Outline · [ Standard ] · Linear+ SAGA, Queensryche, Limp Bizkit, concert

Deci da, am fost aseara la concert. Desi eram ferm hotarit sa nu merg, neplacindu-mi decit Queensryche din cei enumerati mai sus, totusi m-am dus c-un prieten sa-si ia bilet. Cind am ajuns acolo, isi acorda unu' chitaroiu si baga citeva acorduri. Moment in care mi-a sarit un milion din buzunar si mi-am luat bilet. Am intrebat grijuliu la casa pe la cit intra Queensryche si mi s-a spus ca pe la 18:45. Intrucit era ceasu' vreo doua jumate, am negociat parcarea c-un nene paznic de la o institutie de peste drum si am venit acasa sa ne luam cite ceva la noi, in caz ca ploua. Demn de mentionat este faptul ca neaparat a trebuit sa ma schimb in niste haine mai adecvate de concert, eu prezentindu-ma intr-un tricou verde tipator, in bermude si-n slapi, iar la poarta Arenelor era plin de emologi inbracati regulamentar (DC shoes, blugi largi, tricou cu diverse mesaje haioase si breton lins p-un felinar si diverse accesorii infipte prin diverse zone ale fetei), cu privirea regulamentara intiparita pe mufarina (gen "mosule, dai si tu o lama sa-mi fac model pe vena cava?"). Asadar, incaltat in Airwalkşi, cu blugi pe mine si un tricou mai inchis la culoare + asezonati cu doua fisuri adidas si doua sepci cumparate din drum, ne-am dus la Arene. Din drum am mai luat un preten care plingea in tacere ca n-are cu cine sa mearga la concert. Ajunsi acolo, ne-a intimpinat o liniste desavirsita. Drept pentru care am luat loc la o carciuma din zona, asteptind linistiti sa inceapa paranghelia. Si un ospatar! Dupa ce-am lins regulamentar vreo 2 beri si am auzit ca incepusera unii sa zdrangane din chitari si tobe, pe la 6.30 ne-am indreptat catre locu' faptei. Dupa ce ne-au gidilat (aia numa' perchezitie n-a fost, mai ales ca mai toti spectatorii aveau umbrele, camere foto si video si mai tot felul de obiecte contodente) niste badigarzi la intrare, am patruns in arena propriu-zisa. Ma, io n-am mai fost la arene, asa ca mi-am dat si eu seama ca acolo mai mult decit cinematograf n-ai ce face, ca-i prea mic. Ma rog, cind am intrat noi inauntru, niste unii chinuiau chitarile si audienta. Ba chiar vocalu' incerca sa comunice cu publicul inmarmurit de spaima si avea niste texte-n el de lasa si-o nimfomana letargica. Gen "Trebuie sa stiti melodia asta, e imposibil, n-aveti cum sa n-o stiti!!!". Raspunsu' din public fiind ceva la genu' "da', frate, o stim, da' cauta-ne mai incolo ca avem putina treaba!". Asadar, mai toata lumea era cu curu' indreptat spre astia, majoritatea oamenilor fiind indreptati cu fata catre lucruri mai interesante: Tuborg si Jack Daniel's. Dupa ce am stins berea aia c-un jack dublu, s-au terminat tristii aia de la SAGA. Nu zic, or fi fost smecheri la viata lor, da' poate ca celebri au fost pe la ei prin bloc, ca nimeni nu parea sa fie acolo SPECIAL pentru ei, iar eu, sa ma bata mama, n-am auzit vreodata despre trupa asta si chiar am pretentia ca mai stiu si eu cu muzica. Ma rog, dupa ce aia au parasit scena, agitindu-se de mama focului, in nepasarea totala a auditoriului ocupat cu spumele berii sau gradele jack-ului, au inceput sa aranjeze instrumentele pentru Queensryche. Moment in care a-nceput sa se anime atmosfera. Ma rog, au aranjat aia la intrumente f-o 45 de minute. Dupa care a-nceput sa ploua incetisor. Intr-un final, dupa 19 ani de asteptare, imi implinesc un vis, intra Queensryche pe scena. Dupa