Outline · [ Standard ] · Linear+ Uniunea EuROpeana, gata fratilor, e pe bune...

bei astia voteaza NU Constitutiei si voua va arde de mincat !

bei astia voteaza NU Constitutiei si voua va arde de mincat !

Mda, deci plin de consternare barbateasca, nu pot sa nu ma felicit pentru opiniile mele de-a lungul vremii, mai exact ca popor asa retard ca francezii, numa in filmele cu klingonieni si ferenghi mai vezi. Popor mandru nevoie mare, nu fac decat sa ne dovedeasca tot timpul ca sunt niste neispraviti fara minte, nimic mai mult.
Cum ma nene cand vine globalizarea peste noi, ei n-au atat minte cat sa vada ca tarile din europa, fiecare separat, n-au nici cea mai mica sansa in lumea de maine, Cu China in plina ascensiune, cu o SUA fara adversar dupa terminarea razboiului rece, Europa nu poate conta in lumea de maine decat unita. E, da cum sa vada asta un popor socialist idiot, cum sunt carnatii astia de francezi. Tare urat mi-a fost de ei intotdeauna, dar azi m-au calcat rau pe bataturi. Am vazut la teve cohoarde de comunisti manifestand pe strazi. Cum e posibil asa ceva, e strigator la cer.
Mi s-a cam acrit cu europenii astia. Imi pare sincer rau ca suntem pozitionati geografic aici si nu putem sa intram in SUA, sa fim cel de-al 51-lea stat. Mue ue!

Desi noi suntem in general de acord, dar cu unele mici diferente, de data asta sunt 100% de acord cu ashu.

Doar ca as adauga ca in ultimul timp francezii s-au transformat si intr-unul dintre cele mai nedemocratice popoare europene.

De altfel, se pare ca democratia incepe sa regreseze in foarte multe tari. Ba inca "to thunderous applause", ca sa citez din clasici in viata...

Nasol


ps.
In rest, repet, nu pot decat sa ma bucur daca aderarea Romaniei va fi amanata cativa ani. Nu avem nici capacitatea de a absorbi fondurile europene care ni se dau acuma, daramite atunci! Si din pacate, in timp ce nu vom sti cum sa beneficiem de pe urma Europei, ei vor sti cum sa beneficieze de pe urma noastra. Si deocamdata, Romania are 98% sanse (riscuri) sa se transforme intr-o piata de desfacere, nu de productie.

Mai avem mult pana departe....

bai, nici eu nu ii inteleg...proful meu a votat nu...am discutat cu el si il intreb de ce?
cica constitutia e liberala ca in Anexa 3 se stipula clar ca liberul schimb e lege si asta va induce delocalizari, ca sistemul francez de asigurari de sanatate si pensii(f. confortabil dealtfel, sa fiu sincer) va disparea intr-o europa liberala...ma rog si ca, bomboana pe coliva, e bine sa zici nu din cand in cand.

Concluzia mea, le e o frica de noi astia tinuti flamanzi in coloniile din est cum nu se poate, dar saracii nu isi dau seama ca nu noi suntem de vina, ca oricum soarta le e pecetluita si daca nu se misca rapid Franta se duce de rapa...ma rog, incepe sa imi para bine ca plec de aici. O sa se mai gandeasca ei peste 3-4 ani ca au pierdut startul si ca sistemele lor sociale nu se pot intretine daca nu muncesc corespunzator.

A si inca ceva, boul de Chirac (ii zic bou pebtru ca el a pierdut referendumul) a anuntat c ain cazul in care nu se voteaza constitutia demite guvernul (guvern destul de impopular dealtfel)...ia sa fi spus Iliescu asta inainte de votarea constitutiei acu' 2 ani sa vezi ce "nu" de 55% iesea si la noi. Acum v-am dat destule info ca sa intelegeti acest NU surprinzator? Plec la Karlsruhe...pa!

Ce nu inteleg io (de fapt mai corect spus "ce nu inteleg ei") e ca de fapt si cu noi in UE, si in afara cum suntem acum, delocalizarea aia oricum se face. Nu ii tine nimeni pe patroni sa inchida cosmelia acolo si sa deschida alta aici, chiar acum, in 2005. Deci prin blocarea extinderii nu o sa-si atinga scopul, poate chiar din contra. Daca noi am fi in UE, asta l-ar impinge pe patronul respectiv sa vina aici, dar daca tot nu suntem, poate se gandeste mai bine si alege China, ca tot aia e, iar acolo e chiar mai ieftin. Daca vine la noi macar ramane in familie.
Iar ce ai zis tu Mil se pare ca e ceea ce nu inteleg ei. Au devenit ahtiati dupa stanga, fara sa-si dea seama ca asta e un sistem falimentar, daca nu are si o componenta puternic liberala. Nu poti face din kkt bici, asta ar trebui sa le explice musiu Chirac.

bai sincer, nu pot sa zic ca imi pare rau... se mai reaseaza fortele in UE; francezii si-o mai iau in freza, ciocu o sa fie mai mic..

noi avem o scuza...

nu o luati in tragic; si cu constitutia aia tot varza eram; dupa parerea ea acest proiect UE nu e viabil, sunt prea multe mandrii nationale...
pentru romania e singura solutie, ca se stie ca suntem handicapati;

partea proasta e ca saracii frantuji, nu-si dau seama ca tavalugul globalizarii nu mai tine cont de votul lor...asa ca si daca au votat nu, tot si-o fura...
nasoale timpuri, daca stai sa te gandesti..

