Outline · [ Standard ] · Linear+ istoria F1...

Auto: De la bombe la rachete, Pe parcursul a peste jumatate de secol, masinile de Formula 1 au evoluat de la niste carcase pe roti in care se murea cu zile pina la stadiul de navete spatiale Cristian Zamfir ANII '50 1950. |ncepe razboiul din Coreea. Pe 13 mai, pe circuitul de la Silverstone, are loc prima cursa de Formula 1. 1951. Se cladeste Zidul Berlinului. 1952. China porneste colectivizarea fortata. 1953. Moare Stalin. 1955. Semnarea Pactului de la Varsovia. 1959. Castro vine la putere in Cuba Regulament 1950-1951: motoare de 1,5 litri cu compresor, 4,5 litri fara compresor. Nu exista limitare de greutate a monopostului 1952-1953: motoare de 2 litri fara compresor sau 0,5 litri supraalimentate. Nu exista limitare de greutate a monopostului 1954-1960: motoare de 0,75 litri cu compresor sau 2,5 litri fara compresor. Nu exista limitare de greutate a monopostului Motorul s-a mutat |n primii ani, masinile aveau ceva in comun, motoarele erau plasate in fata. Primul monopost cu propulsor in spate, al australianului Jack Brabham, un Cooper, a aparut pe 16 iulie 1955 si initial nu a fost luat in seama. Pina la sfirsitul decadei, insa, toate masinile preluasera acest stil. |n aceasta perioada s-a facut trecerea de la carburator la injectie. Reteta combustibilului Pina la sfirsitul lui 1957, era permisa alegerea compozitiei combustibilului, de aceea specialistii introduceau alcool in benzina, pentru o mai buna racire. Mercedes avea urmatoarea reteta: 45% benzen, 25% alcool metilic, 23% combustibil de aviatie, 3% acetona, 2% nitrobenzen, ultimele doua procente raminind secrete pina astazi. Mixtura era atit de agresiva, incit ramasitele din motor trebuia extrase si acesta clatit, altfel propulsorul se deteriora pina dimineata. Evolutia frinelor |n prima jumatate a decadei, masinile erau echipate cu frine pe tambur. |n 1955, Tony Brooks a fost primul pilot care a beneficiat de frine pe disc, iar in 1958 Ferrari a adaptat un astfel de sistem de la o masina sport la monopostul de F1. Ciudatenii La inceputul anilor '50, BRM a folosit un motor de 1,5 litri cu 16 cilindri. Teoretic, acesta dezvolta 615 cai-putere la 12.000 rotatii pe minut, dar de fapt "murea" pe pista la 525 CP si 10.500 rpm. Alfa Romeo a testat un monopost cu tractiune integrala, la care cockpit-ul era plasat in spatele axei din spate, iar Ferrari a construit un propulsor cu doar doi cilindri. Siguranta precara |n anii '50, masinile nu aveau protectie la rostogolire, la incendiu, sistem de frinare diferentiat pe cele doua punti, centuri de siguranta. |n cazul unei ciocniri, rezervorul se putea sparge si masina lua foc. Pilotul avea un post de conducere inalt si era extrem de expus accidentelor. ANII '60 1960. Saptesprezece natiuni africane si-au cistigat independenta. 1961. Iuri Gagarin devine primul om ajuns in spatiu. 1963. Kennedy e asasinat. 1967. Razboiul de 6 zile dintre Israel si citeva tari arabe. 1969. Americanii ajung pe Luna. Primul festival Woodstock atrage 500.000 de oameni Regulament 1961-1965: cilindree intre 1,3 si 1,5 litri, fara compresor; greutate minima: 450 kg, cu apa si ulei, dar fara combustibil 1966-1969: 1,5 litri cu compresor sau 3 fara compresor; greutate minima: 500 kg, cu apa si ulei, dar fara combustibil Creste siguranta |n 1963, apar primele reglementari de siguranta si codul de semnalizare prin steaguri. Masinile au pompa de benzina, sistem dublu de frinare si starter automat. Desi capacitatea motoarelor a scazut, puterea lor a ajuns la 220 cai. La opt ani dupa ce Alan Stacey moare in urma impactului cu o pasare, in 1968, se introduc castile