Outline · [ Standard ] · Linear+ Grecia, în faliment

Epistola către bobor: Cetățeni greci, pentru ultimele șase luni, guvernul grec a dus o luptă în condiții de asfixiere economică fără precedent, pentru a implementa mandatul vostru din 25 ianuarie. Mandatul de a negocia cu partenerii noștri pentru a pune sfârșit austerității și pentru ca prosperitatea și dreptatea socială să se întoarcă din nou în țara noastră. Pentru un acord sustenabil care va respecta democrația, precum și regulile europene, și care va conduce la o ieșire definitivă din criză. În timpul negocierilor, ni s-a cerut în mod repetat să implementăm politicile din memorandumurile agreate de guvernele anterioare, în ciuda faptului ca memorandumurile au fost condamnate fără echivoc de către poporul grec la recentele alegeri. Nu am luat în considerare niciodată opțiunea de a ceda - pentru niciun moment - de a trăda încrederea voastră. În urma a 5 luni de negocieri dure, partenerii noștri ne-au transmis o propunere-ultimatum, la întâlnirea miniștrilor de finanțe din Eurogroup, care vizează direct democrația greacă și poporul grec. Un ultimatum care contravine principiilor fundamentale și valorilor Europei. Valorile proiectului nostru comun european. Guvernului grec i s-a cerut să accepte o propunere care va adăuga o nouă povară insuportabilă pe umerii poporului grec și care va submina recuperarea economiei și societății grecești - nu numai prin alimentarea incertitudinii, dar și prin exacerbarea în continuare a inegalităților sociale. Propunerea instituțiilor include măsuri care vor dereglementa piața muncii, tăieri de pensii și noi reduceri ale salariilor din sectorul public - precum și o creștere a TVA-ului asupra alimentelor, restaurantelor și turismului, în timp ce se elimină facilitățile fiscale pentru insulele grecești. Aceste propuneri - care violează direct acquis-ul social european și drepturile fundamentale la muncă, egalitate și demnitate - dovedesc că anumiți parteneri și membri ai instituțiilor financiare nu sunt interesați în a ajunge la un acord viabil și benefic pentru toate părțile, dar mai degrabă în umilirea poporului grec. Aceste propuneri ilustrează, în principal, insistența FMI pentru măsuri severe și punitive de austeritate. Acum este momentul pentru ca puterile conducătoare europene să se ridice la înălțimea momentului și să ia initiațiva pentru a pune sfârșit definitiv crizei datoriei grecești, o criză care afectează și alte țări europene de asemenea, prin amenințarea chiar a viitorului integrării europene. Cetățeni greci, Ne confruntăm cu o responsabilitate istorică de a nu lăsa ca luptele și sacrificiile poporului grec să fie în van și de a întări democrația și suveranitatea noastră națională - și această responsabilitate apasă pe umerii noștri. Responsabilitatea noastră pentru viitorul țării noastre. Această responsabilitate ne obligă să răspundem la ultimatum pe baza voinței suverane a poporului grec. Puțin mai devreme în această seară, Cabinetul a fost convocat și am propus organizarea referendumului, astfel ca poporul grec să poată decide. Propunerea mea a fost acceptată în mod unanim. Mâine, Parlamentul va avea o sedință extraordinară pentru a ratifica propunerea Cabinetului de a se organiza un referendum în ziua de duminică, 5 iulie. Întrebarea de pe buletinul de vot va fi dacă propunerea instituțiilor ar trebui acceptată sau respinsă. I-am informat deja pe președintele francez, pe cancelarul german și pe președintele Băncii Centrale Europene (BCE) despre decizia mea, iar mâine voi cere o scurtă extindere a programului - în scris - de la liderii UE și ai instituțiilor financiare, astfel încât poporul grec să poată decide liber de presiune și șantaj, așa cum este stipulat de Constituția țării noastre și de tradiția democratică a Europei. Cetățeni greci, Vă chem să decideți - cu suveranitate și demnitate așa cum o cere istoria greacă - dacă ar trebui să acceptăm ultimatumul excesiv care impune o strictă și umilitoare austeritate fără sfârșit, și fără perspectiva de a sta pe picioarele noastre vreodată, din punct de vedere social și financiar. Trebuie să răspundem autoritarianismului și austerității severe cu democrație - calm și hotărât. Grecia, leagănul democrației, ar trebui să trimită un mesaj democratic răsunător comunității europene și globale. Și eu mă angajez personal că voi respecta rezultatul alegerii voastre democratice, oricare ar fi el. Sunt absolut convins că alegerea voastră va onora istoria țării noastre și va trimite un mesaj de demnitate în întreaga lume. În aceste vremuri critice, trebuie să ne amintim că Europa este casa comună a tuturor popoarelor ei. Că în Europa nu există proprietari și oaspeți. Grecia este, și va rămâne, o parte integrantă a Europei și Europa o parte integrantă a Greciei. Dar o Europă fără democrație va fi o Europă fără identitate și fără măsură. Vă chem pe toți să acționați cu unitate națională și determinare, și să faceți o alegere demnă de acest moment. Pentru noi, pentru generațiile viitoare, pentru istoria greacă. Pentru suveranitatea și demnitatea țării noastre. Atena, 27 iunie, ora 1:00 a.m. Alexis Tsipras

