta aveam la mine.
Mai iau o gura de apa inca rece si plec usor...

This post has been edited by vis-a-vis: 4 Aug 2009, 14:25

E bine ca nu te-ai intors cu mana goala

Intru la pas pe strazile inguste si virajate din Sacele. Doar o cisterna ma tine putin in loc in scurta si unica bifurcatie de sens unic.
Ies cu aplomb si ma indrept precaut catre zona de serpentine. Trag pe drapta pe un drum lateral pietruit, in fata unui cap de pod. Pe partea cealalta, fix pe poduletul in curba, cu avariile puse, sta pe mijlocul benzii un Peugeot (cred) de Prahova. Tirurile il ocolesc cu greu in ultimul moment. Deja ma simt putin vinovat de prostia lui, numai si pentru ca avem acelasi PH pe numerele de inmatriculare.
Ma intorc cu spatele, dau un telefon, montez camera si mai beau o gura de apa. atac usor serpentinele. Caldura torida de pana acum se mai domoleste. Umbra copacilor imi atinge pielea ca o carpa umezita. Caut loc la umbra sa ma racoresc putin. Ma opresc pe stanga, pe o degajare intr-un ac de par. Rotile vehiculelor ce trec, scrasnesc cu putere. Verific camera de filmat. Are bateriile duse. Le schimb cu ale celei foto, dupa ce fac vreo doua poze.
Plec mai departe, drumul devine superb, virajele largi, apoi stranse, solicita toate subansamblele SuperTenereului. Ii place, la fel de mult cum imi place si mie. In poienite, puzderie de popor. Fumul de gratar si maneaua sunt aici la ele acasa.
Trec si de zona unde am avut prima cazatura anul trecut. Ma gandesc ca n-am avut multa minte sa opresc pe locul ala ingust si atat de ridicat.
Zaresc indicatorul catre Muntele Rosu. Ma gandesc ca n-ar fi rau sa mananc ceva acolo, sus. Pun frana si ma intorc. Abordez un tinerel cu scuterul, pe care il intreb daca e bun drumul. Imi raspunde ca nu prea. Il intreb daca se poate urca, cu gandul sa nu fie rupt de tot pe undeva, nu c-a m-ar fi speriat niste gropi in asfalt. Oricum neputand fi mai greu decat Transalpina. Ma asigura ca se poate urca cu motorul.
Un BMW break se avanta inaintea mea pe singura portiune de asfalt bun de la inceputul urcusului. Franeaza brusc inainte de a intra pe un soi de macadam, cu pamant si asfalt deopotriva.
Eu las doar putin acceleratia si continui nepasator pe urcusul presarat cu diverse capcane. Negresa pare multumita ca-si poate demonstra calitatile.
Intru in parcarea de sus si zaresc doua surate cu cate doua roti, din care una chiar geamana cu a mea. Intorc si parchez fix langa ele.
Intru cu casca in mana in restaurant. Ma asez langa geam. Tocaria din lemn masiv e baituita in rosu, iar geamurile panoramice sunt fixate in ea. Privelistea este obturata de fundatia unei noi contructii. De aceea nu simt niciun regret cand ma mut la umbra dupa ce o doamna elibereaza o masa. Comand o ciorba de burta, un ostropel (pe care l-am confudat a nustiu cata oara cu mujdeiul) si un Bergenbier fara alcool.
Ciorba cam fada, ostropelul cu mamaliguta, avea doar un ciocanel d-ala mic de aripa. Cu inca doua ape la jumatate pe care le-am cerut reci, dar nu prea am fost ascultat, a facut 35 de lei. Dar n-a meritat nici pe jumatate.
Ma ridic cu greu de pe scaun. Spatele incepe sa-mi joace feste. Ies, torn apa in termos, incalec si plec.
Merg la vale numai in frana de motor, pana ies din nou in drumul national, unde pot schimba mai mult de a doua.
Nu mai dureaza mult si soarele incepe iar sa arda cu putere. Curbele din ce in ce mai rare, satele din ce in ce mai dese si mai lungi. Drumul devine plicticos si intr-un final merg in coloana.
Caldura si rutina ma face sa ratez intrarea pe drumul care ocoleste prin stanga si ma trezesc in Ploiesti, ajung chiar pe cealalta centura, vesnic in lucru, moment in care tocmai trece un grup de sapte, opt motociclisti. Ii ajung destul de repede. Printre ei si doua motocicliste pe motoare de viteza. Una are o protectie gen solzi terminata cu o codita, iar rucsacelul din spate nu-i mai mare decat un scrot de berbec dotat. Liderul grupului cu o casca mare si lata si o protectie de coloana cu solzi si umeri mari, pe o motocicleta joasa cu roti subtiri, parca e evadat din Mad Max. Diferenta e ca merge linistit si semnalizeaza diferitele obstacole de pe sosea, mai ales ca drumul e plin de gropi, daca poti spune astfel unor crevase de aproape jumatate de metru adancime.
Ma plictisesc sa merg in grup, strunesc putin caii si depasesc grupul... motocicleta mea cu suspensii inalte si moi zburda pe drumul prost. Din grup se desprind trei motociclete, care ma urmeaza, uneori depasindu-ma. Sunt cele doua motociliste si inca un motociclist. Fortez un pic si-i las in spate. Ma hotarasc sa intru pe DN1. Rulez linistit cu viteza legala, cand menage-a-trois-ul de vitezane trece usor pa langa mine. E clar ca grupul cel mare era format din mai multe grupulete, intre care m-am intercalat si eu.
M-ajunge si al doilea grup, in frunte cu "Chill Max" dupa care merg ce-i doi aghiotanti cuminti. Ma alatur lor, dar dupa cativa zeci de kilometri, dupa ce ma dau din calea unui X5 flashuitor, care nu putea sta cuminte in coloana si accelerez cand ajunge in dreptul meu, ca sa ii arat ca se agita degeaba. Asa rup un pic ritmul pana in Bucuresti, unde fac stanga pe sub pasarela si apoi prin padure, unde opresc sa iau ultima gura de apa, inainte de a parca in fata blocului.
E clar, prea mult asfalt si drum drept pentru gustul meu. Baieti, n-o sa ma mai vedeti prea curand pe bulevardul DN1...