care acopera total capul si devine obligatoriu roll-bar-ul, care protejeaza capul pilotului. Multi driveri au murit din pricina fragmentelor - in special din coloana volanului -, mai ales din pricina centurilor de siguranta ale caror puncte de prindere erau prea fragile. Spre sfirsitul deceniului apar si primele combinezoane rezistente la foc. Le-au crescut aripi |ncepe revolutia aerodinamica. |n 1967, apar primele eleroane - preluate de la avioane si asezate invers, pentru a crea o forta deportanta - fixate la inceput la o mare inaltime la bombe lasinilor, in spatele pilotului. |n 1969, aripa posterioara era fixata pe caroserie, creind deportanta fara a afecta asupra elasticitatii suspensiilor, iar cea din fata in punctul de articulatie al suspensiilor de sasiu. Din cauza numeroaselor accidente cauzate de ruperea eleroanelor, la Marele Premiu al Principatului Monaco din 1969 acestea au fost interzise. Dintr-o bucata Lotus a fost teamul inovator al deceniului. |n 1962, Colin Chapman a prezentat faimosul Lotus 25, primul sasiu monococ - adica realizat dintr-o singura bucata -, construit pe baza unei tehnologii folosite de 50 de ani in industria aeronautica. Ca urmare, a crescut spectaculos rigiditatea, manevrabilitatea si confortul. |n 1968, Lotus a mai inaugurat o era, fiind prima echipa care a afisat un sponsor pe masina, Imperial Tobacco. ANII '70 1970. Thor Heyerdahl traverseaza Atlanticul intr-o pluta. Avioanele Boeing 747 intra in serviciu, iar grupul Beatles se destrama. 1972. Scandalul Watergate. 1973. Criza petrolului. 1979. |ncepe Revolutia Islamica in Iran si Maica Teresa primeste Premiul Nobel pentru pace Regulament 1970-1980: motoare de 1,5 litri cu compresor sau 3 fara compresor. Greutatea minima s-a modificat de citeva ori in timpul deceniului Nasterea masinii moderne |n 1970, Colin Chapman construieste monopostul care va da o alta fata Formulei. Lotus 72 aducea multe noutati: aripa din fata ascutita cu doua elemente laterale, suspensii pe bara de torsiune, eleronul posterior compus din trei elemente aerodinamice si, cea mai importanta, radiatorul frontal s-a transformat in doua montate lateral. Aceasta ultima masura avea ca scop imbunatatirea aerodinamicii si pe cea a combustiei motorului. Tot Lotus e formatia care a studiat si aplicat prima efectul de sol. {anturile laterale de sub masina creau o depresiune sub monopost ce permitea pastrarea stabilitatii in virajele abordate cu viteza mare, fiind interzise citiva ani mai tirziu. Tot in 1970 au fost introduse rezervoarele deformabile, care reduc mult riscul unui incendiu. Este deceniul in care apar treptat zonele de deformatie ce absorb socurile. |n 1977, Michelin realizeaza primele pneuri radiale pentru F1. Solutii extreme Lotus a creat si o masina turbo, care a dat semnalul pentru Renault. |n iulie 1977, francezii au pus pe grila primul propulsor cu turbina vazut in F1 din 1951. Criza petrolului a facut ca unii sponsori , cum ar fi Shell, sa se retraga din joc. Inovatii au fost facute in domeniul motoarelor: a aparut unul in 12 cilindri realizat de Ferrari si un V8 marca Ford. Tyrrell a aruncat in lupta celebrul P34 in 1976, care avea sase roti - doua in spate si patru in fata - si cu care s-au obtinut doua victorii. Brabham a recurs la solutii extreme, construind modelul BT46, care nu avea radiatoare, dar motoarele au fiert inca din teste si s-a renuntat la proiect. |n 1978, Brabham a realizat o masina cu ventilator, care extragea aerul de sub monopost si marea efectul de sol. Dupa o victorie in Suedia, sistemul a fost interzis. ANII '80 1980. Invazia sovietica in Afghanistan, incepe razboiul dintre Irak si Iran. John Lennon e impuscat. 