Chirac e de dreapta si partidele care sustin majoritatea actuala sunt de dreapta, privinti referendumul asta ca pe un vot impotriva guvernului, asa cum era sa fie la noi daca nu se vota constitutia.

Evident ca si francezul de rand nu are atatea cunostinte despre UE ca sa voteze in cunostinta de cauza. Si acolo cine se oboseste sa-si miste fundul pana la vot o face de multe ori ca sa fie "anti", ca in rest...

Bobo, nu as fi atat de sigur despre UE. Da, este un proiect enorm, insa dupa parerea mea este nu doar fezabil, ci singura cale de iesire a Europei. Daca nu se va realiza vom avea din nou chiar si conflicte armate aici, ceea ce chiar este de domeniul incredibilului.
Acuma... s-ar putea ca unii sa vrea musai sa ramana afara. Si atunci s-ar putea ca de-alde Marea Britanie, Franta, unele tari nordice sa ramana afara, si sa intre tigrisorii din Est. Or companiile din Vest deja delocalizeaza in Est... Si atunci in loc sa reuseasca sa isi pastreze privilegiile la care tin atat de mult, vesticii o sa vada cu ochii cascati cum pe de o parte raman fara locuri de munca, iar pe de alta parte tarile de care le este atat de teama le iau nu numai locurile de munca, dar nici nu contribuie cu nimic la bugetul comun. Si nici nu devin piete de desfacere pentru produsele lor, caci de fapt asta e principala motivatie a extinderii.

Partea economica a Europei este deci mult prea inaintata ca sa fie oprita. Cine va incerca sa o opreasca va da gres. Cel mult se va scoate singur afara si atat. Dar mierea ii va fi supta in continuare de aceiasi vampiri estici, fara insa a mai avea acces si la fagurele insusi.

Partea politica... evident, mai dureaza. Peste 20 de ani ar trebui sa avem o Europa unita atat economic cat si politic, mult mai apropiata de SUA decat acum. Generatia care se naste astazi si va incepe sa inteleaga lumea peste 8-9 ani s-ar putea sa aiba conditiile pentru a accepta un guvern european, si nu doar un Parlament European.

Si cand vor ajunge sa aiba puterea decizionala, peste vreo 35-40 de ani, atunci Europa unita va fi fost deja bine intarita politic de cel putin 3 decenii. Si chiar si 'rebelii' vor trebui sa i se alature intre timp. Nu au alta cale de iesire. Poate tarile foarte mici sa reziste in afara Uniunii. Dar cele mari, de dimensiunile Frantei, este exclus!


SHIT! peste 40 de ani eu voi avea 70 (daca ajung pana acolo...)!

UE are deja un Guvern european: Comisia Europeana.

Stiu, dar ma refer la un guvern cu toate puterile specifice. Atributiile actualei Comisii nu au aceeasi putere cu cele ale administratiei centrale americane, de exemplu.

UE e organizatie supranationala, in timp ce SUA , o tara, un stat. In privinta impartirii competentelor Guvern central - guvern stattal in SUA nu sunt documentata pentru a face comparatii, insa Comisia Europeana poate impune politici clare statelor membre, numai ca merge pe principiul subsidiaritatii.

Daca nu acceptam ideea ca Guvernul UE este Comisia, atunci nici Parlamentul European nu este un parlament real.

This post has been edited by madalina: 30 May 2005, 13:17

inca macane treaba, a fost evident si la faza cu irakul...
e greu, trebuie timp, si globalizarea, culmea e un argument acum contra UE;

Fosta Uniune Europeana (de Traian Ungureanu)

Uniunea Europeana e un mit politic dezvoltat fara autorizatie populara de administratori si politicieni. Aceasta enorma contraventie a inceput sa avanseze, la inceputul anilor '90, folosind demagogia optimista provocata de dezrobirea Europei de Est. Disparitia Cortinei de Fier a gasit elitele occidentale gata de urmatoarea utopie: Statul European.

Proiectul s-a revarsat in toate directiile, si-a propus toate sarcinile si apoi a decretat reusita lor. Dupa 15 ani de progres entuziast, conductorii si-au informat pasagerii ca au ajuns la statia terminus. Ei au pus sub ochii electoratelor nationale o caramida de 300 de pagini si au cerut aprobarea prin vot.

Francezii au respins categoric o Constitutie care nu ii intereseaza nici cat tabelul de logaritmi, dar au facut acest lucru cu un mesaj clar. Votul asupra acestui document grotesc a fost folosit de electorat pentru a se pronunta, in sfarsit, asupra nenumaratelor decizii grave luate in numele si fara consultarea sa.

Negatia franceza e, in primul rand, rafuiala cu aroganta mediilor oficiale. Aproape tot sistemul politic, 99% din editorialisti si toata suflarea vedetelor au incercat sa spele pe creier o natiune. Luni dimineata, baietii de profesie s-au trezit, singuri cu opiniile lor, undeva, dincolo de granitele Frantei reale. Votul a izbit in plin aroganta clasei conducatoare.