This post has been edited by vis-a-vis: 4 Aug 2009, 15:51

si ...ai dormit pe canapea??????

Hai te bagi in weekendul la un drum pana la barajul Siriu? Eu imi iau si cortul cu mine sa stau de vineri pana duminica acolo. Cine mai doreste cine mai pofteste?!?

Aici?

Pornim in galop catre dealurile ce-si aratau coamele in departare.
Drumul neted si virajat ne incanta simturile. Dupa fiecare curba, motocicletele se inclina mai mult si rotile se incadreaza mai bine in ample arce de cerc virtuale.
Rampele de 7-10% sunt urcate chiar si in treapta cinci. Nici urma de efort pentru bivolita de sfert de tona.
Pana sa ajungem la barajul Siriu, deja curbele sunt prietenele noastre.
Pegaso-ul cere tributul turatiei inalte si este alimentat. Rezervorul cam mic nu-i permite o autonomie prea mare.

cimg1717fa9.jpg

Pe acolo, dar pe langa asfalt ceva mai offroad.

visule...uite ce am vazut azi....

cum imi dau si eu seama dac este un motor bun???? sunt varza..nu am cumparat nici un vehicul sh pana acum......

Attached thumbnail(s)
Imag008.jpg ( Size: 361.71k ) Number of downloads: 826
Imag009.jpg ( Size: 298.51k ) Number of downloads: 859

Pai nu vezi? e o balta nasoala sub el. E naspa

da ma balta am vazuto si eu...de aia cer parerea celor cu motoare....