1981. Este identificat virusul HIV. 1982. Razboiul Malvinelor, Israelul invadeaza Libanul. 1985. Gorbaciov vine la putere in Uniunea Sovietica. 1989. Zidul Berlinului e darimat, cade Ceausescu Regulament Capacitatile ramin aceleasi ca in deceniul precedent, greutatea minim admisa variind deseori. |n 1986, motoarele normal aspirate sint interzise. Se impun restrictii de consum, precum si de presiune pentru motoarele turbo, care dispar din 1989 Sub semnul luptei |ncepe si cursa tehnologiei, la inceputul lui 1980 timpii pe tur micsorindu-se cu peste 3 secunde fata de anul precedent. Forta transversala exercitata intr-un viraj asupra masinii ajunge la aproape de trei ori greutatea acesteia. Apar primele studii aerodinamice pe calculator sau in tunele de vint. Patrick Head, directorul tehnic de la Williams, are ideea de a plasa pompa de benzina in spatele monopostului, pentru a micsora rezistenta la inaintare. O alta inventie, folosita si astazi in F1, va schimba competitia. McLaren si Lotus sint primele teamuri care au folosit caroserii din fibra de carbon in locul celor din aluminiu, avind rigiditate mai mare si oferind o siguranta mult sporita. Cel mai puternic motor din F1 |n "era turbo", intre 1983 si 1988, motoarele au depasit 1.000 de cai-putere. Propulsorul BMW in patru cilindri care i-a adus titlul in 1983 lui Piquet avea aproape 1.500 si o turatie maxima de 11.000 de rotatii pe minut. Cu acest motor s-au depasit 351 kilometri pe ora. Pare aproape incredibil, dar cel mai puternic motor din F1 se baza pe unul de serie. A fost luat de la modelul BMW 2002 lansat in 1969 si i s-a micsorat capacitatea de la 2 la 1,5 litri. S-au ales doar motoarele care parcursesera peste 100.000 de kilometri, pentru a se reduce tensiunile interne. Mai tirziu, BMW a inventat un tratament special pentru a evita folosirea motoarelor uzate. Combustibilul folosit era unul special, pentru a impiedica propulsorul sa explodeze. Era produs de o rafinarie germana pe baza unei retete secrete inventate de nazisti pentru industria de razboi. Trucuri Spoilerele mobile si canalele care aveau ca scop cresterea efectului de sol fiind interzise, Colin Chapman inventeaza chiar o masina, Lotus Type 88, cu doua sasiuri, unul fix si unul mobil. Ultimul se apropia de pista in timpul virajelor, dar era la distanta regulamentara in repaus. Oficialii au detectat insa trucul si au interzis monopostul. |n 1982, moda pacalirii era alta: masinile mai usoare. Regulamentul prevedea ca greutatea minima a unei masini sa fie de 580 kilograme. Profitind de faptul ca se permitea completarea dupa cursa a lichidului de racire, Brabham si Williams construiau rezervoare false pentru acesta. Goale in timpul cursei, acestea erau "reumplute" la final, pina se ajungea la 580 kilograme. ANII '90 1990. |ncepe primul razboi din Irak, cele doua Germanii se unesc.1994. Moare Ayrton Senna, Michael Schumacher cistiga primul sau titlu. 1996. Izbucneste "boala vacii nebune" in Marea Britanie. 1998. Scandalul Monica Lewinski. Viagra e recunoscuta ca medicament. 1999. Atacul NATO impotriva Serbiei, populatia globului atinge 6 miliarde Regulament Din 1989 pina in 1993, realimentarea e interzisa. |n 1993, e interzisa asistarea electronica a pilotului, iar din 1995 capacitatea cilindrica scade la 3 litri. Dupa 1995, o sumedenie de reglementari cresc gradat siguranta. Din 1997, greutatea minima a unui monopost, cu pilot cu tot, e de 600 kilograme Cursa "inarmarilor" Chiar de la inceputul deceniului, echipele au inceput sa cheltuiasca sume imense pentru tehnologizare. |n 1990, Tyrrell a lansat monopostul 019, care avea sa schimbe