In al doilea rand, francezii au votat privind in ochii "instalatorului polonez", o figura de-acum clasica in viata cotidiana a marilor orase. Muncitorul din Est, mereu pregatit sa lucreze sub tariful imposibil din Vest, se poate multiplica infinit, o data cu extinderea Uniunii. Inspaimantati de un viitor deschis concurentei, francezii au spus nu.

E, desigur, un egoism nedrept cu popoarele Estului. Insa refuzul francezilor a pus acele intrebari pe care dirijorii elitari ai proiectului european le-au ocolit cu buna stiinta: pana unde proiectul european si, in definitiv, despre ce e Uniunea Europeana?

Uniunea Europeana e un mit politic compomis, dar un mit politic cu subventii si fara vize. Din acest motiv, si numai din acest motiv, Uniunea e iubita fara conditii si intrebari in Romania si Bulgaria. Adevarul, mascat cu atentie in dosul declaratiilor inselatoare si al angajamentelor luminoase, e ca Estul s-a indragostit de Uniunea Europeana de nevoie.

Din subdezvoltare si nu din patriotism continental. Romania si colegele ei de suferinta din Est au fost livrate Uniunii Europene de nenorocirile comunismului, nu de nerabdarea infratirii cu popoarele Vestului. Acest adevar incomod are valoarea lui. La fel frica de intalnirea cu Estul, din care s-a nascut negatia franceza.

Uniunea Europeana va trebui sa tina cont de ele, pentru a readuce proiectul in limitele realitatii.

Europa Unita nu a existat si nu va exista vreodata. Cele doua Europe au aflat acum ca trebuie sa coopereze, nu sa simuleze o fraternitate fara temei. Culmea, proiectul impotmolit in Vest depinde acum de entuziasmul Estului. Asa cum e el, de nevoie si din saracie. Doar aceasta dorinta de evolutie mai poate pune in miscare Uniunea. Altfel ea va naviga direct spre viitorul impas. Probabil ultimul.

Romania trebuie sa foloseasca aceasta sansa pentru a pasi pe picioarele ei in viitoarea zona de cooperare europeana si pentru a iesi, astfel, din somnul servil in care PSD a purtat negocierile cu fosta Uniune Europeana.

Romania Libera, Traian Ungureanu, 31 mai 2005

Mda... Ungureanu asta nu se dezminte. Ineptii scria in trecut, ineptii scrie si acum. Mai ales asta:

Europa Unita nu a existat si nu va exista vreodata

Ma, da' profet e el? De unde stie el ca nu va exista vreodata?

Desi sunt complet impotriva aderarii Romaniei inainte de 2012, si desi nu cred ca o Europa unita politic va deveni viabila inainte de 2020, trebuie sa spun ca fara o unire a Europei acest continent este destinat preluarii de popoarele externe Europei, si condamnat la un faliment lent si inevitabil.

Sunt de acord cu o regandire a normelor europene, care sa tina mai mult cont de diversitatea locala. Dar orice lucru bun are si lipsurile sale, evident.

Asta e, nu poti amesteca lutul cu fierul...

mie mi se pare foarte realist ce scrie...
toata constructia asta e un vis... si colac peste pupaza a venit globalizarea care a schimbat putin datele problemei de acum tspe ani (cand s-a pornit UE);

si stati usor ca o sa fie groasa in continuare.. sistemele de pensii din multe tari din UE sunt cu morcovul, natalitate in scadere, china, india urca vertiginos, tarile din est la fel, rusia....

globalizarea asta, paradoxal, niveleaza rapid economiile...practic azi se pot face salturi in dezvoltare, nu tre s-o mai iei prin toti pasii...

Motivele reale ale ŤNuť-ului european

Romanii s-au trezit, fara voia lor, actori cu rol secundar intr-o piesa jucata la mii de kilometri distanta. Lupta pentru adoptarea Constitutiei Europene, care se anunta ca o disputa de idei si principii, a coborat la nivelul strazii si a ajuns sa ne implice direct. Oficialii de la Bruxelles si din capitalele europene incearca sa nu se arate descurajati.

Insa e clar pentru toata lumea ca votul francezilor si al olandezilor le-a dat dureri de cap.

Dupa ani de zile in care nimeni nu i-a intrebat cum vad viitorul, cetatenii a doua dintre cele mai entuziaste state membre au decis ca e momentul sa apese putin pe franele trenului cu 25 de vagoane al Uniunii Europene.

A fost, evident, si un vot anti-guvernamental, insa nemultumirile legate de somaj, imigratia scapata de sub control, cresterea economica modesta ori planificatele reduceri de drepturi pentru angajati au o legatura directa si cu politicile europene.

Mai rau, o buna parte a alegatorilor au pus semnul egal intre Constitutie si extinderea UE si au vrut, astfel, sa spuna nu tarilor care asteapta la usa Uniunii. Reactia cea mai dura a fost legata de posibila aderare a Turciei, insa si integrarea noastra si a bulgarilor are o parte din „vina".

Romania este vazuta de multi ca un nou izvor de probleme intr-o Uniune si asa pusa sub semnul intrebarii.