Pai daca vezi o balta d-aia, fugi ca dracu' de tamaie... deasemenea, daca plange motoru' pe la incheieturi. Te uiti la semnele de uzura la schimbator, frana, sa, ghidon... ca sa-ti faci o parere despre kilometri. Apoi, daca porneste repede, daca scoate fum albastru... asta inseamna ca papa ulei. Te uiti la urme de cazaturi, daca e stramb cadrul, daca rotile sunt aliniate in mers, daca poti merge fara maini fara sa traga intr-o parte.
Era un tutorial pe motociclism.ro, destul de elocvent.
E bine ca macar motorul sa fie in regula, restul se poate remedia... dar totusi nu e un sport ieftin.
In general, la motociclete sunt rare chilipirurile, de obicei cat se cere, cam atata valoreaza si fierul... bine, dar tepari sunt peste tot.
SH=noroc

This post has been edited by vis-a-vis: 7 Aug 2009, 21:39

E posibil ca balta aia sa nu provina de la motocicleta!
Daca ar pierde ulei in halul ala trebuia sa fie plin de ulei si pe cric.
In rest,total deacord cu ce zice conu' vis-a-vis.

Ghid: verificarea motocicletelor la cumparare

Oricum, foarte suspecta balta. Ar trebui vazut pe scut daca sunt urme de ulei.

Cine stie sa execute un montaj cu urmatoarele caracteristici:
semnal intrare 0-plus 20V, semnal iesire 0-plus 12V cu forma dreptunghiulara si factor de umplere variabil, in functie de tensiunea de intrare. Pana la 14,2V semnalul trebuie sa fie cu factor de umplere 100%, dupa 14,2V sa se reduca (ideea e sa se mentina 14,2V pe baterie). IP67 (rezistent la apa si praf) si la ultaviolete.

Beneficiar: negresa.

This post has been edited by liviu2004: 8 Aug 2009, 21:24

inteles...ma pun pe citit...si pe aruncat moneda.....

Pai spune ce motor vrei sa iei si de cati bani dispui, poate te ajutam in alegerea lui.

visule...nimic...nici o povestioara acolo...cateva randuri.....

Sosi si vremea unui tur mai mare, de doua zile, planuit de mult timp, inca de cand negresa isi fornaia neputincioasa narile, dornica de galop pe drumuri de munte.
Si cum pretenu' cu Pegasu' primi verde de la consoarta pentru a innopta departe de casa, ne gandim a purcede la o tura mai pe masura puterilor noastre.
Marele plan era sa ajungem la Cheile Bicazului.
Pregatesc minutios bagajul, ma gandesc bine ca sa iau doar strictul necesar, dar totusi sa nu ma prinda nepregatit cu ceva pe la mama dracu'. Decid sa-mi iau neaparat si scurta de iarna impermeabila de drumuri si poduri a nevestii. Ii gasesc locul perfect, intr-un sac de la coca-cola, care cu breteaua pe sub suportul de cobur, vine la fix pe sa, in fata acestuia.

