Outline · [ Standard ] · Linear+ Poezia care ne place, sa aiba ce citi tot tax-tristu'

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare. Inceput Cu manie proletara Nea Ion ne-a infierat. A facut un pic gargara, Dar apoi s-a...inecat. N-a-nteles, of course, nimica Din ce altii i-au transmis. Scarpinandu-si, mandru, chica, Stihuri proaste a inscris Pe un topic incredibil, Aruncat la ‘shto pe-aici De un tantalau penibil, Plin de fite. Agarici. N-ai habar de virgulite! Cu articolul...esti ZOB Du-te, nene, la pipite. Pentru forum esti cam snob. Sa citesti “Memento Mori” Ti-am propus (ti-am sugerat). Tu, sa moara puiu’ ciorii, Te-ai facut de cenzurat. Ca poet, esti catastrofa. Patriot... de mucava. Nici o rima-n nici o strofa? Nici idei? Celula mea De la creier, neuronul, Inflamat si dureros Ma indeamna, galantonul, Sa te las. Si-acum stai jos. Mai apoi, vorbeste-n dodii Nambar Tu (artist sadea), -1 Al’ de se numeste rodi, -2 Cu lacune-n “a placea”. Cum iubesc analfabetii, Nu ma pot opri, defel, Sa-l ajut putin la lectii Sa ajunga om si el. Dar degeaba. Modelarea Mintii unui troglodit Seamana cu incercarea De-a tinde la infinit. ‘Dumnezeu n-are machina’ N-a putut a intelege Ce inseamna, bata-l vina. Deh, al ignorantei rege. De-ai ‘cojones’ in dotare Sper sa nu devii tatic. Iar de nu, fii fata mare Sau sterila, zau iti zic. Altfel, cu-asa specimene Ne-am dat dracului cu toti. Creierul ar fi, mai nene, Tinta darts pentru netoti. Sfarsit 1: la feminin "Number Two – artista grea" 2: la feminin "Cea pe care-o cheama rodi")

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Inceput

Cu manie proletara
Nea Ion ne-a infierat.
A facut un pic gargara,
Dar apoi s-a...inecat.

N-a-nteles, of course, nimica
Din ce altii i-au transmis.
Scarpinandu-si, mandru, chica,
Stihuri proaste a inscris

Pe un topic incredibil,
Aruncat la ‘shto pe-aici
De un tantalau penibil,
Plin de fite. Agarici.

N-ai habar de virgulite!
Cu articolul...esti ZOB
Du-te, nene, la pipite.
Pentru forum esti cam snob.

Sa citesti “Memento Mori”
Ti-am propus (ti-am sugerat).
Tu, sa moara puiu’ ciorii,
Te-ai facut de cenzurat.

Ca poet, esti catastrofa.
Patriot... de mucava.
Nici o rima-n nici o strofa?
Nici idei? Celula mea

De la creier, neuronul,
Inflamat si dureros
Ma indeamna, galantonul,
Sa te las. Si-acum stai jos.

Mai apoi, vorbeste-n dodii
Nambar Tu (artist sadea), -1
Al’ de se numeste rodi, -2
Cu lacune-n “a placea”.

Cum iubesc analfabetii,
Nu ma pot opri, defel,
Sa-l ajut putin la lectii
Sa ajunga om si el.

Dar degeaba. Modelarea
Mintii unui troglodit
Seamana cu incercarea
De-a tinde la infinit.

‘Dumnezeu n-are machina’
N-a putut a intelege
Ce inseamna, bata-l vina.
Deh, al ignorantei rege.

De-ai ‘cojones’ in dotare
Sper sa nu devii tatic.
Iar de nu, fii fata mare
Sau sterila, zau iti zic.

Altfel, cu-asa specimene
Ne-am dat dracului cu toti.
Creierul ar fi, mai nene,
Tinta darts pentru netoti.

Sfarsit


1: la feminin "Number Two – artista grea"
2: la feminin "Cea pe care-o cheama rodi")

Chapeau! (raspuns rapid, fara diacritice)

Deci..... Linie, Bingo, Game, Set, Match! Neeeeeext!

Intr-o parte pui condensatori la bobine, in alta scrii poezii! Cine esti dumneata, domnule Sorge?

Sa vezi cand bag miezu'n reactoru' nuclear!

Marin Sorescu

Adiacente

Adiacentele la ce-am de spus
Erau acolo si acuma nu-s,
Ia-le de unde nu-s, adiacente,
Căci nici în gusile fosforescente
Nu mai gasesti nimic de luat, de pus.