Astfel incat data de 1 ianuarie 2007 ca inceput al statutului nostru de membru in clubul european e din ce in ce mai improbabila. Asta in ciuda declaratiilor incurajatoare ale unor inalti oficiali de la Bruxelles. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a cerut statelor UE sa respecte tratatele de aderare semnate cu Romania si Bulgaria si sa inceapa negocierile de aderare cu Turcia.

„Provin dintr-o cultura unde cuvantul dat si intelegerile sunt respectate", a declarat el. Altii sunt chiar si mai optimisti si cred ca nu exista nici un risc pentru Romania, dupa rezultatele refendumurilor din Olanda si Franta. „Votul impotriva Constitutiei nu este relevant pentru aderarea Romaniei. Anul 2007, ca data pentru integrare ramane valabil. Romanii nu au de ce sa se teama.

Sunt convinsa ca nu va exista nici o amanare", spune baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Parlamantului european pentru Romania si fin observator al politicii de la Bruxelles. Baroneasa nu are cuvinte de lauda la adresa tratatului constitutional: „Ii felicit pe francezi si olandezi pentru ca au votat impotriva creerii unor structuri nedemocratice."

Stele verzi pe drapelul Uniunii Europene

Votul negativ primit de Constitutia Europeana la referendumurile recente din Franta si Olanda este, fara indoiala, o lovitura puternica data constructiei europene. Interesante sunt motivele pentru care a picat Constitutia in Franta.

Conform unui sondaj citat de Centrul pentru Reforma Europeana din Londra, dintre cei care au votat „nu" (au fost posibile mai multe variante de raspuns pentru fiecare respondent), 46% s-au temut de somaj. Teama de somaj in Franta este conjuncturala (somajul a ajuns la 10%) si nu are de fapt nici o legatura cu Constitutia Europeana.

Eventuala relocare a investitorilor din Franta catre Europa de Est ori s-a produs deja, in industrii intensive in forta de munca ieftina, ori se va produce, indiferent de Constitutia Europeana. Imigratia masiva din Est a luat de asemenea niste locuri de munca, dar in general este vorba fie de cele foarte prost platite, fie de cele din industria de IT.

Adevarul este ca Franta, ca si Olanda de altfel, a vazut in acest referendum o rara posibilitate de a amenda elitele politice europene care au avansat cu integrarea europeana prea mult fara sa se mai consulte si cu popoarele lor. Uniunea Europeana a fost acuzata de mult timp de deficit democratic, si acest lucru a fost vizibil si in ultimii 15 ani.

Tratatul de la Maastricht, de exemplu, nu a fost supus referendumului in Germania, pentru ca nu ar fi trecut niciodata, nemtii neagreand renuntarea la marca germana in favoarea euro. Acelasi tratat a trecut la limita in Franta in 1992 (cu 50,3% din voturi pentru), prilej de speculatii la acea vreme privind corectitudinea votului. Olanda nu a mai avut un referendum de 200 de ani.

Tratatul de la Nisa din 2001, ultimul al UE inainte de Constitutia Europeana, a fost supus referendumului intr-o singura tara din cele 15 membre ale Uniunii la acea vreme. Si in acea tara, Irlanda, tratatul a picat la primul referendum, fiind nevoie sa se organizeze alt referendum, dupa ceva timp, si dupa o mai buna campanie de informare.

Votand contra Constitutiei Europene, francezii, olandezii si poate si alti europeni amendeaza de fapt deficitul democratic din UE. Ironic, ei fac asta tocmai impotriva unei constitutii care dadea Parlamentului European (deci cetatenilor care aleg) mai multa putere.

Este victoria democratiei asupra birocratiei, este victoria preocuparilor stringente asupra proiectelor de viitor, este victoria statului national contra statului supranational. Nu ma pronunt daca aceste victorii erau necesare, nici daca ele sunt temporare sau de durata. Ma intereseaza deocamdata doar consecintele lor imediate.

In plan politic, este clar ca Uniunea va trebui sa se intoarca mai des cu fata la cetateni. Sa nu faca prea multi pasi inainte fara a consulta si populatia. Tot in plan politic, extinderea Uniunii cu Romania si Bulgaria nu are de ce sa fie oprita. Nu Constitutia consfintea aceasta extindere, ci Tratatul de la Nisa, ratificat si aflat in vigoare.

Tot acolo se prevad si aranjamentele institutionale necesare, privind ponderea voturilor din Consiliu si a membrilor din Parlament. Tratatul Consolidat al UE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, din 24.12.2002, vorbeste clar despre Uniunea celor 27 de tari. Ce-i drept, extinderea de dupa Romania si Bulgaria va avea probabil de suferit.

Turcia, Croatia, Macedonia, Ucraina sau Moldova, tari cu aspiratii europene, vor avea destul de mult de asteptat. Probabil, cel putin o generatie. In plan economic, scaderea euro va duce la cresterea dobanzilor in zona euro. Inevitabil, aceasta va fi un semnal prost pentru tarile cu risc mai mare decat zona euro.

Capitalurile speculative vor fi tentate sa fuga din Romania, de exemplu, pentru ca randamentul plasamentelor in zona euro creste. De asemenea, va fi probabil nevoie de o interventie si mai masiva a BNR pentru a stopa tendinta de apreciere a leului (pe fondul scaderii euro) si a limita deficitul extern. Efectele negative vor fi mai mari in Bulgaria, unde leva e legata de euro.