550xnd.jpg

Mai indes in cobur doua termosuri de inox, niste haine de schimb, manusile, camera foto, camera video, telefoanele, portofelul, cheile... niste senvisuri si bineinteles, gentuta cu scule.
Ma trezesc destul de devreme, imi iau geanta intr-o mana, casca in cealalta si rucsacul coca-cola pe umar. Le instalez rapid pe negresa, dupa care o dezleg. Pornesc agale catre partenerul de drum, pe care-l gasesc in chiloti si foarte adormit. Umplu termosurile cu apa rece si apoi astept cuminte sa se echipeze.
Intr-un tarziu coboram la motociclete, le echipam si pornim usor. Avem o escala programata la mine la munca, pentru numerar si baterii de schimb pentru camere.
E racoare, e placut... aerul citadin, chiar daca imbacsit, ne invioreaza. Drumul sustinut dar calm prin oras ne face sa ne gandim la locurile pe unde vom ajunge.
Ne hotaram sa mergem pe DN1 ca sa putem face repede dreapta spre Cheia. Cum drumul ce-l avem de strabatut e destul de lung, pana la Ploiesti ni se pare ca abia ne-am facut incalzirea. Dupa ce strabatem centura Ploiestiului, cea din dreapta, asezarile omenesti incep sa se rareasca si soseaua sa devina din ce in ce mai sinuoasa.
Asta ne trezeste simturile, dam bice cailor, dar atat cat sa nu ne fortam norocul, pentru ca avem cale lunga. Un grup de trei vitezane, trec rapid din sens invers si ne saluta din zbor. Dupa alte cateva curbe, alte doua motociclete ne saluta. Mei depasim un cuplu pe un Tenere mai vechi, dupa care ne oprim si noi sa facem primul popas si cateva poze.
Aerul rece si tare ne face pofta de mancare. De fapt devoram aproape toate senvisurile din sarsanaua mea. Dam primul raport telefonic nevestelor, bem niste apa si ne decidem cu greu sa parasim peisajul. Trece cuplul pe Tenere si cei doi motociclisti lasati in urma. Opreste un Logan si ne intreaba pe unde s-o ia catre Muntele Rosu. Cum nici n-am observat ca am trecut de bifurcatia cu pricina, ii zic ca e mai inainte. Dar dupa vreo zece minute il vad ca se intoarce si ii ridic dezinvolt din umeri.

001.jpg
002.jpg

Plecam si noi mai departe. Vremea e perfecta, nici cald, dar deloc frig. Drumul virajat ne imbie la drum. Mai ne oprim abia in Sacele, ca sa ne uitam pe harta. Intram in Brasov si oprim la Petromul din stanga, de la intrarea in oras. Fac plinul si merg sa platesc, ca sa se poata adapa si calutul inaripat. Dupa ce stau la o coada, unde casierita se misca precum ochiu' mortului, ma mult la cealalta. Supriza, nu pot plati, pompa e blocata.
- Si pot sa plec daca tot nu-mi luati banii?
- A, nu. Spuneti-i colegului de afara s-o deblocheze.
- Pai asta e treaba mea?
Primesc doar o ridicatura din umeri.
Mecanicul ocazional repara pompa cu miscari violente de introducere si scoatere a pistolului in lacasul din pompa. Nu se rezolva nimic.
Ma duc sa iau un Snickers si niste Pepsi pana una alta. Pe astea iau bonul, din reflex. Muscand asa din batonul de ciocolata, se deblocheaza nebunia. Platesc, dar uit sa iau bonul de benzina, care ma interesa pentru http://www.spritmonitor.de/en/detail/309743.html
Plecam mai departe, nu inainte de a traversa linia continua de dinainte de sensul giratoriu, prea nervos sa mai fiu regulamentar. Urmam indicatoarele catre Sfantu Gheorge, apoi, dupa cativa kilometri de la iesire, catre Targu Secuiesc. Soseaua buna, satele parca din alt film, casele ingrijite, chiar si cele saracacioase au iarba cosita la poarta si gardul vopsit de curand. Mirosul de kurtos kalacs cu diverse arome parca ne face sa ne fie iar foame, dar pana in Targu Secuiesc nu vrem sa mai oprim. Undeva intr-un pas, in mijlocul unui sat razlet, lume multa, mai mult adolescenti si adolescente... toti imbracati in alb si negru. Ma intreb oare ce-s cu astia. Dupa cativa kilometri, o parada in toata regula, o cavalerie de husari cu fireturi aurii venind din sens opus, urmati de fanfara si apoi de "civili" in alb si negru, ne face sa mergem foarte incet si ma intreb ce-i cu demonstratia asta. Trecem de Targu Secuiesc si o luam catre Miercurea Ciuc. Drumul judetean e plin de balega. Oprim in mijlocul campului.