Epistola către bobor:

Cetățeni greci,

pentru ultimele șase luni, guvernul grec a dus o luptă în condiții de asfixiere economică fără precedent, pentru a implementa mandatul vostru din 25 ianuarie.

Mandatul de a negocia cu partenerii noștri pentru a pune sfârșit austerității și pentru ca prosperitatea și dreptatea socială să se întoarcă din nou în țara noastră.

Pentru un acord sustenabil care va respecta democrația, precum și regulile europene, și care va conduce la o ieșire definitivă din criză.
În timpul negocierilor, ni s-a cerut în mod repetat să implementăm politicile din memorandumurile agreate de guvernele anterioare, în ciuda faptului ca memorandumurile au fost condamnate fără echivoc de către poporul grec la recentele alegeri.

Nu am luat în considerare niciodată opțiunea de a ceda - pentru niciun moment - de a trăda încrederea voastră.

În urma a 5 luni de negocieri dure, partenerii noștri ne-au transmis o propunere-ultimatum, la întâlnirea miniștrilor de finanțe din Eurogroup, care vizează direct democrația greacă și poporul grec.

Un ultimatum care contravine principiilor fundamentale și valorilor Europei. Valorile proiectului nostru comun european.

Guvernului grec i s-a cerut să accepte o propunere care va adăuga o nouă povară insuportabilă pe umerii poporului grec și care va submina recuperarea economiei și societății grecești - nu numai prin alimentarea incertitudinii, dar și prin exacerbarea în continuare a inegalităților sociale.

Propunerea instituțiilor include măsuri care vor dereglementa piața muncii, tăieri de pensii și noi reduceri ale salariilor din sectorul public - precum și o creștere a TVA-ului asupra alimentelor, restaurantelor și turismului, în timp ce se elimină facilitățile fiscale pentru insulele grecești.

Aceste propuneri - care violează direct acquis-ul social european și drepturile fundamentale la muncă, egalitate și demnitate - dovedesc că anumiți parteneri și membri ai instituțiilor financiare nu sunt interesați în a ajunge la un acord viabil și benefic pentru toate părțile, dar mai degrabă în umilirea poporului grec.

Aceste propuneri ilustrează, în principal, insistența FMI pentru măsuri severe și punitive de austeritate. Acum este momentul pentru ca puterile conducătoare europene să se ridice la înălțimea momentului și să ia initiațiva pentru a pune sfârșit definitiv crizei datoriei grecești, o criză care afectează și alte țări europene de asemenea, prin amenințarea chiar a viitorului integrării europene.