Zona euro, in mod paradoxal, ar putea sa beneficieze de pe urma votului negativ, crescand competitivitatea exporturilor (prin deprecierea euro) si atragand mai multe investitii. Pana la urma, somajul ar putea scadea chiar si in Franta, daca trendul acesta ar continua cateva luni.

Iar Constitutia, in forma actuala sau intr-o forma modificata, va putea trece atunci cand Europa se va afla pe val, din punctul de vedere al cresterii economice.

Capital, 08 iun 2005

f. bun articol, documentat si combinat cu ce spune Ungureanu, care culmea mi se pare mult mai putin "inept" si mai obiectiv ca de obicei, tocmai pentru ca nu are tabara de aparat.

Deobicei TRU face pereche in oglnda cu CTP, si daca pe CTP il simpatizez si stiu ca e iremediabil si necumparabil in plus scrie impotriva curentului, TRU e mai consecvent, mereu cu dreapta, hai ai nostrii, spirit de suporter.

ctp le ice bine, dar si cand le scapa e groasa rau.. nu uit ce a zis de curand, la b1tv, de rolul iportant pe care l-a avut iliescu dupa revolutie, cand trebuia sa fie cineva scolit, perioada tulbure, etc, etc.. m-a dat pe spate..
plus ca parca vrea sa caute cu dinadinsul sa fie altfel decat ceilalti;

tru: imi place cum spune lucrurilor pe nume...clar, plastic, fara farafastacuri...
l-am tot ascultat in perioada cu moartea papei si alegerea noului papa...

ctp le ice bine, dar si cand le scapa e groasa rau.. nu uit ce a zis de curand, la b1tv, de rolul iportant pe care l-a avut iliescu dupa revolutie, cand trebuia sa fie cineva scolit, perioada tulbure, etc, etc.. m-a dat pe spate..
plus ca parca vrea sa caute cu dinadinsul sa fie altfel decat ceilalti;

Totusi, el a nuantat putin. Ceva de genul ca Iliescu ar fi fost potrivit pentru Ro dupa '89 pina in '92.

E clar..dupa ce am mai citit si astazi presa..eu zic ca sunt sanse din ce in ce mai mici sa intram in 2007 in UE; sa zicem mersi daca macar ne baga in 2008.

da asa a zis, da' cum pana mea sa fiu de acord cu asa ceva.. auzi, iliescu potrivit.. asta era potrivit pentru pensie, nu penru altceva...dupa parerea mea asta spune multe despre domnul ctp; chiar daca in rest le zice bine; cand scapi o asemenea gogomanie, restul vorbelor nu mai au valoare;

Ceva de genul ca Iliescu ar fi fost potrivit pentru Ro dupa '89 pina in '92.

Da, sigur ca da, cel mai potrivit. Sa nu care cumva sa intre in tara, capitalistii straini, ca ne fura bunatatile de fabrici si uzine, si alde noi....ce mai furam? Cum mai facem averi? Ash....buna gindire.

Ilescu a fost potrivit, pina in '92, pentru ca a reusit sa intoarca Ro cu 50 de ani in urma, a fost bun ca a tolerat violenta, coruptia....despre care onorabilul CTP, n-ar mai fi scris atita, n-ar mai fi facut analize tembele pe la toate televiziunile, nu si-ar mai fi dat cu parerea despre aderarea Ro la NATO sau UE. De ce? pentru ca in lipsa lui Iliescu, Romania se indrepta spre o democratie reala. Asta au cerut studentii, intelectualii in Piata Universitatii......si au primit bite si rangi, pe care domnul CTP, prin opinia sa despre Iliescu, le aproba. De fapt la vremea aia Adevarul, scria tot felul de aberatii, de la droguri, curve si valuta falsa pe care le puneau la dispozitie Ratiu si altii. Mi-e sila........

Da, sigur ca da, cel mai potrivit. Sa nu care cumva sa intre in tara, capitalistii straini, ca ne fura bunatatile de fabrici si uzine, si alde noi....ce mai furam? Cum mai facem averi? Ash....buna gindire.

Ilescu a fost potrivit, pina in '92, pentru ca a reusit sa intoarca Ro cu 50 de ani in urma, a fost bun ca a tolerat violenta, coruptia....

Total de acord. Si asta inca din '90 (ca de, in decembrie mirosul de trandafiri iti cam lua mintile. ©® Divertis)

Am gustat remarcile voastre privind francezii si votul lor negativ. E bine cind vinzi produse in tarile din Est si faci banu' gros, da' e rau cind Estul ala amarit iti face concurenta cum poate (mina de lucru, oameni mai nevoiasi deci mai motivati, imobiliare mai ieftine etc.). Nici nu va puteti da seama cit poate sa imi puta ipocrizia asta a occidentalilor. Care vor tot profitul pentru ei si ceilalti pot muri de foame. Eu cred ca din inertie, globalizarea le da totusi o lectie usturatoare. Banul, capitalul si locurile de munca merg acolo unde e profitabil. Inclusiv pe Luna sau pe fundul oceanelor. Patronii nu mai investesc cam de multisor din patriotism sau din nostalgie. Tot ce sper e ca Romania sa speculeze momentul si sa se vinda bine fata de investitori. Totusi noi avem mari carente la capitolul politete si transparenta si vom putea utiliza poate argumentul ca nu am agravat prea mult delocalizarile de la ei catre Est prin descurajarea pasiva si activa a acestora. Suntem intr-o pozitie de "win-win", indiferent daca suntem nonsalanti sau reactivi fata de investitorii straini (bineinteles glumesc amar spunind asta).