004.jpg
003.jpg

Se simte zapuseala. Din dreapta vin niste zgomote. Ma uit atent si vad niste nori amenintatori.

005.jpg

Zambetele ni se sterg de pe fata si ne intrebam din priviri ce facem.
Dupa ce mai bem niste apa. Hotaram sa mergem tot inainte. Dupa cativa kilometri, ne izbeste o rafala de stropi. Oprim sa ne echipam de ploaie. Eu am doar geaca de drumar, dar mult mai bine decat nimic. In schimb, colegu' de drum isi pune o geaca subtire de fas peste geaca de motor si pantaloni cauciucati de santierist. Un Passat vechiut de Covasna opreste in fata noastra. Coboara un mustacios la vreo cincizeci de ani, trece pe langa noi si ne saluta in maghiara. Eu ii raspund cu buna ziua. Dupa ce trece in spatele nostru, se uita la numere si se duce inapoi spre masina, crutand campul din stanga.
- Ce-a vrut ma asta?
- Cred ca sa vada de unde suntem.
Ploaia incepe sa se inteteasca si ritmul de mers e usor. Nu vreau sa riscam nimic. Apar in stanga niste casute, o pensiune si un gazon superb. Dupa cateva curbe, alte pensiuni din ce in ce mai frumoase. Ploaia se departeaza si ne continuam drumul.
Dragos imi face semn sa opresc.
- Ai vazut ma cum sunt imbracat? Rosu, galben si motocicleta albastra.
Ma bufneste rasu-n casca si-i zic sa stea pe loc sa ma duc mai la vale sa fac o poza cu tricloloru'.
Cand ma opresc, vad pe camp un pustan pe un KTM cum ii da forja fara jena. Traverseaza soseaua si urca dealul pe iarba. Tricolorul se lasa asteptat si il sun. Intr-un tarziu apare, parca sfidand tinutul secuiesc. Poate ca am fost blestemati, ca de aici incolo camera foto a refuzat sa mai declanseze.