directia de proiectare in F1. Nasul ridicat avea rolul de a optimiza fluxul de aer patruns sub masina si de a mari efectul de sol. Cu un an inainte, designerul aceluiasi team, Harvey Postlethwaite, mai introdusese un concept interesant: priza de aer deasupra castii pilotului avind si rol de protectie a acestuia, element care de atunci exista pe orice monopost de F1. Materiale folosite in industria spatiala, precum titanul si kevlarul, sint folosite la constructia caroseriei, a cutiei de viteze sau a suspensiilor. Legende pe roti In 1992, Williams a scos una dintre cele mai "tari" masini din istorie. FW14B avea sasiu activ, controlat de computer, care se adapta imediat la conditiile exterioare. Tractiunea controlata elimina derapajele nedorite. In 1995, pentru a diminua apasarea la sol cu aproximativ 40 la suta, podeaua centrala plata a devenit obligatorie. Adaptarea perfecta la schimbarile de regulament din 1998 - latimea monoposturilor a scazut de la 200 la 180 centimetri, cockpit-ul a fost marit, au aparut santurile transversale pe pneuri - au dus la aparitia unui nou bolid legendar: MP4-13. Acesta a instaurat "dictatura" McLaren pentru sfirsitul de deceniu. Pedala de ambreiaj - actionat de la o maneta din spatele volanului - fusese inlocuita de una care crea o frinare suplimentara, pe roata posterioara din interiorul virajului, marind stabilitatea. ANII 2000 2000. Genomul uman este descifrat, ceea ce va revolutiona medicina. 2001. Atacul de la World Trade Center din New York. Incepe razboiul din Afghanistan. 2002. Rebelii ceceni iau 763 de ostatici in Moscova. 2003. Naveta Columbia explodeaza Regulament In 2002, tractiunea controlata a revenit in F1, dar ea va fi interzisa, probabil, incepind din 2004 Reginele rosii Ferrari sfirseste cele doua decenii in care nu a luat titlul la piloti obtinind victorii dupa victorii, realizate cu monoposturi din ce in ce mai evoluate. Diferenta tehnologica maxima fata de concurenta este obtinuta in 2002, cind cu monopostul F2002 pilotii din Maranello au obtinut 14 victorii din 15 curse, ratind doar intrecerea din Monaco, unde Coulthard a beneficiat in calificari de pneuri mai bune si nu a putut fi depasit. Monopostul rosu e considerat drept cel mai bun din istoria Marelui Circ, raportat la epoca sa. Zona in care constructorii au izbutit sa obtina rezultate uluitoare este aerodinamica. Practic, fiecare element, de la bratele suspensiilor pina la deflectoare, este proiectat pe calculator. Fiecare echipa face studii intr-un tunel aerodinamic. Radiatoarele laterale sint mai mari decit in urma cu un deceniu, pentru a furniza suficient aer motoarelor. In fiecare an, computerele de bord inmagazineaza in medie cu 30 la suta mai multa informatie decit in sezonul precedent. Puterea motoarelor atinge borna de 900 cai, iar turatia depaseste 19.000 rotatii pe minut. In ciuda masurilor luate pentru reducerea vitezelor de virf, acestea ating valorile din "era turbo", fiind insa acum realizate cu motoare normal aspirate. Protectie maxima Fata de inceputul istoriei Marelui Circ, siguranta a evoluat imens. In anii '50, un pilot putea muri strivit sau ars la o coliziune petrecuta la 60 kilometri pe ora. In 1994, Ayrton Senna a trecut in nefiinta, dupa ce masina sa a intrat cu aproximativ 180 kilometri pe ora intr-un zid de beton, iar fragmente din suspensia din dreapta fata i-au penetrat casca. In Marele Premiu al Braziliei, monopostul lui Fernando Alonso s-a izbit de zid la aproape 280 kilometri pe ora si pilotul n-a patit nimic. Una intre masurile cele mai importante luate la inceputul lui 2003 a fost obligativitatea pilotilor de a purta sistemul HANS.