Visul mi-e plin de oarba cutezanta
Cu care musca greul din distanta,
Greul pamintului, pe sub pământ.
Si tot aduna rime si aluzii
Ca intamplarile la coltul buzii,
Fumand tigara si-afumand un gând.


Comentariu: Cum fumatul este un obicei rau, cele bune sa se adune, cele rele, sa se spele. (proverb auzit si de la mama mea)

Marin Condeescu

Izlazu-i mic, cireada mare
Sa pasti in liniste nu-i chip
Ca vine-un taur dispre vale
Ti-o trage de inghiti nisip

This post has been edited by corbex: 9 Dec 2010, 14:59

Taicule, nisip pe izlaz? Pai e la Dabuleni?

Nici apa nu e pe izlaz, n-am avut de unde sa scot rima.

Rodica v-a pus la bula si va bate aproponturi.

This post has been edited by corbex: 9 Dec 2010, 15:32

Am vaz't. Io ma bucur pentru ea. E fericita. Mai mult ce-i trebuie?

Rima la chip: slip

Da, scuze, ai dreptate, mi-a scapat! Autorul este imparatul chinez Mao Tse Tung.

Deontologic? Ai habar ce-nseamna?

stai linistit ca nu mi-am propus sa fiu mai bun la romana sau la istorie decat tine, dar m-a surprins faptul ca ai scris o poezie si nu ai mentionat ca ai citat din spectacolele vechiului grup Vacanta Mare, sau oricare ar fi autorul, credeam ca e vorba aici de productii proprii...

This post has been edited by danciusergiu84: 9 Dec 2010, 15:51

Cenaclul e tot pe holul asta, dupa colt, a doua usa.

Corbex, aici e ma cenaclu'! Unde-l trimiti tu e fie camera de spiritism, fie sezatoarea cu vorbe de duh.

M-a derutat Rodica, incepusem sa cred ca aici e scoala de declamatie, reclamatie, peroratie.

corbex, vezi ca l-ai trimis in birou la regele Kim Ir Sen, nu la imparatu' Mao Tse.

Asta aveaq escendenta irlandeza, nu-si punea numele egzact in actele oficiale, da; sigur il chema O'Lae Tse !

Io tot nu m-am lamurit ce este rodi in bolentin: barbat sau muiere 

bioane, am abordat aceasta dilema înca din postul #64, însa nu avem înca nicio certitudine.

Acu este trilema, ca intra si nelu'n schema

Moartea dacilor


“Prea se-ntinde veselia tot cu praznic si desfrau!
Veti taia cu totii via si veti duce toti la rau
Vinu-n sticle ori in vase sa-l varsati pe apa tot:
Cel ascuns de voi prin case cu putere am sa-l scot.
Asa vreau. Asa veti face ca-i tai capul cui nu-i place!”

Fost-a jale-n tot regatul si la munte, si la ses;
Planse-orasul, vai, si satul, carciumarii mai ales.
Si varsat-au lacrimi dese, popii si poetii lor,
Cele doua tagme-alese care la orisice popor
Sunt apostoli ai multimii, deci la vin de-a pururi primii.

La cetatea Buridava, ei facut-un miting.
Nu stiu care-a fost isprava, caci de-acestea nu m-ating.
Stiu ca cinci senatul dete, camera pe altii cinci,
Delegati, cu mandre plete, bernevici avand si-opinci,
Sa supuie majestatii, plansul tarii si-al dreptatii.

Unul singur avea cizme (primul dac ce le-a purtat)
Si vorbea cu galicisme, ca-n Paris trei ani a stat
De-a invatat geologie, si-avea “Talkowa” pe piept,
Il chema Sarailie, de spun cronicele drept,
Iar in mana-avea cravasa, semn distins, ca bulibasa.

Zise el: - “De vrei, ne-arunca, peste-un milion de scari,
Dar cinstita ta porunca, prea ne scoate din rabdari!
Cand nu-i strop de vin in tara, ce sa bem noi? Petroleu?” -
Regele cu vorba rara: - “Oh, Sarailie-al meu!
Tu cunosti pe Leon papa, vorba lui mereu e: Apa!”

- “Rege mare! Mai cu-ncetul! Apa-i lucrul cel mai bun,
Dupa cum Pindar poetul, popa Kneip si multi o spun,
Insa dacii, ca paganii, nu beau apa, nici sa-i pici.
Zic si ei, cum zic romanii
Cei ce-urmandu-ne pe-aici, ce stramosi ne-or recunoaste:
Apa-n burta face broaste!