tocmai asta ziceam si io, au pornit tavalugul globalizarii, afost gandit bine pentru ei, dar acum se intoarce si matura tot; e incredibil... si nici nu mai poate fi oprit in aceasta era digitala..

intr-un fel ii inteleg, e trist rau de tot..

e trist rau ca ii ia asa pe nepregatite..nici nu realizeaza.. e ca si cum deviezi de la drum usor de tot si nu iti dai seama si tot mergi si dintr-odata te trezesti ca esti la km de tinta; si nu stii unde ai gresit, ca nu ai avut nici o rascruce majora, doar ca ai deviat putin, cu 1 grad;

Summit-ul de la Bruxelles, marcat de infruntarea Blair-Chirac

Iulian Anghel
Liderii Uniunii Europene s-au intalnit, aseara, la Bruxelles, in cadrul unui summit de criza, primul dupa respingerea Constitutiei UE de catre Franta si Olanda.
Doua subiecte principale se afla pe agenda summit-ului care va dura astazi si poate si maine, daca liderii europeni nu ajung la o intelegere: bugetul Uniunii pe termen lung, pentru 2007-2013, si strategia pentru pastrarea unitatii europene dupa respingerea, in Franta si Olanda, a Constitutiei Europei.
Pentru prima data, in ultimii ani, nu va exista, in declaratia finala, nici o referire la extinderea Uniunii Europene, o problema care preocupa mult Romania si Bulgaria, a caror integrare este prevazuta pentru 2007.
Liderii UE au decis sa nu faca nici o referire la acest aspect sensibil, dupa ce mai multe voci importante din Uniune au cerut o pauza de reflectie sau chiar inghetarea procesului, in urma esecului Constitutiei.
Daca nu se va face referire nici la continuarea, dar nici la blocarea extinderii, un lucru este clar: liderii UE vor bloca, prin decizia de astazi, procesul de ratificare a Constitutiei Europei.
Pentru prima data, Romania este reprezentata la summit-ul sefilor de state, in calitate de observator - sunt acolo presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. Intr-un anume fel, este o sansa pentru ca ei vor avea posibilitatea sa vada, sa se lamureasca, la fata locului, in ce fel de Uniune vom intra. Cel putin pe problema bugetului, va exista o lupta aprinsa - capul de afis fiind confruntarea dintre premierul britanic Tony Blair si presedintele francez Jacques Chirac, puternic sustinut de cancelarul german Gerhard Schroder.
Primul nu vrea sa renunte la rabatul britanic de peste 4 miliarde de euro anual - un acord, incheiat acum peste douazeci de ani, prin care Marea Britanie primeste inapoi doua treimi din contributia sa la bugetul UE.
Cel de-a doilea nu vrea sa renunte la o parte din subventiile agricole pe care Franta le primeste prin Politica Agricola Comuna (PAC).
Batalia se anunta dura, de altfel, asa a fost intotdeauna in UE cand a fost vorba despre bani. De data aceasta, insa, pesimismul este mai accentuat ca niciodata. Presedintele in exercitiu al UE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a spus clar: "Nu va exista nici un acord in problema bugetara".

Problema bugetara
Premierul britanic a amenintat cu dreptul de veto al Marii Britanii, daca cineva se gandeste sa se apropie de rabatul britanic. In ajunul summit-ului el pare sa fi facut o serie de concesii.
La negocierile care se vor desfasura astazi, el va propune rediscutarea Politicii Agricole Comune, care inghite peste 40% din bugetul UE (42 de miliarde de euro), si redirectionarea unei parti din aceste sume spre alte domenii, cum ar fi extinderea Uniunii.
Mentinerea rabatului britanic ar insemna ca, practic, Londra nu plateste nimic pentru extinderea UE, sarcina care ar cade, mai cu seama, pe umerii Frantei si ai Italiei, lucru care, evident, nu convine acestor tari.
Un proiect al presedintiei luxemburgheze propunea eliminarea rabatului britanic, dar in fata opozitiei Londrei documentul a fost modificat. El stipuleaza, acum, inghetarea rabatului bugetar al Marii Britanii incepand din 2007, renuntandu-se la ideea reducerii imediate a acestuia. Acest rabat ar urma sa fie repus in discutie in 2013, atunci cand si PAC ar fi fost revazuta complet. Dar acest proiect intampina opozitia Frantei. Jacques Chirac, slabit dupa infrangerea suferita in referendumul pentru Constitutie, ar fi dispus la un compromis - dar nu cu pretul sacrificarii ajutoarelor fermierilor francezi.
De altfel, cum se vede, toata aceasta disputa are o importanta miza politica interna. Popularitatea unuia sau a altuia dintre lideri va fi marcata de succesul sau insuccesul obtinut la Bruxelles.