006.jpg

Iesim in drumul national si face stanga, cumva inapoi spre Tusnad si spre ploaie. Dupa o rapaiala, iese un soare puternic, facand ca pe soseaua curatata de ape, sa pluteasca aburi. Mergem usor prin ceata formata pana la iesirea din statiune. Facem cale-ntoarsa si tragem la o terasa, de unde mocnea putin fum de gratar. Ne dezbracam si ne asezam la masa.
Terasa are niste umblele d-alea mari si patrate sub care intra 4 mese lejer. Intindem toate hainele pe scaune si punem castile pe masa. Mai studiez un pic harta.
Nenea de la gratar vazand ca nu ia nimeni comanda, se apropie de noi. Ma izbeste un usor parfum de coniac. Omul are chef de vorba si lungim discutia despre ce vrem sa comandam, cateva minute bune... pana cand apare si o chelnerita la maxim optsprezece ani, draguta si toata numai un zambet.
Seful, sau cel putin asta a lasat impresia ca ar fi, o mustra putin ca ne-a facut sa asteptam si-i preda comanda. Doua ciorbe, doua cefe.
Soarele se ascunde cu repeziciune printre norii care incep sa se bata cap in cap cu zgomot de tunet si scantei de fulger. Nu dureaza mult si rafale de picaturi incep sa biciuiasca umbrelele mari si patrate. Ne strangem mai pe mijloc si ne imbracam iar.
"Seful" ne invita sa mergem inauntru, dar noi, ca vasnici motociclisti ce nu se sperie de-o ploaie, refuzam.
Vin ciorbele, pe o tava plastic si acoperite cu alta, ca sa nu se dilueze pe traseu. Chelnerita e uda, dar are acelasi zambet, ba chiar mai chicoteste din cand in cand.
Isi ia inima in dinti si pleaca iar inauntru. Mai curge cate o picatura de apa in boluri dar nu ne convinge nimic sa ne oprim. Cand vin fripturile, deja nu mai ploua asa tare, dar nu se opreste. Terminam, mai bem cate o bere fara alcool si ne pregatim de plecare. Vine nota, cu smantana inclusa, care nu ne-a fost adusa si refuzam s-o platim, doar asa ca alta data sa fie atenti. Se reface nota, lasam bacsis chelneritei care acum are un pulover pe ea, ne echipam si plecam usor catre motocicleste printre stropii rari.
Sterg cu o carpa gasita prin buzunar ambele sei si plecam.
Ploua si ploua. Picaturile de ploaie de pe viziera se scurg in lateral si in jos. Chiar m-asteptam sa fie mult mai obstructionata vederea pe ploaie, dar nu, se vede perfect. La intrarea in Miercurea-Ciuc soseaua e tot o balta. Nu mai avem ce feri sau ce ocoli... trecem ca in tinerete pe unde e mai mare si ne stropim din cap pana in picioare. Oprim in benzinarie, sub cosmelia de tabla. Cand ma dau jos, la fiecare pas apa musteste din adidasi cu un zgomot haios. Radem unul de celalalt. Pegasul s-adapa iar cu benzina. Eu sar tura, am rezervorul dublu si consumul mai mic la negresa. Gasim drumul spre Gheorgheni, care este destul de prost, dar fiind ploaie, nu se simte la viteza mica. Zeci de kilometri prin ploaie. Asfalutl s-a spalat si cauciucurile au aderenta buna. Mergem odata cu masinile. Mai ne depasesc un X5 si un CLK, cel din urma intra mult pe stanga intr-un sleau de asfalta unde era adunata apa si acvaplaneaza, dar probabil ca electronica isi face datoria si se redreseaza imediat. Vremea se raceste, noi uzi... mai ales in dreptul prohabului unde se aduna toata apa, iar de la genunchi in jos, nu mai vorbesc. Speram ca sa prindem soare si sa ne uscam din mers. Trecem si de Gheorgheni dar chiar daca pe alocuri ploaia se rareste, cerul este negru si lasa peste pamant o atmosfera trista. Nu mai ploua, dar parca se racoreste si mai tare inainte de a intra in zona montana dinspre Bicaz. Ne oprim sa ne mai dezmortim. Ma dau jos cu greu. Sunt aproape intepenit. Si de la mersul incordat, si de la apa. Geaca drumarului protejeaza eficient, doar o dunga de apa este pe tricou in dreptul fermoarului. Pe picioare insa sunt fleasca. Opreste un baietas ardelean, coborand dintr-o masina cu inca trei pasageri. In tricou, sort si slapi se apropie si ne intreaba pe un accent neaos.
- Dom'ne, Lacul Rosu, dar unde-i dom'ne lacul?
- Dracu' sa-l ia de lac, ca habar n-am... ii raspund zambind.
Se intoarce ridicand mana si se urca in masina.
Plecam mai departe. Ne oprim la toate pensiunile si hotelurile. Toate ocupate.
- Ce facem ma?
- Hai sa mergem, om gasi noi ceva. Daca n-are apa calda si dus, nici nu stam de vorba.
Trecem Cheile Bicazului. Frumoase si spectaculoase, nimic de zis, dar lipsa noastra de chef, tarabele cu suveniruri, mormanele de gunoi si numele meltenilor scrise cu vopsea de toate culorile, strica tot farmecul.
Ajungem in Bicaz si zarim un indicator spre o pensiune, "Pensiunea Stroea".
Ne intampina o mamicuta cu un copilas in brate. Din spatele portilor batante ce deschid intrarea printr-un gardulet pana la genunchi.
Dragos, nu se arata prea incantat de aspectul exterior si il simt ca ezita.
Intreb de pret si de dus cu apa calda. Ni se confirma.
- Avem una cu pat dublu la opt zeci de lei, dar mai mic si alta cu pat matrimonial la o suta.
- Hai ma sa intram sa vedem cum e. Ii propun batandu-i pervers din gene.
- Hai...
Dupa ce intram, ne intampina un mobilier vechi, stil nustiu de care, niste pendule imense, tablouri si alte obiecte de arta.
Il vad cum se lumineaza la fata si nu isi mai desprinde ochii de pe pendule.
- Sunt functionale pendulele astea? Intreaba Dragos gazda.
- Sigur ca da, dar le-am oprit ca noaptea fac zgomot la fiecare jumatate de ora.
Ei isi continua discutia pe teme pendulistice iar eu ma indrept catre camera.
Patul e imens, camera frumos decorata si zugravita in culori de pamant. Baia placata pana la jumatate cu faianta pamantie iar in sus cu faianta alba. Obiectele sanitare sunt putin mai mici decat normal, poate pentru a da impresia de largime intr-o incpare micuta. Geamul este imens, sablat, termopan si prins intr-o tocarie de lemn.
Ne hotaram sa ramanem. Tragem caii sub fereastra si-i priponim unul de altul. Caram tot bagajul in camera si incepem dezbracarea pana la piele.
Scot toate umerasele din dulap si incep sa insir tot pe ele, iar umerasele le agat la geam, de bara care tine perdeaua.
Tragem prima invatatura pentru calatoriile viitoare. Neaparat inca un rand de haine bagat in pungi si costum de ploaie in primul rand.
Ne gandim sa luam ceva de baut. Cum adidasii mei erau dezmembrati, il conving sa mearga el. Se intoarce cu patru cutii de bere si o sticluta de vodca.
- Ba, ai innebunit, bem vodca?
- Am pofta ma, sa ma incalzesc.
Facem dus pe rand. Si dupa doua gaturi de vodca, imi desfac o bere.
Savuram berile uitandu-ne la "Serviti va rog", emisiunea cu Sensuala, care ne descreteste fruntile.
Nu dureaza mult si Dragos adoarme. Eu mai zappez putin si trag la randul meu pe dreapta.
Ce zi plina...