Auto: De la bombe la rachete,
Pe parcursul a peste jumatate de secol, masinile de Formula 1 au evoluat de la niste carcase pe roti in care se murea cu zile pina la stadiul de navete spatiale

Cristian Zamfir

ANII '50

1950. |ncepe razboiul din Coreea. Pe 13 mai, pe circuitul de la Silverstone, are loc prima cursa de Formula 1. 1951. Se cladeste Zidul Berlinului. 1952. China porneste colectivizarea fortata. 1953. Moare Stalin. 1955. Semnarea Pactului de la Varsovia. 1959. Castro vine la putere in Cuba Regulament

1950-1951: motoare de 1,5 litri cu compresor, 4,5 litri fara compresor. Nu exista limitare de greutate a monopostului
1952-1953: motoare de 2 litri fara compresor sau 0,5 litri supraalimentate. Nu exista limitare de greutate a monopostului
1954-1960: motoare de 0,75 litri cu compresor sau 2,5 litri fara compresor. Nu exista limitare de greutate a monopostului

Motorul s-a mutat
|n primii ani, masinile aveau ceva in comun, motoarele erau plasate in fata. Primul monopost cu propulsor in spate, al australianului Jack Brabham, un Cooper, a aparut pe 16 iulie 1955 si initial nu a fost luat in seama. Pina la sfirsitul decadei, insa, toate masinile preluasera acest stil. |n aceasta perioada s-a facut trecerea de la carburator la injectie.

Reteta combustibilului
Pina la sfirsitul lui 1957, era permisa alegerea compozitiei combustibilului, de aceea specialistii introduceau alcool in benzina, pentru o mai buna racire. Mercedes avea urmatoarea reteta: 45% benzen, 25% alcool metilic, 23% combustibil de aviatie, 3% acetona, 2% nitrobenzen, ultimele doua procente raminind secrete pina astazi. Mixtura era atit de agresiva, incit ramasitele din motor trebuia extrase si acesta clatit, altfel propulsorul se deteriora pina dimineata.

Evolutia frinelor
|n prima jumatate a decadei, masinile erau echipate cu frine pe tambur. |n 1955, Tony Brooks a fost primul pilot care a beneficiat de frine pe disc, iar in 1958 Ferrari a adaptat un astfel de sistem de la o masina sport la monopostul de F1.

Ciudatenii
La inceputul anilor '50, BRM a folosit un motor de 1,5 litri cu 16 cilindri. Teoretic, acesta dezvolta 615 cai-putere la 12.000 rotatii pe minut, dar de fapt "murea" pe pista la 525 CP si 10.500 rpm. Alfa Romeo a testat un monopost cu tractiune integrala, la care cockpit-ul era plasat in spatele axei din spate, iar Ferrari a construit un propulsor cu doar doi cilindri.

Siguranta precara
|n anii '50, masinile nu aveau protectie la rostogolire, la incendiu, sistem de frinare diferentiat pe cele doua punti, centuri de siguranta. |n cazul unei ciocniri, rezervorul se putea sparge si masina lua foc. Pilotul avea un post de conducere inalt si era extrem de expus accidentelor.

