Outline · [ Standard ] · Linear+ Dumnezeu sa il odihneasca!, Mort la datorie!

Trebuie stiut ca agentul respectiv ( complexul Dragonul Rosu) poate impune prin avocati daune daca cei de la Pompieri nu le dau avizele cu derogarile respctive. Eu nu inteleg cum vine asta. Avizele de la ISU se dau pe baza unor normative in care sunt cerinte clare (cate extinctoare sa existe, cai de acces, spatii de separatie etc). Daca nu sunt respectate, nu primesc avizul. Cum adica sa se ofere derogari? Atunci avizele respective nu au nici o valoare pentru ca se pot face mereu exceptii.

Trebuie stiut ca agentul respectiv ( complexul Dragonul Rosu) poate impune prin avocati daune daca cei de la Pompieri nu le dau avizele cu derogarile respctive.

Eu nu inteleg cum vine asta. Avizele de la ISU se dau pe baza unor normative in care sunt cerinte clare (cate extinctoare sa existe, cai de acces, spatii de separatie etc). Daca nu sunt respectate, nu primesc avizul.

Cum adica sa se ofere derogari? Atunci avizele respective nu au nici o valoare pentru ca se pot face mereu exceptii.

Mare atentie: Nu este vorba de standurile din Europa. Acest multi stand, cum erau inghesuiti odata, nu mai exista. Incendiile de atunci erau mai simplu de localizat si stins. Acum este un complex de hale de masimea lui Metro, de exemplu, cu dotari de ultima ora si cu un lux greu de crezut daca nu il vezi personal.

Si da, pompierii civili trebuie sa patruleze pe tot timpul zilei si a noptii.

Despre spaga, am zis mai sus, trebuie sa se stie ca daca nu se da un avis se crede ca se vrea spaga, daca se da, iar se crede asta. Eu zic ca este un vid legislativ care protejeaza pe agentul economic ( corect sau nu) de stat. Statul zice: ai nevoie sa ignifughezi structura metalica: comerciantul zice: fac patrula civila si dotez cu mai multe mijloace de prima interventie ( stingatoare). Daca nu imi dai aviz te dau in judecata ca imi produci pierderi financiare........
Se fac studii scenarii specifice de catre firme abilitate pentru prevenirea si stingerea incendiilor(care surpriza, au si pompieri civili). Tu ( prevenirea) esti unul si fara arme iar ,,ceilati,, au intreg corp de avocati si ,,specialisti,,. Daca beneficiarul vine cu un proiect satampilat si parafat de toate organele abilitate prin care se spune ca rezistenta structurii la foc este de 30 de inute, poti sa fii mama inspectroului PSI si nu ai cum sa ii combati. Vina o poarte proiectantul , beneficiarul si constructorul ( nu mai zic de verificatorul de proiecte, ISC-ul etc...) .

Nu stiu exact situataia de la avize caci sunt la stingere dar va povestesc si eu ce se aude la nivelul meu.

This post has been edited by autom: 26 May 2010, 16:36

Din pacate , desi am fost de servici azi noapte, nu am particpat la interventie.

Soarta cruda a muscat inca odata!

Dumnezeu sa il odihneasca caci , sper, ca iertat este deja!

Nu vreau sa par meschin dar: STITI CA PENTRU FIECARE INTERVENTIE POMPIERII PRIMESC 2 LEI? De data asta acesti 2 lei vor fi dati familiei tanarului.

Chiar nu stiu amanunte. Noi am participat cu doua autospeciale. Aflu mai multe sambata.
...................stiti oare ce salariu are acel pompier? Va spun eu: in jur la 16 mil ( cu tot cu banii de hrana)..........oare merita?

OARE MERITA? Cred ca acest raspuns nu poate sa il dea mama acestui copil.......

SPUNETI-I LUI BASESCU!

This post has been edited by Jack Daniel's: 26 May 2010, 17:04

Sa-i fie tarana usoara pompierului. Astfel de oameni, dispusi la sacrificiul suprem pentru binele nostru, al celor multi, merita macar un moment de reculagere din partea fiecaruia dintre noi, cand se intampla astfel de tragedii.

Azi dimineata am vazut la tv ce s-a intamplat acolo.De moartea pompierului am aflat aici,pe forum.Este o veste trista,imi pare rau pt el si pt familia lui.
Dumnezeu sa-l odihneasca...

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Sincere condoleante familiei.

