Outline · [ Standard ] · Linear+ Grecia, în faliment

Au repornit bursa Bursa greceasca s-a prabusit luni dimineata dupa cinci saptamani de suspendare a activitatii. Indicele principal a scazut cu 23% la debutul sedintei, cea mai mare corectie din istoria pietei de actiuni de la Atena. National Bank of Greece, cea mai mare banca comerciala din tara, era la minus 30%, limita maxima zilnica. Indicele ce include bancile listate la Atena coborase si el la maximul permis.

Au repornit bursa

Bursa greceasca s-a prabusit luni dimineata dupa cinci saptamani de suspendare a activitatii. Indicele principal a scazut cu 23% la debutul sedintei, cea mai mare corectie din istoria pietei de actiuni de la Atena.

National Bank of Greece, cea mai mare banca comerciala din tara, era la minus 30%, limita maxima zilnica.

Indicele ce include bancile listate la Atena coborase si el la maximul permis.

Moarte bancherilor! Am zis bine, Garett?

Au inchis "doar" la -16,2%. Buna diferenta pt. o zi, cine-a fost istet si-a cumparat la deschidere s-a umplut de bani.

Adicacum? La deschidere luai cu 100, la închidere vindeai cu 80. Să tot faci așa afaceri.

Exact invers. Au deschis in scadere cu 23% si au inchis in scadere cu 16% (fata de ziua precedenta de tranzactionare, nu fata de cum era de dimineata). Rezulta un castig de 7% intr-o zi, adica exact ce zice maho, foarte bun pentru cine l-a prins.

This post has been edited by yoncv: 3 Aug 2015, 21:50

Eu recunosc ca-s paralel cu bursa, dar bănuiesc ca scăderea de 23 a fost în prima perioadă de tranzacționare, nu la deschidere cum ar veni. Adică au deschis la 100, au scăzut la 77 și apoi au crescut spre final la 84.

Nu e chiar asa. Ieri la inchidere (ma rog, nu chiar ieri, ci in precedenta zi cand a fost deschisa Bursa lor) actiunea era 100 euro, azi-dimineata, la deschidere, o puteai cumpara cu 77, iar la sfarsitul zilei, la inchidere, puteai vinde cu 84. Rezulta 84-77=7 euro profit ipotetic.

Precedenta zi fiind acum 5 săptămâni.

actiunea era 100 euro, azi-dimineata, la deschidere, o puteai cumpara cu 77

La deschidere o puteai cumpăra cu 100. A ajuns la 77 după o anumită perioadă de tranzacționare.
Sau mă rog, puteai lua la niște bănci și stop joc la minus 30.

s-a umplut de bani.

Ce ți-e și cu criza asta... Să te tot crizezi...

Moarte bancherilor! Am zis bine, Garett?

Habar n-am, ai zis bine?

Au inchis "doar" la -16,2%. Buna diferenta pt. o zi, cine-a fost istet si-a cumparat la deschidere s-a umplut de bani.

Depinde daca a si reusit sa scape de ele...
Grecia interzice short-urile, China(!) la fel, mai-mai să crezi că se reaseaza bursele pe baze mai normale!
Noroc cu Wall Street că are grijă să țină sus "standardele "...

La deschidere o puteai cumpăra cu 100. A ajuns la 77 după o anumită perioadă de tranzacționare.
Sau mă rog, puteai lua la niște bănci și stop joc la minus 30.

Nu.
La deschidere nu cumpara nimeni cu 100, la cat se inchisese pretul acu' 5 saptamani (doar nu era tampit). S-a cumparat (vorbim de media indicelui) la 77, iar pe parcursul zilei, pe masura ce au intrat mai multi la cumparare, a inceput sa creasca pretul, a.i. la inchidere preturile erau pe la 84. Prost sa fii, sa cumperi dimineata la 77 si sa nu vinzi cu 84. Bancile au fost lovite la deschidere cel mai rau, dar daca nu intra vreuna in faliment, si le iese imprumutul, o sa creasca si ele. Cum v-am zis, cerere si oferta, care-i determinata de multi factori, inclusiv de spiritul de turma.
Short-selling e altceva (nici eu nu-s de acord cu el).

This post has been edited by maho: 4 Aug 2015, 07:50

Cum v-am zis, cerere si oferta

Eu i-aş zice mai degrabă lăcomie şi frică, da' ce ştiu eu?

Ce fel de lacomie? Din aia ca la popi, ca la biserica?

This post has been edited by kum: 4 Aug 2015, 08:03

Ce să zici şi tu mă dragule? "Din prisosul inimii vorbeşte gura".

Ma rog, acum fortam niste cotatii pe care nimeni nu le putea intui. Plus ca in deschidere probabil ca s-a cumparat si cu 85, nu doar cu 77.
Variatii de 7 procente exista pe toate gardurile.
Mai ofertanta era bursa chineza, care chiar si dupa o scadere de 30% avea plus 100% pe ultimul an.

lăcomie şi frică

Fac si astea parte din ecuatia pietii/vietii.