Romania, la mijloc
La sfarSitul lui 2003, sase tari (Franta, Germania, Regatul Unit, Suedia, Austria, Olanda) au cerut limitarea contributiei la bugetul Uniunii la 1% din PNB (815 miliarde de euro) a fiecarui membru. Actuala propunere a presedintiei luxemburgheze este de marire a contributiei la buget la 1,06 PNB - ceea ce ar insemna 871 de miliarde de euro pentru exercitiul 2007-2013, oricum, mai putin decat propunerea Comisiei Europene care si-ar dori ca in fiecare stat contributia sa se ridice la 1,14% PNB.
Dar propunerea luxemburgheza are, in opinia unora, un defect major. Pastrarea rabatului britanic inseamna ca trebuie gasiti bani suplimentari pentru extinderea cu Romania si Bulgaria. Luxemburgul propune ca finantarea extinderii cu cele doua tari, dupa aderare, sa fie facuta in cadrul aceleiasi sume, de 871 de miliarde de euro (1,06% PNB).
Romaniei si Bulgariei li s-au promis bani - s-a spus ca va exista un fond suplimentar de extindere -, trebuie sa primeasca finantare, potrivit regulilor, dar bani nu sunt. Trebuie taiat de undeva. Sunt peste 6 miliarde de euro pe care cele doua tari ar urma sa le primeasca, ca plati directe pentru fermieri, dupa extindere. Tocmai aici s-a gasit presedintia luxemburgheza sa faca economii. Asadar, potrivit propunerii, la Politica Agricola Comuna ar urma sa fie operate reduceri. S-ar lua, de pilda, din subventiile fermierilor francezi pentru a acorda plati directe fermierilor romani si bulgari. Daca s-ar ajunge la un asemenea acord, Franta ar plati, in 2013, 1,5 miliarde de euro pentru fermierii romani si bulgari. Fireste, nu este o propunere pe placul Frantei, dar nici al Italiei care, pentru prima data in istorie, a amenintat cu dreptul de veto, daca i se vor reduce fondurile pentru regiunile sarace din sudul tarii. Asadar, propunerea Frantei este de eliminare a rabatului britanic si acordarea unor parti din aceste sume extinderii cu Romania si Bulgaria. Evident ca Londra nici nu vrea sa auda pentru ca, spun liderii britanici, si asa, cu rabat cu tot, ei platesc cu o treime mai mult la bugetul UE decat francezii. Daca s-ar elimina rabatul, britanicii ar pierde 30 de miliarde de euro, intre 2007 si 2013, lucru care ar insemna ca contributia britanica ar fi cu doua treimi mai mare decat cea a Frantei.
De aceea nu ar fi de mirare daca acordul la care se va ajunge - daca se va ajunge - sa prevada reducerea ajutoarelor regionale, lucru care va afecta, direct, finantarea regiunilor Romaniei si Bulgariei.

Problema Constitutiei
Cea de-a doua problema in discutie va fi situatia rezultata dupa respingerea de catre Franta si Olanda a Constitutiei Europei. Liderii europeni vor ajunge, probabil, la concluzia ca statele membre ar trebui sa continue ratificarea Constitutiei in ritmul pe care il doresc, sugerandu-se astfel ca termenul stabilit pentru ratificarea textului de catre toate statele membre - noiembrie 2006 - nu mai este valabil.
Marea Britanie, Danemarca, Irlanda si Polonia figureaza printre tarile care probabil vor suspenda pe termen nedefinit planurile referitoare la organizarea de referendumuri asupra Constitutiei.
Constitutia ar putea fi "resuscitata" doar daca cetatenii francezi si olandezi isi vor schimba opinia, aproband Tratatul. "Acest lucru nu se va intampla decat peste cinci ani sau chiar niciodata", a declarat un ambasador european. Totusi, liderii europeni vor incerca sa evite un alt esec de proportii, incercand sa ajunga la un acord asupra bugetului UE pentru viitorii sapte ani.
Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez, a carui tara asigura presedintia UE, a declarat ca este aproape sigur ca este imposibil sa se ajunga la un acord pe marginea acestui subiect cu ocazia summit-ului.