Riscul suprem(deces) face parte din meseria pompierului.
AUDACIA ET DEVOTIO---Curaj si devotament

Ultimele informatii

Text preluat :

,,Desi ieri toata ziua s-a auzit in mai multe randuri ca si celalat pompier ,care practic a iesit cu echipamentul in flacari din incendiu cu casca carbonizata si masca topita pe fata a murit,va anunt cu bucurie ca nu este asa!!
A fost operat ,a fost in stare critica si aseara tarziu dupa multe insistente si asteptari s-a confirmat ca virgula colegul nostru este bine si este stabil.

Comsa ,suntem langa tine, trebuie sa invingi!

Dumnezeu sa il ajute si sa il insanatoseasca.

Ieri ,in bratele colegilor mei ,cu ultimele puteri inainte sa intre in coma a soptit..mai este un coleg inauntru!

Din pacate ,pentru sg maj Ungureanu Ionut a fost prea tarziu.

Astazi la ora 12 la Detasamentul de pompieri DAMAROAIA va suna pentru ultima data alarma pentru colegul nostru ,decedat in incendiul de la Dragonul rosu

Vom fi acolo pentru a acorda onorul unui tanar pompier care a cazut la datorie! toti pompierii care nu sunt in ture vor fi acolo.

Dumnezeu sa-l ierte si sa ne ocroteasca pe toti! ,,

This post has been edited by autom: 27 May 2010, 06:18

SA FIE IERTAT!...

Attached thumbnail(s)
74.jpg ( Size: 4k ) Number of downloads: 352

Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar nu înţeleg expresia ”.... să fie iertat/... să-l ierte”. De ce de fiecare dată când moare cineva, singura vorbă bună de care suntem în stare este faza cu iertarea? NU am nimic cu nimeni, am ceva cu expresia. Parcă simţim nevoia să spunem că orice ar fi făcut în viaţa asta, tot este vinovat că a trăit. Sunt ”pilde” şi/sau învăţături creştine de o ridiculitate absolută, după părerea mea. Cred în Dumnezeu, dar de aici şi până la învăţăturile provenite de la aşa-zişii noştrii preoţi e cale lungă.

La fel cu marii artişti. Când moare câte unul toţi îl plâng că a murit singur. Păi cum ai fi vrut să moară din moment ce el a stat ”toată viaţa lui pe scenă să-i bucure pe alţii”?

Îmi cer scuze de offtopic, dar cred că oamenii ca pompierul de mai sus ar trebui consideraţi MARII EROI. Multă stimă şi respect pentru aceşti oameni.

This post has been edited by Lostboy: 27 May 2010, 08:15

Condoleante familiei si Dumnezeu sa-i odihneasca!
Grea si periculoasa meserie, mare pacat ca nu este apreciata la adevarata ei valoare.

E trist ceea ce sa intamplat, dar nu inteleg ce vrei sa reliefezi???? daca ar fii avut 200 mil. crezi ca ar fii murit cu placere sau ce? un profesor are tot pe acolo
in general mercenarii isi asuma riscuri de genul asta

Se putea sa nu arunci tu cu putina politica?
Daca esti in stare de ce nu te inrolezi si tu la pompieri sau "mercenari"?
E foarte usor sa stai pe margine si sa chibitezi, poate n-ar strica putina decenta, macar in astfel de situatii!

SPUNETI-I LUI BASESCU!

Bai mai lasati-o draqului cu basescu...pentru orice ii de vina basescu....voi aveti o minima putere de intelegere a lucrurilor ???? (a nu se intelege ca ii iau apararea lui basescu)

Nu, numai pentru scaderea salariilor cu 25%!
Ba cam asta se intelege din toate postarile tale!
Gata cu politica, macar pe topicul asta, din respect pentru sacrificiul OMULUI!

ce compensatie baneasca au in domeniu? ca la cei morti la datorie pe afara parca era 80.000 euro. Tot 'militari' sunt toti.

, poate n-ar strica putina decenta, macar in astfel de situatii!

Poate imi arati unde am fost indecent???? ...Daca lasam demagogia la o parte lucrurile eu le vad cam asa:
- respect si apreciez munca pompierilor si recunosc ca nu ma consider capabil sa ma inrolez acolo; mai mult cred ca as avea o problema stiind ca imi trisc viata pentru cineva care vizeaza sa incaseze asigurarea; dar cam atat....ca si tine dealtfel numai ca eu recunosc
- sunt total impotriva actiunilor armatei romane indiferent in ce colt al globului si nu ii consider eroi pe cei care isi [pierd viata pe acolo;
- nu cred ca amicul autom a deschis acest topic pentru a ne vedea scriind intr-un consens ca ne pare rau, varsam lacrimi, ne inclinam pios....bla bla...as fii total dezamagit sa stiu asta...dar tu probabil ca ai pornit deja demersurile pentru ajutorarea materiala a familiei nevoiase din care facea parte tanarul pompier....inca nu???!!!!!....cum e mai important sa vorbesti de decentya pe aci, nu-i asa?