Actiunile bancilor grecesti au scazut si azi, rapid, cu 30% (maximul admis). Asta înseamna 51% în 2 zile.

Exemplu

Misto. Cine a cumparat in toamna cu 1.5 nu reuseste acum sa vanda nici cu 0.2.

Cr preocupat e markos de bursa lui peste de la gretzi. O fi ramas ceva de la ICE Dunarea sau ICE Carpati .

O fi ramas ceva  de la Carpati  .

Nici macar filtru'

Stai flexat ca unii traiesc si acum din tzatza dulce a pcr-secu.

Uite la Corbex ce bine o duce!

Ai vrea sa o duci si tu la fel de bine ca el?

Răutăcisme!
De fapt toată lumea stie că grecii-s de vină!
Măcar de ar fi un studiu realizat de nemți!




Oh, wait...

Cand esti mic ,prost, puturos si fudul e firesc sa ti-o traga pe uscat unu mai destept si cu plwa mai mare.

Uniunea Europeană – dictatura tehnocraţilor
autor : Sorin Muncaciu

De curînd, am citit mărturisirea lui Vanis Varoufakis aparută în „Le Monde Diplomatique”. Este vorba de istoria negocierilor administraţiei Syriza cu tehnocraţii care reprezintă direct oligarhia bancar-corporatistă occidentală, miniştrii de Finanţe ai Zonei Euro sau Eurogrup. Mărturia lui Varoufakis, pentru mine, nu a reprezentat o noutate, dar, pentru publicul românesc, poate fi şocantă. În cele ce urmează, voi reda cîteva puncte esenţiale ale relaţiilor dintre tehnocraţii de la Bruxelles, numiţi de oligarhie, şi reprezentanţii democratici aleşi ai guvernului grec. Astfel, Varoufakis a recunoscut că, în 2010, statul grec se afla în imposibilitate de plată a datoriei acumulate de guvernele corupte anterioare, datorie generată de iresponsabilitatea cu care băncile germane şi franceze au împrumutat, de asemenea, iresponsabilii reprezentanţi politici ai Greciei.