cele 45 de minute de instalari de instrumente, ne dam seama ca microfonu'...plua. Ragnea ala din toti bojocii si abia se auzea de instrumente. Oricum, melodiile cintate (primele doua) au fost arhinecunoscute (pentru mine), de pe ultimu' lor album (recunosc ca de la Empire incoace, nu stiu sa mai fi ascultat vreun album de-al lor). Ma rog, oamenii realizeaza ca pina atunci fusese un concert instrumental si remediaza problema cu microfonu'. Tocmai bine ca sa fim anuntati ca urmeaza inca doua piese de pe noul lor album. Si le-au cintat. Dupa care a-nceput concertu' (cel putin pentru mine) si au bagat 3-4 piese de pe Empire. Dupa care ne-au zis pa si-au plecat! Adica dupa fix 35 de minute de cintat si 45 de minute de aranjat instrumente. M-a bucurat faptul ca totusi lumea a fost ceva mai dezghetata si chiar s-a cintat si dansat si ca am apucat sa-i vad live. Deja incepuse sa ploua serios si eu ma gindeam sa ies la un taxi, dat fiind ca eu imi implinisem menirea la concertul respectiv, Saga fiind o trupa arhinecunoscuta mie, Limp Bizkit avind un sound mult prea violent pentru urechile mele delicate. La insistentele pretenilor am ramas si la Biscuitele Schiop. Si bine am facut! Desi ploua destul de taricel, dar pe mine ma durea-n rectu' curului, fiind acoperit de coaja de ceapa luata de acasa si de sapca cumparata din drum. Pretenarii erau la tricou, ca unuia ii era cald cu coaja de ceapa si celalalt n-avea la el decit o umbrela pe care n-a avut chef s-o deschida si, daca totusi ar fi insistat si ar fi deschis-o, sigur i-o facea cineva supozitor in primele 34 de milisecunde! Dupa cum v-am zis, mie mi se par copiii astia prea violenti, deci nu le cunosc piesele, dar show'ul a fost total! Fred Durst intr-o mare forma, Borland si el de zile mari, pictat ca de obicei pe mufarina. Mai intai a aparut Durst la gardul ce delimita scena de public. Pe urma a aparut un prostovan din public pe scena, drept pentru care a venit un badigard sa-l INVITE (si-au dat seama ca nu e un public violent) sa se dea jos. Moment in care l-a vazut DUrst si l-a chemat la el. S-au luat in brate, s-au pupat, au dansat, dar de cintat impreuna n-au cintat, ca ala era cam ca mine, habar n-avea de versuri. Dupa ce a scapat de Durst, s-a dus papagalu' si la Borland, sa-l ia si p-ala in brate. Bad choice! I-a cardit ala o chitara de l-a pus in cur. S-a ridicat omu' de jos si a dat sa se tireze, da' iar l-a vazut Durst si, dupa ce i-a pus pe bounceri sa-i ia aluia sacul din spate, l-a mai luat la o tura de mozoale. In sfarsit, s-a tirat bivolu' de pe scena, spectacolu' a continuat. la un moment dat, intr-un moment de instrumental, dispare Durst de pe scena. Si apre direct si de- dreptu-n public, in tribuna. Isterie, crize, etc.! Mi-a placut f. mult spectacolul LB, show extraordinar, chiar mi-a parut rau ca n-au avut mai multi spectatori, meritau fara prisosinta. Oricum, spectatorii prezenti au raspuns show-lui pe masura. Nu cred c-a fost suflet in zona aia care sa nu fi topait, aplaudat, cintat. Pina si adormitii aia din tribune topaiau ca descreieratii. Una peste alta, un milion cheltuit bine!

Deci da, am fost aseara la concert. Desi eram ferm hotarit sa nu merg, neplacindu-mi decit Queensryche din cei enumerati mai sus, totusi m-am dus c-un prieten sa-si ia bilet. Cind am ajuns acolo, isi acorda unu' chitaroiu si baga citeva acorduri. Moment in care mi-a sarit un milion din buzunar si mi-am luat bilet.