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

De ce am initiat acest topic? Chiar asa, de ce l-am initiat? Si moartea face parte din cotidian! Si moartea este o realitate! Orice om stie asta! Ar fi trebuit sa ma consolez cu ideea. NU AM PUTUT! Am vrut sa scap de durere, sa o exteriorizez, facand-o publica ca un urlet de disperare!

Totusi, daca ma uit in urma, imi aduc aminte impulsul de moment.........

Iari dimineata am auzit prin statie tot iadul care crestea in intensitate. Zeci de masini s-au pus in miscare prin Bucuresti. Ziua incepea rau de tot. Tensiunea crestea in colectivul meu. Puteam sa stau fara grija. Batrana mea masina de 30 si ceva de ani, dupa o interventie si o aplicatie in ajun isi daduse obstescul sfarsit si a trebuit trasa pe dreapta. Dar........acest DAR......totul parea din ce in ce mai tragic.

Cei care ajungeau la locul inteventiei si isi raportau pozitia aveau vocea din ce in ce mai alarmata. Repet, nu este primul incendiu de amploare pe care l-am trait ( direct sau indirect) in Bucuresti. Asta parea chiar malefic.

Eu urma sa fiu prima masina care pleaca acolo ( de obicei masina mea este trimisa preponderent in afara zonei de interventie a subunitatii -raionul de interventie-)dar datorita faptului ca era defecta i-a luat locul alta . Dupa jumatate de ora dispeceratul a cerut inca o masina. Asa, s-au adunat cele 25-30 .

MA SIMTEAM INUTIL! Parca era un razboi si eram vaduvit sa imi aduc nesemnificativul meu aport.....

Am ajuns acasa ravasit si am deschis televizorul. Am aflat cumplita veste de la colegii care m-au schimbat la unitate. UNUL DINTRE NOI ERA URCAT IN CERURI!

Am racnit de durere prin casa si pentru prima data in viata mea am simtit ca nu mai exista DUMNEZEU. De ce el? De ce a trebuit sa cerara destinul inca o jertfa?

Oare echipamantul? Oare deficitul de oameni?

M-a invatat seful sa stau linistit. Oriunde as intra, in spatele meu este un coleg care sa ma scoata din necaz. Si in spatele colegului este alt coleg si tot asa.......Uite , de data asta nu a mai fost salvatorul salvatorului in spate.

S-a stins copilul acela in chinuri groaznice. Cine nu stie ce inseamna sa ti se topeasca casca in cap, ii zic eu. Focul topeste si cel mai performat echipament la fel cum bagi un cutit incins in unt. IL TOPESTE.

Si sa revin, de ce am deschis acest topic?

A fost ca un STRIGAT DE DISPERARE SI NEPUTINTA in fata destinului.

Cei care au fost mai tari de inima , azi, s-au dus sa il depuna pe copil la parintii lui acasa. CE a fost in inima lor? Ce a fost in mintea lor? CE mai poate sa fie? Doar regrete!

Am constientizat, inca odata ca viata este un fr subtire care se poate rupe usor de tot. De obicei scapam dar uneori nu. Acum a fost acel ,,uneori,,

Un coleg de la batalionul din care facea parte baiatul spune:

,,Am fost unul dintre cei care ne-am chinuit sa scoatem masca topita de pe fata elevului sergent...ufffff....este doar un copil, a iesit din nenorocita aia de cladire cu echipamentul arzand, tot corpul ii era cuprins de un tremur spasmodic...cu greu am reusit sa indepartam ce a ramas din masca si echipament, filmele de la hollywood nu ar putea reproduce figurile noastre incrancenate, pline de funingine si cu grimase de neputinta la auzul urletelor si la vederea corpului plapand care se zbatea. A venit in practica pt o perioada de 3 luni la una din subunitatile grupului 2, este anul 1 la Boldesti si are arsuri in proportie de cca 60% din suprafata corporala. Am vazut destul de multe in profesia asta, dar cele vazute ieri au spulberat toata increderea pe care inca o aveam in puterea de a infrunta destinul. Segentul major care a murit salvand viata unuia din colegi...impresionant, terifianta imaginea pe care am vazuto noi cei de acolo, avea capul carbonizat si mainile stranse la piept, sau cel putin asta am apucat eu sa observ. Imi este greu sa astern cele vazute si simtite, inca am mirosul de fum impregnat in plamani, imaginile celor vazute acolo, imi apar ca niste flashuri...nu am avut taria necesara sa merg si sa ii aduc un ultim omagiu colegului cazut la datorie, doar mai pot sa plang, usor, usor, cu un nod imens in gat incerc sa nu fiu auzit de sotie...urata zi.,,