"I want my money back"
Rabatul britanic a fost obtinut de Marea Britanie in 1984, dupa o cearta de cinci ani intre "Doamna de Fier", Margaret Thatcher (foto), pe de o parte, si liderii Frantei si ai Germaniei, pe de alta. Acest rabat face astazi obiectul scandalului dintre Tony Blair si Jacques Chirac.
Imediat dupa summit-ul de la Dublin din noiembrie 1979 - la doar cateva luni dupa ce a ajuns la putere - si pana la summit-ul de la Fontainbleau din iunie 1984 - cand a obtinut castig de cauza - Thatcher a repetat, necontenit, aceeasi fraza: "I want my money back (imi vreau banii inapoi)". Marea Britanie, intrata in Comunitatea Economica Europeana (actualmente Uniunea Europeana) in 1973, plateste la bugetul european mai mult decat primeste.
Thatcher a dorit sa i se restituie diferenta. Pe langa faptul ca, in acea vreme, era o tara saraca Marea Britanie se plangea ca abia daca profita de pe urma Politicii Agricole Comune (PAC) al carei principal beneficiar era, si este, Franta.
Liderii Frantei si Germaniei - la inceput Helmuth Schmidt (social-democrat) si Valery Giscard d''Estaing (conservator) - s-au schimbat, dar nici succesorii lor - Helmut Kohl (crestin-democrat) si Francois Mitterand (socialist) - nu scapa de mania teribilei "Maggie".
Helmuth Schmidt o compara cu un "rinocer". "Maggie" ameninta ca tara sa nu va mai vota in CEE, lucru care ar fi condus la blocarea luarii deciziilor.
La Fontainbleau, la summit-ul din 25 si 26 iunie 1984, Germania si Franta cedeaza. Acorda Marii Britanii un rabat substantial asupra contributiei sale - o rambursare a doua treimi din deficitul in relatia cu UE.
Astazi, rabatul britanic este pus in discutie de Comisia Europeana si de ceilalti 24 de membri ai UE care spun ca Regatul Unit, in declin accentuat in anii ''80, este astazi una dintre cele mai prospere tari ale UE. Rabatul insuma, in medie, 3,9 mld. euro, intre 1979 si 2001, si 5,5 mld. euro in 2007. Ar trebui sa ajunga la 8 mld. euro, in medie, intre 2007 si 2013.
La summit-ul din 1999 de la Berlin care a fixat regulile finantarii Uniunii pana in 2006, germanii au vrut sa obtina o reducere a contributiei lor la bugetul european. Impreuna cu Olanda, Austria si Suedia au decis sa nu mai finanteze decat un sfert din rabatul britanic. A ramas, asadar, ca Franta si Italia (care alaturi de tarile mentionate sunt contributorii neti la bugetul UE) sa plateasca factura.
In 2001, Franta finanta, in proportie de 23%, rabatul britanic. Dupa intrarea in vigoare a acordului de la Berlin, francezii au finantat rabatul, in proportie de 30%. Presedintia luxemburgheza a UE a propus plafonarea rabatului britanic la 4,6 mld. euro - la nivelul de inainte de extinderea de la 1 mai 2004 - apoi reducerea lui, cu un procent neprecizat.
Inainte de summit-ul inceput ieri, Tony Blair a legat negocierea acestui rabat de o reevaluare a PAC - al carei principal beneficiar este Franta, care primeste 25% din subventii. Jacques Chirac nici nu vrea sa auda si face recurs la o intelegere din 2002 care stabileste modul de distribuire a ajutoarelor agricole, pana in 2013.

Politica agricola comuna
Politica agricola comuna (PAC) este cea mai veche si cea mai importanta dintre politicile comune ale Uniunii Europene, reprezentand, in prezent, 45% din bugetul european.
Aceasta politica a fost pusa in practica pentru a moderniza si a dezvolta agricultura europeana. PAC a fost creata prin Tratatul de la Roma, in 1957, dar a fost pusa in practica in 1962.
Finantarea PAC este asigurata prin Fondul European de Orientare si Garantare (FEOGA), unul dintre cele patru fonduri structurale europene. Resursele sale provin din prelevarile obligatorii, din drepturile vamale la frontierele externe ale UE, din TVA si dintr-o resursa suplimentara din Produsul National Brut al fiecarui stat membru.
Tehnic, PAC are drept obiectiv cresterea productivitatii agriculturii, asigurarea unui nivel de viata rezonabil al populatiei rurale, garantarea, pentru consumatori, a unor preturi rezonabile si a unor produse de calitate si, in final, stabilizarea pietei.
In 2003, PAC a fost reformata - subventiile sunt subordonate criteriului securitatii alimentare si prezervarii mediului rural, iar ajutoarele nu mai sunt legate de nivelul productiei, ci sunt acordate direct.
Noile state membre ale UE, intre care si Romania, primesc sau vor primi fonduri din PAC, dar la un nivel mai redus, in primii ani 25% fata de vechii membri, pana vor ajunge la acelasi nivel in 2013.
Cel mai mare beneficiar al PAC este Franta, care primeste aproape 24% din totalul fondurilor.
(ziarul fin.)

sa intram in SUA, sa fim cel de-al 51-lea stat.

Al 52-le ca al 51-lea e Alaska.

Acuma am vazut la Cronica pe consilierul prezidential Elena Udrea (aka blonda). Intrebata ce parere are despre faptul ca "Presedintele Norvegiei a afirmat ca in cazul in care Romania si Bulgaria intra in 2007 in UE, va declansa un referendum pentru a vedea daca populatia Norvegiei mai vrea ca Norvegia sa faca parte din UE odata cu intrarea celor doua tari" a zis ca nu e ingrijorata de aceasta stire, ca exista suficient suport in UE, ca Presedintele Norvegiei a fost dus de val etc.

Din pacate dansa nu stia ca Norvegia nu are Presedinte, si nici ca Norvegia este in UE Blonda si Basescu odata cu ea au cate o bila neagra rau de tot!

Very, very old news, Valentine.

S-a discutat de mult timp faza pe Forum...

Si iti dau si tie o bila neagra. Norvegia NU este in UE.

This post has been edited by madalina: 22 Jun 2005, 22:18

Buna dimineata Valentine. Rise and shine my dear child! Ai dormit bine?