Cetățeni greci,

Ne confruntăm cu o responsabilitate istorică de a nu lăsa ca luptele și sacrificiile poporului grec să fie în van și de a întări democrația și suveranitatea noastră națională - și această responsabilitate apasă pe umerii noștri.

Responsabilitatea noastră pentru viitorul țării noastre. Această responsabilitate ne obligă să răspundem la ultimatum pe baza voinței suverane a poporului grec.

Puțin mai devreme în această seară, Cabinetul a fost convocat și am propus organizarea referendumului, astfel ca poporul grec să poată decide.

Propunerea mea a fost acceptată în mod unanim.

Mâine, Parlamentul va avea o sedință extraordinară pentru a ratifica propunerea Cabinetului de a se organiza un referendum în ziua de duminică, 5 iulie. Întrebarea de pe buletinul de vot va fi dacă propunerea instituțiilor ar trebui acceptată sau respinsă.

I-am informat deja pe președintele francez, pe cancelarul german și pe președintele Băncii Centrale Europene (BCE) despre decizia mea, iar mâine voi cere o scurtă extindere a programului - în scris - de la liderii UE și ai instituțiilor financiare, astfel încât poporul grec să poată decide liber de presiune și șantaj, așa cum este stipulat de Constituția țării noastre și de tradiția democratică a Europei.

Cetățeni greci,

Vă chem să decideți - cu suveranitate și demnitate așa cum o cere istoria greacă - dacă ar trebui să acceptăm ultimatumul excesiv care impune o strictă și umilitoare austeritate fără sfârșit, și fără perspectiva de a sta pe picioarele noastre vreodată, din punct de vedere social și financiar.

Trebuie să răspundem autoritarianismului și austerității severe cu democrație - calm și hotărât.

Grecia, leagănul democrației, ar trebui să trimită un mesaj democratic răsunător comunității europene și globale.

Și eu mă angajez personal că voi respecta rezultatul alegerii voastre democratice, oricare ar fi el.

Sunt absolut convins că alegerea voastră va onora istoria țării noastre și va trimite un mesaj de demnitate în întreaga lume. În aceste vremuri critice, trebuie să ne amintim că Europa este casa comună a tuturor popoarelor ei.

Că în Europa nu există proprietari și oaspeți. Grecia este, și va rămâne, o parte integrantă a Europei și Europa o parte integrantă a Greciei.

Dar o Europă fără democrație va fi o Europă fără identitate și fără măsură. Vă chem pe toți să acționați cu unitate națională și determinare, și să faceți o alegere demnă de acest moment.

Pentru noi, pentru generațiile viitoare, pentru istoria greacă. Pentru suveranitatea și demnitatea țării noastre.

Atena, 27 iunie, ora 1:00 a.m.

Alexis Tsipras

cat rahat populist la tzipiras zici ca-i tonta..

Bancile nu tepuiesc, ele ajuta! 
Fara ele economia ar fi in pom!

Mai intai, ca nimeni nu te constrange sa te duci la banca sa iei un credit.

In al doilea rand, ca firmele care vor sa se dezvolte chiar sunt ajutate de banii bancilor. Ia tu doua firme cu rate de profit identice si cu evolutie identica. Daca vor sa se dezvolte, au doua variante mai importate: acumuleaza si apoi investesc, respectiv, se imprumuta si investesc. Care din cele doua conduite crezi tu ca permite o evolutie mai alerta?

Daca tu stii persoane care au luat credite de consum ca sa-si ia plasma de 20.000 de lei, sa aiba ce pune e perete, acolo dai peste intelepciunea populara. care tin eu minte ca spune ca domnia si prostia se platesc...

Epistola către bobor:

Nici Garett n-ar fi zis-o mai bine.

[...]
[1] Una e sa ai un profit decent dand efectiv imprumuturi, investind si alta e sa speculezi CDS-uri si alte derivate "exotice". Intr-un caz stimulezi economia in celalalt o pui pe butuci.
[.2] Gata, m-am plictisit, va las in plata Domnului!
[...]