Alt coleg al baiatului:

,,ci pentru ceea ce s-a intamplat la dragonul rosu, si pot sa va spun, nu cu mandrie, ca am facut parte din echipa care a avut misiunea de a intra si a-l gasi pe colegul care era de negasit. Din pacate, l-am gasit. mi-as fi dorit sa nu il gasim si cum se intampla la pompieri si in alte unitati, sa apara din neant de undeva pe afara, sa il ia sefii la ... ca nu stiau nimic de el, sa il pedepseasca cu vreo aberatie de hartie si sa se termine asa. dar singurel hartii care se vor face si cred ca s-au facut sunt cele pentru avansare post mortem in gradul de sublocotenent. as vrea sa mai spuns 2 lucruri. fooooooarte greu s-au miscat cei de la serviciul de medicina legala, nu IML-ul. cred ca a durat cel putin 1-2 ore pana l-am ridicat, bineinteles tot noi, ca ce nebun intra acolo cam la 25-30 m de intrare, unde ardea totul de jur imprejur. am uitat sa va spun, ca pana a venit sa-l "ridice" a trebuit sa stam acolo in interior sa protejam ceea ce mai ramasese, deoarece focare puternice erau la 2-3 metri, si cand spun focare puternice va rog sa ma credeti ca iti ingheta si sufletul cu toata caldura de acolo.
al doilea lucru ar fi de discutat despre castile de protectie pe care le folosim. defunctul nu o mai avea. parca se evaporase. mai demult un bun coleg mi-a spus ca a fost la un incendiu si casca a inceput sa se topeasca. are niste poze facute pe care sper sa mi le dea sa le pun aici. la fel s-a intamplat si cu celalalt coleg care are arsuri - i s-a topit casca.
nu mai vreau sa scriu, cel putin nu azi.


Dumnezeu sa-l ierte! ,,

,,Colonelul Gheorghe Năstasie, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Olt, a mers ieri acasă la familia pompierului din Valea Mare, pentru a le prezenta condoleanţe. Marin şi Florina Ungureanu se aflau la câmp când au fost chemaţi de reprezentanţii ISU Olt să vină acasă. Vestea morţii fiului lor le-a fost dată de colonelul Năstasie. După ce a aflat că fiul ei a murit, Florina Ungureanu a leşinat. Ea a avut nevoie de îngrijiri medicale. „De ce, Doamne, mi l-ai luat? De ce nu l-ai salvat, aşa cum salva el pe alţii?...“, striga sfâşiată de durere femeia.
Şi tatăl băiatului a izbucnit în plâns. „Copilul meu a murit ca un erou. Sunt mândru de el, dar ce folos că nimic nu mi-l mai poate aduce înapoi. Ionuţ era foarte curajos. Îi plăcea să salveze vieţi şi se bucura mult că poate să facă asta. Nu am crezut vreodată că se poate întâmpla aşa ceva“, a spus printre lacrimi tatăl lui Ionuţ.,,

8.jpg

4.jpg

This post has been edited by autom: 27 May 2010, 19:13

cutremurator... cred ca orice alt comentariu este de prisos..

4.jpg

Atat a mai ramas din el........o poza pe care fiecare pompier o are in dosarul personal si imaginea lui in sufletul colegilor.......

,,
Complexul Dragonul Roşu a fost azi mistuit de flăcări. Ca la orice incident de o asemenea amploare s-a vorbit despre pierderi, cauze, anchete aflate deocamdată în desfăşurare. Ore întregi, pompierii - aceşti eroi anonimi care par că au focul la degetul mic, că nimic nu îi sperie şi că indiferent de criză şi de vremuri meseria lor este să se "joace" cu focul întru' binele nostru - s-au chinuit să izoleze şi să stingă flăcările.