Din informaţiile apărute în mass-media alternativă, în 2010, Dominique Khan, şeful IMF de atunci şi potenţial candidat la Preşedinţia Franţei, a iniţiat, împreună cu BCE şi CE, un program de salvare a băncilor franceze şi germane, prin acordarea unui nou împrumut segvenţial Greciei. Împrumut care a crescut datoria naţională, de la 60% din PIB la 177%. Condiţiile impuse Greciei au fost austeritate şi acceptarea MoU („Memorandum of understanding”). Varoufakis a mai recunoscut că diktatul Troica, FMI, BCE şi CE s-a transformat într-o gravă depresiune, contracţie a economiei, şomaj, scăderea PIB şi amplificarea datoriei, intrarea în cercul vicios al deflaţiei determinate de austeritate. Strategia Troicăi, din 2010-2015, a fost, în primul rînd, salvarea de la insolvabilitate a băncilor private germane şi franceze, apoi, prin manipulare, lărgirea cercului creditorilor prin angajarea altor naţiuni europene, în afară de Germania şi Franţa. Această politică de amplificare a datoriei, pentru a evita ştergerea datoriei iniţiale (write off), a constituit politica „extend and pretend” (extinde şi pretinde). Syriza a cîştigat alegerile promiţînd poporului grec stoparea politicii „extend and pretend” şi austeritatea forţată de creditori, în ciuda rezultatelor economice dezastruoase şi a tragediei umane la care poporul grec a fost supus. La negocierile din 11 februarie, Syriza a propus un plan în 3 puncte de ieşire din criză: reforme de ameliorare a eficienţei, combaterea corupţiei şi evaziunii fiscale, stoparea extracţiei rentiere a oligarhiei greceşti, raţionalizarea şi restructurarea datoriei, care să permită un surplus bugetar pentru plata creditorilor. Eurogrupul, sub presiunea ministrului german Wolfgang Schauble, a respins planul Syriza, deoarece însemna ca băncile occidentale să se plătească singure, în contul datoriei, sechestrînd 50 de miliarde de euro, pe care oligarhia grecească le-a scos de la taxe şi le-a ascuns în Occident, conform Listei Lagarde, pe care FMI a trimis-o guvernului grec. Însemna ca oligarhia să suporte o parte a plăţii datoriei guvernului grec, ceea ce ar fi fost total inacceptabil oligarhiei bancar-corporatiste occidentale, în concepţia căreia numai populaţia (labor) şi domeniul public trebuie jefuite pentru plata datoriei. Varoufakis a recunoscut că a fost ameninţat de către şeful Eurogrup, Dijsselbloem, că dacă Syriza încearcă să renegocieze MoU (un compendiu de măsuri de jaf organizat al domeniului public grecesc, conceput de corporaţiile occidentale din toate domeniile economiei), memorandum semnat de guvernul grec, anterior, atunci BCE va stopa finanţarea băncilor greceşti şi, astfel, se va prăbuşi economia Greciei în timpul guvernării Syriza. La întîlnirea care a urmat, Varoufakis a încercat să renegocieze diktatul MoU, iar ministrul francez Sapin a încercat să iniţieze negocierea, deoarece poporul grec a mandatat reprezentanţii Syriza să renegocieze puncte esenţiale din MoU şi restructurarea datoriei. Schauble a replicat, într-un spirit amintind de regimurile totalitare că: „Alegătorilor nu le este îngăduit să schimbe ceva”! Halal democraţie, în viziunea tehnocraţilor oligarhiei! Încă de după victoria Syrizei în alegeri, BCE a început să reducă lichidităţile către băncile greceşti, eliberînd sume în regim şi dobîndă „de urgenţă”. La negocieri, planul guvernului grec a fost respins, nici o negociere cu rezultat final, despre fondurile de pensii, ranforsarea colectării taxelor, combaterea corupţei în Justiţie, negocierea VAT, relaţiile de muncă, planul de privatizare, influenţa corporaţiilor etc., etc. Nu se ajungea la un consens pe un subiect, ci se trecea la alt subiect, fără să existe un rezultat palpabil, plastic vorbind, „învîrtirea în jurul cozii”. Deşi FMI, mai ales după publicare studiului care recomanda reducerea datoriei pentru ca reeşalonarea datoriei să fie sustenabilă, acest punct a fost ne-negociabil pentru Eurogrup. Deşi Comisia Europeană a fost înţelegătoare, mai ales cu problemele sociale, din nou, Eurogrupul s-a opus discuţiilor. Tehnica de negociere, de fapt, urmărea umilirea reprezentanţilor Syriza, forţarea acestora să demisioneze şi să capituleze diktatului Eurogrupului. Negocierea a aratat că, de fapt, creditorii declarau, pe de-o parte, că doresc să-şi recupereze banii şi să reformeze Grecia, dar, în fapt, nu urmărea decît să îngenunchieze Syriza prin şantaj, pentru a oferi un exemplu forţelor politice europene de stînga sau naţionaliste care încearcă să se împotrivească oligarhiei occidentale bancar-corporatiste. BCE a fost aceea care a folosit forţa de sugrumare a fluxului economic, pentru a impune capitularea guvernului grec. Ultima încercare a lui Varoufakis de a folosi buna relaţie cu Franţa a fost stopată de către unul dintre membrii Comisiei Europene, care a declarat că: „The Commission must defer to the Eurogroup’s president”. Cu alte cuvinte, Eurogrupul miniştrilor de Finanţe care, în tratatul de la Lisabona, nu are nici un statut, nu are reguli de funcţionare, fiind convocat şi lucrînd în secret, un grup care se poate opune poziţiilor guvernelor lor, este, de facto, conducătorul politicii financiare europene, deşi nu este un organism ales, ci doar un teatru de păpuşi în mîinile oligarhiei occidentale. Răspunsul pe care l-a primit Varoufakis de la membrii francezi ai Comisiei Europene a fost: „France is not what it used to be”!? Cu alte cuvinte, Germania are ultimul cuvînt, iar tehnocratul ministru de Finanţe, domnul Schauble, este dictatorul absolut, chiar dacă intră în dezacord, cîteodată, cu Cancelarul Germaniei, doamna Merkel. Această atitudine a ministrului german poate fi una din explicaţiile pentru care franţuzoaica Lagarde, şefa FMI, condiţionează aprobarea acordului cu Grecia, numai după reducerea parţială a datoriei iniţiale. Corupţia este pe faţă, domnul Schauble are interese financiare la o bancă germană, care va profita de privatizarea celor 50 de miliarde din domeniul public al Greciei, pe care domnul ministru şi BCE le-au impus prin diktat Greciei. În concluzie, nu este nici o îndoială că Uniunea Europeană este creaţia oligarhiei bancar-corporatiste occidentale şi este condusă autocratic, prin diktat, de către Eurogrupul tehnocraţilor miniştrii de Finanţe. Singura politică pe care o cunosc este forţarea îndatorării naţiunilor europene prin aplicare articolului 123 din tratatul de la Lisabona, care obligă guvernele să se împrumute de la sistemul bancar privat şi piaţa bondurilor, ambele în mîna oligarhiei.

O nenorocire nu vine niciodată singură. Noua belea - valul de refugiați sirieni în insule. Azi în Kos s-a lăsat cu scandal.

Primul ministru al Greciei, viitorul demisionar Tseparis Labarikis, a angajat consilier pe probleme de lobby (sau labii, nu stiu cum e corect) pe unoarecare Verkingos Klitoris.

This post has been edited by corbex: 12 Aug 2015, 21:36

S-a intors Monta din conced', a deblocat virarea banului... A inceput iar sa puta scrie