1.
2. Esti DragosP reincarnat?

Mai intai, ca nimeni nu te constrange sa te duci la  banca sa iei un credit.

[...]

Sa spunem ca tu ai o casa si io am magazin de mincare si o banca.

Tu nu vrei sa te imprumuti, ca dobinda plus ascunzisurile sint mari, etc.

Io iti spun ca pretul la alimente a crescut, vrei sa papi, dai salariul pe 2 luni pe o singura luna de mincat si incalzit, ca deh, mai cresc si gazele si caldura si benzina...

Tu atunci..ce faci?
Pai ori darimi banca si magazinul si te alimentezi singur, lucru greu, ca deh, io am pulitia de partea mea, ori te imprumuti cu garantie pe buletin sau pe casa..
Etc..

In fond, cine p..ana mea m-a pus sa ma imprumut?

ori inveti sa mananci mai putine semipreparate, mai tai iesirile la restaurante si din concedii, mai tai din mersul cu masina si mergi cu bicla, mai tai din gadgeturi si mofturi...... nu-i cazul sa-i plangi pe greci ca ce rau au trait de au fost nevoiti sa se imprumute....

Mai intai, ca nimeni nu te constrange sa te duci la  banca sa iei un credit.

Pai initial si la camatari omu se duce de bunavoie si nesilit. Pe urma vin ei sa il caute

This post has been edited by Dan73: 30 Jun 2015, 08:59

2. Esti DragosP reincarnat?

Măcar n-am spus: "Asa, si? Probleme?"

Vad ca nu grecii-s vinovati pentru situatia maro, ci bancile. Ok. Asa sa fie.
Dar ce sa vezi, bancile grecesti sunt mai mari decat necesarul greciei. S-au extins, au iesit sa-i camatareasca si p-altii. Una peste alta, camataresc mai mult decat sunt camatariti. Deci grecii sunt niste nenorociti care sug sangele oamenilor cinstiti!

Începând din 2010, creditorii au oferit Greciei nu mai puțin de 260 de miliarde de euro. Imensa majoritate din acest împrumut vine din partea statelor membre euro și a Băncii Centrale Europene – circa 230 de miliarde de euro. Restul de circa 30 miliarde sunt sumele oferite de FMI.

Împrumutul a fost oferit prin două planuri de ajutor. Primul a fost decis de urgență în mai 2010. A fost vorba de 110 miliarde de euro (80 de miliarde din partea statelor din zona euro). Aceasta a fost suma care a salvat Grecia de la faliment prin acoperirea datoriilor mascate de statisticile false oferite Bruxelles-ului și băncii de la Frankfurt de guvernele elene (socialiste și conservatoare deopotrivă) implicate în proiecte megalomanice, precum Olimpiada din 2004. Nu este mai puțin adevărat că guvernanții de la Atena au fost consiliați să contracteze noi și noi credite de către reprezentanți ai unor bănci prestigioase. În 2009, aceste trucuri ies la iveală.

Împrumutul a presupus acceptarea de către guvernele elene au unor măsuri de austeritate foarte dure. Atunci au avut loc primele reduceri ale salariilor bugetarilor, ale pensiilor, precum și prima majorare a TVA-ului, cu 3%. Au urma alte sase ”pachete de austeritate”.

În 2010 s-a considerat că suma împrumutată ar trebui să fie suficientă pentru Grecia până în 2013. Pentru a limita efectul de contagiune, liderii UE au pus bazele unui Fond European de Stabilitate Financiară (circa 750 de miliarde de euro), din care au fost împrumutate Irlanda si Portugalia.