Dincolo de tragedia situaţiei, ziua a fost pentru mulţi dintre noi o adevărată lecţie. Ne-a dat-o un om care, din păcate, şi-a încheiat socotelile cu viaţa. Mult prea devreme. Gestul tânărului de doar 24 de ani este unul cutremurător şi înălţător în acelaşi timp. Te face să te gândeşti cum am fi procedat fiecare într-o astfel de situaţie. La cât de mult ar trebui să iubeşti viaţa şi oamenii ca să fii demn şi capabil de un asemenea gest.

Ionuţ Ungureanu, pompierul mort în incendiul izbucnit la Dragonul Roşu, a pus viaţa camaradului pe care a ales să-l salveze mai presus de propria-i viaţă. În timp ce se chinuia să salveze un coleg, o parte din structura metalică a depozitului cuprins de flăcări s-a prăbuşit peste Ionuţ.

Colegul salvat de Ionuţ, care şi-a dat la schimb propria viaţă, a suferit o contuzie la genunchi. Alţi şapte pompieri care interveneau pentru stingerea incendiului de la complexul comercial Dragonul Roşu au fost răniţi, fiind duşi cu ambulanţele SMURD la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală. Unul dintre aceştia are arsuri pe 50 la sută din suprafaţa corpului.

EROU ANOMIM
Ionuţ Ungureanu era de loc din Olt. Mai exact din localitatea Valea Mare. În Bucureşti locuia de doi ani şi stătea cu chirie. Se înscrisese la facultate, pe care a fost nevoit să o abandoneze din cauza lipsei banilor. Părinţii şi fratele lui Ionuţ au aflat despre tragedie de la comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Olt, colonel Gheorghe Năstasie, care a mers special la Valea Mare. Primul care a aflat despre decesul lui Ionuţ Ungureanu a fost fratele său, Iulian.

"Fratele meu locuia de doi ani în Bucureşti, cu chirie. Se înscrisese la facultate, dar a fost nevoit să o abandoneze întrucât nu aveam bani. A plecat la Bucureşti acum două zile şi urma să se întoarcă acasă peste două săptămâni", a spus fratele pompierului. În momentul în care şeful ISU Olt a ajuns la Valea Mare, părinţii tânărului se aflau pe câmp, la muncă. Au fost chemaţi la sediul primăriei.

Vestea morţii fiului pe care îl văzuse în urmă cu două zile când venise acasă în vizită a sfârşit-o pe mama lui Ionuţ. Imediat ce a aflat despre tragedie, femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale. Orice s-ar spune, orice s-ar face, oricât s-ar ancheta, Ionuţ Ungureanu nu mai este. A bătut ceasul şi viaţa şi-a cerut dreptul... la moarte.
,,

,,onuţ Ungureanu, pompierul care a murit în incendiul izbucnit la un complex comercial din Capitală în timp ce încerca să îşi salveze colegii era foarte mândru de meseria sa.

Ionuţ Ungureanu a plecat în Bucureşti în urmă cu doi ani. Acolo s-a înscris la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii. Vroia să devină medic veterinar pentru că iubea foarte mult animalele, spun părinţii. „S-a ivit acest post la pompieri, s-a dus la examen, şi a luat printre primii 17. Era foarte mândru că va fi pompier”a adăugat tatăl băiatului.Ionuţ a renunţat la facultate ca să salveze vieţi. Familia îşi aminteşte că la scurt timp după ce s-a angajat ca pompier a salvat de la înec un copil din Bucureşti. „Era foarte săritor. La fiecare intervenţie a sa făcea tot ce putea ca să salveze vieţi. Nu avea prietenă, dar îşi dorea foarte mult să îşi întemeieze o familie”, a spus Gigi Veţeanu, de 23 de ani, prieten al lui Ionuţ.

Tânărul locuia într-un apartament la Bucureşti împreună cu mai mulţi colegi. Marţi noapte, Ionuţ şi colegii săi au intervenit pentru a stinge incendiul care a cuprins Complexul Comercial „Dragonul Roşu” din Bucureşti. Ionuţ şi-a pierdut viaţa după ce un tavan s-a prăbuşit peste el în timp ce încerca să îşi salveze doi colegi care fuseseră răniţi. În urma intervenţiei, alţi şase colegi ai săi au ajuns la Spitalul de Urgenţă Floreasca, intoxicaţi cu fum sau arşi. Doi dintre ei se află în stare gravă, unul având arsuri pe 50% din suprafaţa corpului. ,,

This post has been edited by autom: 27 May 2010, 19:09

Dumnezeu sa-l odihneasca!!!In ce tara de kakao traim.....pleaca oamenii de acasa sa-si faca o viata mai buna,ptr niste amarati de 16 mil...si moare la doar 24 de ani...tare rau imi pare k a murit baiatul asta!!Si eu am prieteni la pompieri,eu insumi sunt militar...si ma pregatesc ptr o misiune externa..si apropo de ce zicea colegul de mai sus..k am fi mercenari..nu vrem sa fim,dar societatea ne obliga....inka odata,condoleante...