ANII '60

1960. Saptesprezece natiuni africane si-au cistigat independenta. 1961. Iuri Gagarin devine primul om ajuns in spatiu. 1963. Kennedy e asasinat. 1967. Razboiul de 6 zile dintre Israel si citeva tari arabe. 1969. Americanii ajung pe Luna. Primul festival Woodstock atrage 500.000 de oameni

Regulament

1961-1965: cilindree intre 1,3 si 1,5 litri, fara compresor; greutate minima: 450 kg, cu apa si ulei, dar fara combustibil
1966-1969: 1,5 litri cu compresor sau 3 fara compresor; greutate minima: 500 kg, cu apa si ulei, dar fara combustibil

Creste siguranta
|n 1963, apar primele reglementari de siguranta si codul de semnalizare prin steaguri. Masinile au pompa de benzina, sistem dublu de frinare si starter automat. Desi capacitatea motoarelor a scazut, puterea lor a ajuns la 220 cai. La opt ani dupa ce Alan Stacey moare in urma impactului cu o pasare, in 1968, se introduc castile care acopera total capul si devine obligatoriu roll-bar-ul, care protejeaza capul pilotului. Multi driveri au murit din pricina fragmentelor - in special din coloana volanului -, mai ales din pricina centurilor de siguranta ale caror puncte de prindere erau prea fragile. Spre sfirsitul deceniului apar si primele combinezoane rezistente la foc.

Le-au crescut aripi
|ncepe revolutia aerodinamica. |n 1967, apar primele eleroane - preluate de la avioane si asezate invers, pentru a crea o forta deportanta - fixate la inceput la o mare inaltime la bombe lasinilor, in spatele pilotului. |n 1969, aripa posterioara era fixata pe caroserie, creind deportanta fara a afecta asupra elasticitatii suspensiilor, iar cea din fata in punctul de articulatie al suspensiilor de sasiu. Din cauza numeroaselor accidente cauzate de ruperea eleroanelor, la Marele Premiu al Principatului Monaco din 1969 acestea au fost interzise.

Dintr-o bucata
Lotus a fost teamul inovator al deceniului. |n 1962, Colin Chapman a prezentat faimosul Lotus 25, primul sasiu monococ - adica realizat dintr-o singura bucata -, construit pe baza unei tehnologii folosite de 50 de ani in industria aeronautica. Ca urmare, a crescut spectaculos rigiditatea, manevrabilitatea si confortul. |n 1968, Lotus a mai inaugurat o era, fiind prima echipa care a afisat un sponsor pe masina, Imperial Tobacco.

ANII '70

1970. Thor Heyerdahl traverseaza Atlanticul intr-o pluta. Avioanele Boeing 747 intra in serviciu, iar grupul Beatles se destrama. 1972. Scandalul Watergate. 1973. Criza petrolului. 1979. |ncepe Revolutia Islamica in Iran si Maica Teresa primeste Premiul Nobel pentru pace

Regulament

1970-1980: motoare de 1,5 litri cu compresor sau 3 fara compresor. Greutatea minima s-a modificat de citeva ori in timpul deceniului

Nasterea masinii moderne
|n 1970, Colin Chapman construieste monopostul care va da o alta fata Formulei. Lotus 72 aducea multe noutati: aripa din fata ascutita cu doua elemente laterale, suspensii pe bara de torsiune, eleronul posterior compus din trei elemente aerodinamice si, cea mai importanta, radiatorul frontal s-a transformat in doua montate lateral. Aceasta ultima masura avea ca scop imbunatatirea aerodinamicii si pe cea a combustiei motorului. Tot Lotus e formatia care a studiat si aplicat prima efectul de sol. {anturile laterale de sub masina creau o depresiune sub monopost ce permitea pastrarea stabilitatii in virajele abordate cu viteza mare, fiind interzise citiva ani mai tirziu. Tot in 1970 au fost introduse rezervoarele deformabile, care reduc mult riscul unui incendiu. Este deceniul in care apar treptat zonele de deformatie ce absorb socurile. |n 1977, Michelin realizeaza primele pneuri radiale pentru F1.