În 2011 se constată că sumele împrumutate Greciei nu vor fi suficiente. În martie 2013, statele euro și FMI cad de acord asupra unui nou împrumut, de 130 de miliarde de euro. Pe parcurs, acesta a fost suplimentat până la circa 164 de miliarde de euro, dintre care 144 de miliarde sunt acordate de statele euro, iar restul de FMI. Acordul trebuia să expire la finalul lui 2014, însă a fost prelungit până în acest moment. Ultima tranșă din acest imprumut, de 7,2 miliarde de euro este cea care a provocat discordia actuală – creditorii cer Greciei să reformeze sistemul de pensii, să majoreze TVA-ul și să se angajeze în privatizări strategice, în schimbul acestei tranșe, însă guvernul de la Atena a refuzat.

Al doilea împrumut a fost oferit din Fondul European de Stabilitate Financiara (devenit Mecanismul European de Stabilitate), finanțat tot de statele euro, precum și prin acorduri directe cu aceste state. Prin urmare, marii creditori ai Greciei sunt Germania și Franta, Italia și Spania, nu FMI. Franța, spre exemplu, a împrumutat în mod direct Grecia cu peste 11 miliarde de euro și a contribuit la Fondul European de Stabilitate Financiară cu 32 de miliarde de euro. Este motivul pentru care chestiunea datoriei Grecii este o temă electorală extrem de sensibilă în statele mari din zona euro.

Datoria acumulată de Grecia până în 2010 a fost redusă de mai multe ori, inclusiv creditorii privați acceptând pierderea unor sume importante. Apoi, dobânzile la care Grecia a primit imprumuturile de după 2010 au fost și ele reduse. Spre exemplu, dobânda împrumuturilor oferite porin Mecanismul European de Stabilitate a fost anulată pe o perioadă de zece ani.

Primul pachet de austeritate, începutul anului 2010. Înghețarea salariilor funcționarilor publici, reducerea cu 10% a bonusurilor, reducerea plății orelor suplimentare și a diurnelor.

Al doilea pachet de austeritate, martie 2010. Reducerea cu 30% a bunusurilor de Crăciun pentru bugetari, reducerea cu 7% a salariilor bugetarilor și a celor din mediul privat, creșterea TVA de la 19% la 21%, cresterea accizei pentru carburanți cu 15%.

Al treilea pachet de austeritate, mai 2010. Reducerea cu 8% a bonusurilor în sectorul public, limitarea la 500 de euro a celui de al 13-lea si al 14-lea salariu pentru bugetari și anularea lor pentru cei cu salarii de peste 3000 de euro. Limitarea la 800 de euro pe luna a celei de a 13-a si a 14-a pensii și anularea acestora pentru pensionarii care primesc peste 2.500 de euro lunar. Impunerea unei taxe speciale pentru pensiile mari. Majorarea TVA de la 21 la 23%. Accize suplimentate cu 10% pentru tutun, alcool, automobile de lux. Majorarea vârstei de pensionare de la 61 de ani la 65 de ani. Reducerea numărului de comapnii publice de la 6.000 la 2.000.

Al patrulea pachet de austeritate, iunie 2011. Privatizări în valoare de 50 de miliarde de dolari, majorarea taxelor pentru cei cu venituri de peste 8.000 de euro anual. O taxă suplimentară de 2% pentru combaterea șomajului. Reducerea pensiilor cu 6-14%.

Al cincilea pachet de austeritate, februarie 2012. Reducerea cu 22% a salariului minim, de la 750 de euro. Eliminarea bonusurilor pentru concedii. Reducerea cu 300.000 a numărului funcționarilor publici. Reduceri ale cheltuielilor pentru sănătate și apărare. Privatizări în valoare de 15 miliarde, pana in 2015.

Al șaselea pachet de austeritate. Reduceri de cheltuieli publice de 10 miliarde de euro și colectarea a 3,5 miliarde de euro prin majorări de taxe.

Al șaptelea pachet de austeritate, iulie 2013. Concedierea a 15.000 de funcționari publici. (sursa: Cotidianul)

This post has been edited by vercingetorix: 30 Jun 2015, 09:19

Vercinge! Nu poate lumea sa-i imprumute pe cit pot ei sa fure. Ce vrei, nemtii i-au subestimat.

Prevad ca rezultatul referendumului va fi foarte strans.