...........echipamentul pompierilor.........

This post has been edited by autom: 28 May 2010, 06:52

Attached thumbnail(s)
1274998555_2992_FT16092_imagine372.jpg ( Size: 570.99k ) Number of downloads: 214

echipamentul se achizitioneaza de la Dragonul Rosu?

Nu, e direct de la producator...

No coment!

eu am vazut la 'cum se fabrica' cum arata si procedeul de productie a echipamentului de pompieri in Canada, printre care si casca, si nu era nici pe departe asa...poti s-o bagi in soba si nu arata asa.



This post has been edited by argon: 28 May 2010, 08:19

@autom: tot respectul pentru voi si munca voastra. E trist si induiosator pana la lacrimi ce ai scris tu acolo. Acum cateva zile o femeie impreuna cu copilul ei aflat in scaun special in masina au murit fara drept de apel in nu stiu ce accident de circulatie...am cautat si nu am gasit nici un topic pe aceasta tema. In momentul in care durerea va mai slabi va invit la un exercitiu de analiza asupra cauzelor tregediei...Oare de ce?
- ca lucra la pompieri?
- ca a avut nesansa sa fie la interventia respectiva?
- ca a izbucnit acel incendiu?
- ca cineva a generat acel incendiu?
- ca avut echipament nepotrivit?
- ca nu a fost altcineva in locul lui?
- ca nu stia bine procedurile?
- ca cineva o fii dat un ordin gresit?
.....
- toate la un loc?

Multumesc OAP pentru ca ai scris in topicul initiat de mine. Poate ar fi cazul sa se inchida la cere deoarece banuiesc ca si-a atins scopul.



Da, e groaznica moartea in orice forma. Poate asa a fost si destinul colegului mei si destinul femeii cu copilul total nevinovat. Nevinovati au platit cu viata pe altarul destinului.

De multe ori gandim ca viata este un drept natural pana in momentul in care ne aducem aminte ca totusi depinde de bunavointa ,,Celui de sus,,. Si uneori,, cel de sus,, are alte planuri cu noi. Poate par groaznice dar sunt totusi planurile lui.

Nu am initiat topicul ca sa cer mila fata de meseria mea. Nu am initiat topicul pentru nici unul din motivele banuite de tine sau poate un pic din primul motiv . L-am initiat fiindca, de cativa ani, m-am integrat in aceasta comunitate virtuala ( forumul Dacia club) si am vrut , ca intr-o familie, sa prezint necazul prin care trec eu ca breasla.

A fost un suspin si un strigat de disperare pe care as fi vrut sa il auda toata lumea. Poate a fost o rugaminte de a cere indureare de la destin. Nu imi e clar ce a fost in mintea mea dar am trecut de la tristete la indignare.........ceva nedefinit.

A fost ca o incercare disperata de a intoarce cumva destinul!

Cred ca multe se rezolva prin comunicare. Daca s=ar populariza mai mult dramele care au loc din indolenta noastra, sigur se vor rari. De ce zic asta? compar ce se intampla in meseria mea: Acum cativa ani erau mult mai multe alarme la incendii iar acum, sunt incomparabil mai putine. De ce? Fiindca omul constientizeaza pericolul focului. Il vede la Tv, il vede pe internet. Asa ar fi probabil si cu combaterea substantelor halucinante. Daca parintii, de mici, ar duce copii la un centru de tratare a dependentei si ar lua legatura cu cei care se lupta pentru redobandirea controlului de sine, sigur ar fi mult mai putine, pe viitor, cazurile de copii atinsi de droguri. La fel ar fi daca s-ar introduce in cursurile rutiere imaginile accidentelor. Stiu ca este crud ce zic dar uneori are impact.

Multumesc celor care au fost solidari cu mine, nu ma supara cei care m-au dezaprobat. Pana ala urma, cu bune si rele, suntem trecatori pe aceeasi planeta .

Sper sa fi invatat toti cate ceva din jertfa acesto bravi pompieri. Si noi, cei care le-am preluat lupta si ceilati care isi spun sperante in noi.

Mircea