Am intrebat grijuliu la casa pe la cit intra Queensryche si mi s-a spus ca pe la 18:45. Intrucit era ceasu' vreo doua jumate, am negociat parcarea c-un nene paznic de la o institutie de peste drum si am venit acasa sa ne luam cite ceva la noi, in caz ca ploua. Demn de mentionat este faptul ca neaparat a trebuit sa ma schimb in niste haine mai adecvate de concert, eu prezentindu-ma intr-un tricou verde tipator, in bermude si-n slapi, iar la poarta Arenelor era plin de emologi inbracati regulamentar (DC shoes, blugi largi, tricou cu diverse mesaje haioase si breton lins p-un felinar si diverse accesorii infipte prin diverse zone ale fetei), cu privirea regulamentara intiparita pe mufarina (gen "mosule, dai si tu o lama sa-mi fac model pe vena cava?"). Asadar, incaltat in Airwalkşi, cu blugi pe mine si un tricou mai inchis la culoare + asezonati cu doua fisuri adidas si doua sepci cumparate din drum, ne-am dus la Arene. Din drum am mai luat un preten care plingea in tacere ca n-are cu cine sa mearga la concert. Ajunsi acolo, ne-a intimpinat o liniste desavirsita. Drept pentru care am luat loc la o carciuma din zona, asteptind linistiti sa inceapa paranghelia. Si un ospatar! Dupa ce-am lins regulamentar vreo 2 beri si am auzit ca incepusera unii sa zdrangane din chitari si tobe, pe la 6.30 ne-am indreptat catre locu' faptei. Dupa ce ne-au gidilat (aia numa' perchezitie n-a fost, mai ales ca mai toti spectatorii aveau umbrele, camere foto si video si mai tot felul de obiecte contodente) niste badigarzi la intrare, am patruns in arena propriu-zisa. Ma, io n-am mai fost la arene, asa ca mi-am dat si eu seama ca acolo mai mult decit cinematograf n-ai ce face, ca-i prea mic. Ma rog, cind am intrat noi inauntru, niste unii chinuiau chitarile si audienta. Ba chiar vocalu' incerca sa comunice cu publicul inmarmurit de spaima si avea niste texte-n el de lasa si-o nimfomana letargica. Gen "Trebuie sa stiti melodia asta, e imposibil, n-aveti cum sa n-o stiti!!!". Raspunsu' din public fiind ceva la genu' "da', frate, o stim, da' cauta-ne mai incolo ca avem putina treaba!". Asadar, mai toata lumea era cu curu' indreptat spre astia, majoritatea oamenilor fiind indreptati cu fata catre lucruri mai interesante: Tuborg si Jack Daniel's.
Dupa ce am stins berea aia c-un jack dublu, s-au terminat tristii aia de la SAGA. Nu zic, or fi fost smecheri la viata lor, da' poate ca celebri au fost pe la ei prin bloc, ca nimeni nu parea sa fie acolo SPECIAL pentru ei, iar eu, sa ma bata mama, n-am auzit vreodata despre trupa asta si chiar am pretentia ca mai stiu si eu cu muzica. Ma rog, dupa ce aia au parasit scena, agitindu-se de mama focului, in nepasarea totala a auditoriului ocupat cu spumele berii sau gradele jack-ului, au inceput sa aranjeze instrumentele pentru Queensryche. Moment in care a-nceput sa se anime atmosfera. Ma rog, au aranjat aia la intrumente f-o 45 de minute. Dupa care a-nceput sa ploua incetisor. Intr-un final, dupa 19 ani de asteptare, imi implinesc un vis, intra Queensryche pe scena. Dupa cele 45 de minute de instalari de instrumente, ne dam seama ca microfonu'...plua. Ragnea ala din toti bojocii si abia se auzea de instrumente. Oricum, melodiile cintate (primele doua) au fost arhinecunoscute (pentru mine), de pe ultimu' lor album (recunosc ca de la Empire incoace, nu stiu sa mai fi ascultat vreun album de-al lor). Ma rog, oamenii realizeaza ca pina atunci fusese un concert instrumental si remediaza problema cu microfonu'. Tocmai bine ca sa fim anuntati ca urmeaza inca doua piese de pe noul lor album. Si le-au cintat. Dupa care a-nceput concertu' (cel putin pentru mine) si au bagat 3-4 piese de pe Empire. Dupa care ne-au zis pa si-au plecat! Adica dupa fix 35 de minute de cintat si 45 de minute de aranjat instrumente. M-a bucurat faptul ca totusi lumea a fost ceva mai dezghetata si chiar s-a cintat si dansat si ca am apucat sa-i vad live.