Papagalii astia trebuie sa concedieze 500.000 de functionari publici, nu 15.000.La o populatie activa de 4.000.000, au cca 1.250.000 de frecatori de menta.

mai oameni buni, ce plm inseamna exact 'specula cu CDS'. un CDS e de multe ori obligatoriu pentru fonduri de pensii si alte instrumente de investitii cu profil foarte conservator si ele pur si simplu se intampla cand cenzuratul loveste ventilatorul. sunt asigurari la urma urmei.

problema a fost ca variabila folosita pentru a calcula primele CDS a fost defectuoasa, si, cum cred ca am mai spus p'aci, se datoreaza cel putin partial faptului ca modelul matematic al baiatului astuia a fost luat ca litera de evanghelie: https://en.wikipedia.org/wiki/David_X._Li

sunt foarte multi prosti si lacomi printre actuari, chestie care a dus la un hedging insuficient al asigurarilor, iar cand castelul de carti s-a pus in miscare, nu l-a mai oprit nimeni.

departe de mine sa zic ca sistemul bancar nu trebuie luat la suturi. dar problema principala rezida in legaturile incestoase intre diviziile de investitii si cele comerciale. in rest, CDO-urile si CDS-urile sunt instrumente financiare extrem de legitime (in cazul CDO-urilor, de o eleganta nemaipomenita) si le vom mai vedea pe piete mult timp de acum inainte.

solutia nu cred ca e sa belim sistemul bancar. in umila mea parere, am suferi mai tare. solutia rezida in demantelarea grupurilor financiare in componentele majore, eliminarea paradisurilor fiscale si a secretului bancar absolut, si intr-o supraveghere fiscala cat mai stransa.

in rest, toate maruntisurile cu afisarea DAE, clauze abuzive, contracte de adeziune si restul detaliilor care fac viata amara consumatorului final, se rezolva practic instant prin cadru legislativ. iar BCR nu are decat sa interzica creditul de consum in alta moneda decat RON, daca chiar vrem un stat-doica unde suntem prea tampitei sa ne fie incredintate decizii care presupun creier dincolo de 'nu respir sub apa ca ma inec'.

despre banca si magazinul de alimente, nu stiu ce sa comentez. sa deie bani gratis maica, si sa dea cate unu', sa ajunga la toti.


LE: dupa stiinta mea, exista un singur exemplu notabil de 'specula CDS', un nene cu asperger's care a aplicat modelul lui Li, la mana, pe nu stiu cate pachete de CDO-uri si si-a dat seama experimental ca nu tine apa. a reusit cumva sa monetizeze fluxul invers de CDS-uri si a facut vreo patru miliarde de dolari (din care unul pentru el personal).

This post has been edited by Han Solo: 30 Jun 2015, 10:14

Astazi citeam ca in religia tibetana lacomia este sinonima cu hotia si se pedepseste identic.
Rezolvam problema CDO-urilor si CDS-urilor fara sa mai reinventam apa calda.
Utopic, stiu...

Grecii-s majoritar ortodocsi, n-au treaba cu Tibetul.

Grecii cred ca Tibetul e un paradis fiscal, iar budismul ceva ce curata budele in urma lor.

ori inveti sa mananci mai putine semipreparate, mai tai iesirile la restaurante si din concedii, mai tai din mersul cu masina si mergi cu bicla, mai tai din gadgeturi si mofturi...... nu-i cazul sa-i plangi pe greci ca ce rau au trait de au fost nevoiti sa se imprumute....

Nu-i pling pe greci, doar gasesc ca nu e vina lor exclusiva; cum spunea cineva, le dai, le dai, l;e dai, fara sa te interesezi ce dreaq fac aia cu banii de se duc si nu se vede?

Apoi, in cazul asta...au si altii vina..

Măcar n-am spus: "Asa, si? Probleme?"

Asa, si? Probleme?