La o mie doua sute, dupa Crist! Iar noi suntem
Morti detot, cand ni-e ulciorul gol o zi, ca la golani,
Cum deci ii vom duce dorul, treisprezece sute de-ani!
Pan-atunci ne ia tatarul, tot cu gand ca-i gol paharul.”

Ascultand aceste spuse, regele-a zambit perfid.
Dete-un semn si-un serv aduse zece cupe c-un lichid.
- “M-am gandit fara-ncetare; Ceva trebuie sa beti -
Iat-aici zece pahare. Iar dincoace-aveti pesmeti
Spuneti, principi, de va place si cum vreti, asa voi face!”

Sar fruntasii daci cu ura! Sa ia toti paharul plin,
Caci aveau ca focul gura de cand nu baura vin.
Insa care cum inghite da sa scuipe mai curand
Si cu fete-ngalbenite se privesc pe rand, pe rand.
- “Rege, asta-i vrajmasie! Ce ne dai sa bem, lesie?

Auzim ca mult li-e draga celor scoborati din Crum -
Un lichior ce-i zice braga si si-o-mpart de cinci pe drum.
Da! Intai cand am vazut-o, am crezut ca sunt laturi,
Dar pe Zeus, ma jur, pe Pluto: Taina astei bauturi
N-o-nteleg - s-asculti de mine - decat cei cu gusturi fine!”

- “O, fruntasi cu mandre coame!
Asta-i braga! si se bea
Si de sete si de foame.”
- “Mama dracilor s-o ia!
Acest soi de bautura
Nu-i de noi! Ne vara-n draci.
Sa le-o torni cu sila-n gura
N-au s-o-nghita bietii daci.
Parca-i terciul cu lamaie
De-oblojeli pe la calcaie!”

- “O veti bea! raspunse tare
Si-n manie Deceneu,
Daca nu-mi dati ascultare
Si-agitati poporul meu,
Am s-o-mpun, Sarailie,
Astazi prin decret regal,
Toti s-o bea! A, terci sa fie,
Insa terci national!
Hai sa bem, uitand trecutul
Beti, sa-i facem inceputul”.

Pe feresti sarira printii
Care si-ncotro vazu!
Unu-n goana-si rupse dintii,
Altul intr-un put cazu.
Cel cu cizme, dand din coate,
Se izbea de boi si vaci,
Tropaind cele ciuboate,
Ca-l bagase braga-n draci!
Si-au ramas cei printi de-ocara
Apasand popor si tara.

N-au fost insa lucruri bune
Ce-acest rege-a faptuit,
Caci istoria ne spune
Cum ca dacii au pierit:
Ori de dor de bautura,
Ori de cazna-n ciuda lor, -
Deci luati invatatura,
Regilor, in viitor:
Dac-aveau ce soarbe dacii,
Poate si-azi traiau, saracii!

(web)

This post has been edited by rodi: 9 Dec 2010, 22:46

o stiam.

Ki tudja merre, merre visz a végzet
Göröngyös úton, sötét éjjelen.
Vezesd még egyszer győzelemre néped,
Csaba királyfi csillagösvényen.
Maroknyi székely porlik, mint a szikla
Népek harcának zajló tengerén.
Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja,
Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk!

rodi, cheama-l pe Ion sa faca traducerea! (sau pe Márton )

This post has been edited by kaspersky: 9 Dec 2010, 23:21

p-asta n-o stiam

O stie Marton. A avut-o la examenul de grad.

Ki tudja merre, merre visz a végzet
Göröngyös úton, sötét éjjelen.
Vezesd még egyszer győzelemre néped,
Csaba királyfi csillagösvényen.
Maroknyi székely porlik, mint a szikla
Népek harcának zajló tengerén.
Fejünk az ár, jaj, százszor elborítja,
Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk!

rodi, cheama-l pe Ion sa faca traducerea! (sau pe Márton  )

Nem tudom ! (Nu stiu, nu vorbesc maghiara) Servus

(la latina mai traduci cit ?)

On:
La noi sunt codri verzi de brad si campuri de matasa... (La noi , de O. Goga, frag. )

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare...

... rodi, cheama-l pe Ion sa faca traducerea! ...

Vrei sa faca apoplexie?

Acum in miez de iarna, padurea este o feerie...

M. Eminescu

Revedere


- Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat.

- Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Şi gonind cântările;
Şi mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplându-şi cofeile,
Mi-o cântă femeile.

- Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum eşti
Tot mereu întinereşti.

- Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Şi de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea.
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ţinem,
Cum am fost aşa rămânem:
Marea şi cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna şi cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

Nem tudom ! (Nu stiu, nu vorbesc maghiara)  Servus

no problem, omu' cit traieste invata! Szervusz!