Deja incepuse sa ploua serios si eu ma gindeam sa ies la un taxi, dat fiind ca eu imi implinisem menirea la concertul respectiv, Saga fiind o trupa arhinecunoscuta mie, Limp Bizkit avind un sound mult prea violent pentru urechile mele delicate. La insistentele pretenilor am ramas si la Biscuitele Schiop. Si bine am facut!
Desi ploua destul de taricel, dar pe mine ma durea-n rectu' curului, fiind acoperit de coaja de ceapa luata de acasa si de sapca cumparata din drum. Pretenarii erau la tricou, ca unuia ii era cald cu coaja de ceapa si celalalt n-avea la el decit o umbrela pe care n-a avut chef s-o deschida si, daca totusi ar fi insistat si ar fi deschis-o, sigur i-o facea cineva supozitor in primele 34 de milisecunde!
Dupa cum v-am zis, mie mi se par copiii astia prea violenti, deci nu le cunosc piesele, dar show'ul a fost total! Fred Durst intr-o mare forma, Borland si el de zile mari, pictat ca de obicei pe mufarina. Mai intai a aparut Durst la gardul ce delimita scena de public. Pe urma a aparut un prostovan din public pe scena, drept pentru care a venit un badigard sa-l INVITE (si-au dat seama ca nu e un public violent) sa se dea jos. Moment in care l-a vazut DUrst si l-a chemat la el. S-au luat in brate, s-au pupat, au dansat, dar de cintat impreuna n-au cintat, ca ala era cam ca mine, habar n-avea de versuri. Dupa ce a scapat de Durst, s-a dus papagalu' si la Borland, sa-l ia si p-ala in brate. Bad choice! I-a cardit ala o chitara de l-a pus in cur. S-a ridicat omu' de jos si a dat sa se tireze, da' iar l-a vazut Durst si, dupa ce i-a pus pe bounceri sa-i ia aluia sacul din spate, l-a mai luat la o tura de mozoale. In sfarsit, s-a tirat bivolu' de pe scena, spectacolu' a continuat. la un moment dat, intr-un moment de instrumental, dispare Durst de pe scena. Si apre direct si de- dreptu-n public, in tribuna. Isterie, crize, etc.!
Mi-a placut f. mult spectacolul LB, show extraordinar, chiar mi-a parut rau ca n-au avut mai multi spectatori, meritau fara prisosinta. Oricum, spectatorii prezenti au raspuns show-lui pe masura. Nu cred c-a fost suflet in zona aia care sa nu fi topait, aplaudat, cintat. Pina si adormitii aia din tribune topaiau ca descreieratii.
Una peste alta, un milion cheltuit bine!

Ma felicit pentru ca nu mi-am luat bilet. M-as fi ofticat pentru numai 35 de min. Mi-as dori sa vad un unplugged Queensryche.

Am fost duminica la concertul Queensryche de la Turbohalle si am asistat la unul din cele mai bune prestatii live pe care le-am vazut in ultimii ani. Desi participarea publicului a fost foarte slaba (dar de calitate), si locatia anosta, concertul a fost unul de exceptie. Un Queensryche reintors la radacini, cu un vocalist nou, Todd La Torre, intr-o forma de exceptie. Sunetul a fost perfect, interpretarea deosebita. Am ramas impresionat. Playlist-ul a fost foarte bine ales, melodiile vechi alternand cu cele de pe noul album, care contine niste compozitii foarte bune si suna din nou "a Queensryche".
Marty, daca ai ocazia sa mergi sa ii vezi, nu o rata.