Apropo, habar n-am de unde scoate Garett dobânzile alea. La Cluj, pentru depozite sunt infime, iar la credite ceva de genul robor +2%.

Daca scazi comisioanele si impozitul, sunt "si mai infime" (la 1 an, ca la o luna...).

Bancile nu tepuiesc, ele ajuta! 
Fara ele economia ar fi in pom! Noroc cu bancile, saracele, care duc greul economiei!

Nici chiar-chiar, nici foarte-foarte. Ce-ai vrea, sa fie institutii de binefacere ?
Ce e "specula", de fapt ? O investitie pe termen f. scurt, care implica riscuri pe masura. Daca un patron are urgent nevoie de serviciile tale, ce faci, ii ceri salariul minim ? Nu, speculezi momentul; e posibil ca in viitor, sa se dovedeasca ca unul din voi a facut o alegere proasta.

ori inveti sa mananci mai putine semipreparate, mai tai iesirile la restaurante si din concedii, mai tai din mersul cu masina si mergi cu bicla, mai tai din gadgeturi si mofturi...... nu-i cazul sa-i plangi pe greci ca ce rau au trait de au fost nevoiti sa se imprumute....

Se pare (gogu) ca grecii platesc electricitate mai ieftina decat pretul de productie. Saracii...

Pai initial si la camatari omu se duce de bunavoie si nesilit. Pe urma vin ei sa il caute

Too bad. Fiecare e responsabil pt. propriile actiuni. Daca se termina prost, incepe sa tipe ca celalalt e de vina.
@Han:
"solutia nu cred ca e sa belim sistemul bancar. in umila mea parere, am suferi mai tare. solutia rezida in demantelarea grupurilor financiare in componentele majore, eliminarea paradisurilor fiscale si a secretului bancar absolut, si intr-o supraveghere fiscala cat mai stransa."
As adauga o educatie financiara de baza a "pulimii"

LE: dupa stiinta mea, exista un singur exemplu notabil de 'specula CDS', un nene cu asperger's care a aplicat modelul lui Li, la mana, pe nu stiu cate pachete de CDO-uri si si-a dat seama experimental ca nu tine apa. a reusit cumva sa monetizeze fluxul invers de CDS-uri si a facut vreo patru miliarde de dolari (din care unul pentru el personal).

Stiinta ta fie este limitata, ceea ce nu cred, fie este "selectiva", ceea ce mi se pare mai plauzibil...
Ma rog, exceptand cazul cand tot GS-ul avea Asperger's!

Ce plm are toata povestea cu CDO si CDS-uri (care, intre noi fie vorba sunt suficient de complicate incat inclin sa cred ca niciunul dintre noi nu prea pricepe de fapt), cu Grecia?

Aici problema e de gospodarire elementara. Avem o entitate (statul Grec) care de mai bine de un deceniu cheltuie x si incaseaza Y, iar X>Y in toti anii mai putin 2014.
In plus de asta au si mintit in raportarile oficiale ca sa acopere adevarul si sa primeasca imprumuturi ieftine.
Nu-i nimic complicat...

o entitate (statul Grec) care de mai bine de un deceniu cheltuie x si incaseaza Y, iar X>Y in toti anii mai putin 2014.

Permiteti sa intervin: X>Y si în 2014 (cheltuieli vs încasari). 2014 s-a remarcat prin iesirea din recesiune (trimestrele doi si trei) si printr-o usoara crestere economica (+ 0.6% fata de 2013). Cum s-ar spune, un început timid, dar de bun augur. Pana la X<Y mai era însa cale luuuunga... (gandeste-te cate zeci de miliarde au primit inclusiv în 2014)

A rezolvat însa electoratul grec problema.

30 Jun 2015, 14:43:


Apropo..