This post has been edited by vis-a-vis: 17 Sep 2009, 12:16

Si continuarea? Sau trebuie sa platim pentru urmatorii 500km?

Ah...
Ma bazam pe faptul ca am editat un post mai vechi si n-o sa se uite nimeni p-aici pana nu termin

15 Sep 2009, 10:45:
Apropo' de cei 500 de km... I-am primit azi pe ai mei

http://mongolia.ro

This post has been edited by vis-a-vis: 15 Sep 2009, 09:45

Poate ca am fost blestemati, ca de aici incolo camera foto a refuzat sa mai declanseze.

Pai cred si eu - cu tricolorul prin tara "dusmanului" era firesc sa se intample.

Frumos.

Ah...
Ma bazam pe faptul ca am editat un post mai vechi si n-o sa se uite nimeni p-aici pana nu termin

<span class='edit'>15 Sep 2009, 10:45:</span>
Apropo' de cei 500 de km... I-am primit azi pe ai mei

http://mongolia.ro

SUPER! Azi la 9.00 inca nu era.

Frumos... foarte frumos!

visule...uite ce am vazut azi....

cum imi dau si eu seama dac este un motor bun???? sunt varza..nu am cumparat nici un vehicul sh pana acum......

Motocicleta aia e acolo la vanzare de cand eram eu a 11-a (acu am intrat anu 1 fac.). Stiu ca trec pe la piata Victoriei in drum spre scoala - ies prin pasajul pietonal (e si gura de metrou) - de langa motocicleta. Balta aia sigur de la motocicleta este, ca numai ea a stat atata timp acolo.
@vis-a-vis - un thread pe care il citesc cu placere, felicitari!

This post has been edited by Filip: 16 Sep 2009, 00:49

Continuareaaaaa!