14.37 The Guardian scrie ca premierul Tsipras va merge la Bruxelles in seara aceasta pentru a discuta cu reprezentantii UE
14.18 Varoufakis: Grecia nu-si va plati rata de 1,6 mld. euro catre FMI datorata marti, dar Atena inca spera la o intelegere de ultima ora in privinta planului de ajutorare 
14.15 Euclid Tsakalotos, negociatorul sef al partii elene a spus ca daca Grecia primeste o oferta pe care n-o poate refuza, atunci va reconsidera organizarea referendumului
12.56: O sursa din Syriza a declarat pentru The Guardian ca intre Atena si Bruxelles are loc o adevarata "orgie de intalniri", cu Franta pe post de broker, care ar putea duce la o intelegere de ultim moment. Bursele au parasit zona scaderilor abrupte pe fondul acestor zvonuri optimiste
12.34 Cotidianul grec Kathimerini scrie ca premierul Alexis Tsipras a transmis Bruxelles-ului ca ia in considerare ultima oferta de ajutor venita din partea lui Jean-Claude Junker

Oare cad la pace în ultima clipa? Pariuri?

This post has been edited by Markos: 30 Jun 2015, 13:43

Nu va mai certati, se rezolva problema:

https://www.indiegogo.com/projects/greek-bailout-fund#/story

Pana acum s-au strans 68k euro, nu mai e mult pana la 1miliard juma'

Dar cand s-au imprumutat de ce nu facura referendum?

Da' cind i-au imprumutat si i-au imprumutat si i-au tot imprumutat si au vazut ca rezultate ciuciu si iar i-au imprumutat, femei si alte "organizzzme" cu posibilitati, deh..de ce nu au spus "frina"?

Acilea ca si in multe altele e cam "culpa comuna"...

au tot sperat oamenii.......nu inteleg insa de ce va suparati cand au decis sa spuna la un moment dat stop. ori trebuie pompati bani la nesfarsit, ca doar au mai dat si pana acum?

Si acu' mi se pare ca vor sa scoata un iepure din palarie...

exact
O fi cu urechi de?...de ce oare?

This post has been edited by diaconuliviu: 30 Jun 2015, 14:39

Da' cind i-au imprumutat si i-au imprumutat si i-au tot imprumutat si au vazut ca rezultate ciuciu si iar i-au imprumutat, femei si alte "organizzzme" cu posibilitati, deh..de ce nu au spus "frina"?

Acilea ca si in multe altele e cam "culpa comuna"...

Liviu, initial i-au tot imprumutat privatii (bancile,etc...), pentru ca era la moda, se dadeau bani statelor cu nemiluita, si, important, pentru ca grecii minteau in statistici ca sa-si prezinte economia in roz.

Cand bancile au ajuns in buda si n-au mai putut da bani pentru rostogolirea datoriei, a trebuit sa intervina FMI, BM si BCE, astia avand autoritate sa cotrobaie prin actele Greciei, au descoperit magariile.
De atunci desigur DOAR "troica" mai e dispusa sa tina datoria Greciei in mana, la dobanda rezonabila, dar cu conditia ca Grecia sa-si echilibreze bugetul ca datoria sa nu mai creasca.
Ceea ce vechiul guvern parea dispus sa faca, erau pe "drumul cel bun", adica progresele pareau satisfacatoare pentru creditori.
Acum, Tsipras&Co. au venit s-au rasturnat masa din nou, asa ca acum "troica" e indreptatita (obligata, de fapt!) sa zica stop-joc.
Zic obligata, pentru ca nici ei nu castiga din asta, toata lumea pierde asa, dar trebuie sa se evite creerea unui precedent in care un stat poate sa se poarte ca un talhar la drumul mare fara nicio consecinta. Deja guverne ca al Irlandei si Portugaliei (si ar trebui si cel al Romaniei!!!) se intreaba ca ei de ce au inghitit atata rahat daca grecilor li se permite sa se poarte ca golanii si sa primeasca in continuare bani!?

This post has been edited by IsNa: 30 Jun 2015, 15:11

15.57: Ziarul de stanga Ta Nea confirma ca mai multi ministri pun presiune pe premierul Tsipras sa accepte oferta lui Juncker. Probleme in Syriza?