Solutii extreme
Lotus a creat si o masina turbo, care a dat semnalul pentru Renault. |n iulie 1977, francezii au pus pe grila primul propulsor cu turbina vazut in F1 din 1951. Criza petrolului a facut ca unii sponsori , cum ar fi Shell, sa se retraga din joc. Inovatii au fost facute in domeniul motoarelor: a aparut unul in 12 cilindri realizat de Ferrari si un V8 marca Ford. Tyrrell a aruncat in lupta celebrul P34 in 1976, care avea sase roti - doua in spate si patru in fata - si cu care s-au obtinut doua victorii. Brabham a recurs la solutii extreme, construind modelul BT46, care nu avea radiatoare, dar motoarele au fiert inca din teste si s-a renuntat la proiect. |n 1978, Brabham a realizat o masina cu ventilator, care extragea aerul de sub monopost si marea efectul de sol. Dupa o victorie in Suedia, sistemul a fost interzis.

ANII '80

1980. Invazia sovietica in Afghanistan, incepe razboiul dintre Irak si Iran. John Lennon e impuscat. 1981. Este identificat virusul HIV. 1982. Razboiul Malvinelor, Israelul invadeaza Libanul. 1985. Gorbaciov vine la putere in Uniunea Sovietica. 1989. Zidul Berlinului e darimat, cade Ceausescu

Regulament

Capacitatile ramin aceleasi ca in deceniul precedent, greutatea minim admisa variind deseori. |n 1986, motoarele normal aspirate sint interzise. Se impun restrictii de consum, precum si de presiune pentru motoarele turbo, care dispar din 1989

Sub semnul luptei
|ncepe si cursa tehnologiei, la inceputul lui 1980 timpii pe tur micsorindu-se cu peste 3 secunde fata de anul precedent. Forta transversala exercitata intr-un viraj asupra masinii ajunge la aproape de trei ori greutatea acesteia. Apar primele studii aerodinamice pe calculator sau in tunele de vint. Patrick Head, directorul tehnic de la Williams, are ideea de a plasa pompa de benzina in spatele monopostului, pentru a micsora rezistenta la inaintare. O alta inventie, folosita si astazi in F1, va schimba competitia. McLaren si Lotus sint primele teamuri care au folosit caroserii din fibra de carbon in locul celor din aluminiu, avind rigiditate mai mare si oferind o siguranta mult sporita.

Cel mai puternic motor din F1
|n "era turbo", intre 1983 si 1988, motoarele au depasit 1.000 de cai-putere. Propulsorul BMW in patru cilindri care i-a adus titlul in 1983 lui Piquet avea aproape 1.500 si o turatie maxima de 11.000 de rotatii pe minut. Cu acest motor s-au depasit 351 kilometri pe ora. Pare aproape incredibil, dar cel mai puternic motor din F1 se baza pe unul de serie. A fost luat de la modelul BMW 2002 lansat in 1969 si i s-a micsorat capacitatea de la 2 la 1,5 litri. S-au ales doar motoarele care parcursesera peste 100.000 de kilometri, pentru a se reduce tensiunile interne. Mai tirziu, BMW a inventat un tratament special pentru a evita folosirea motoarelor uzate. Combustibilul folosit era unul special, pentru a impiedica propulsorul sa explodeze. Era produs de o rafinarie germana pe baza unei retete secrete inventate de nazisti pentru industria de razboi.

Trucuri
Spoilerele mobile si canalele care aveau ca scop cresterea efectului de sol fiind interzise, Colin Chapman inventeaza chiar o masina, Lotus Type 88, cu doua sasiuri, unul fix si unul mobil. Ultimul se apropia de pista in timpul virajelor, dar era la distanta regulamentara in repaus. Oficialii au detectat insa trucul si au interzis monopostul. |n 1982, moda pacalirii era alta: masinile mai usoare. Regulamentul prevedea ca greutatea minima a unei masini sa fie de 580 kilograme. Profitind de faptul ca se permitea completarea dupa cursa a lichidului de racire, Brabham si Williams construiau rezervoare false pentru acesta. Goale in timpul cursei, acestea erau "reumplute" la final, pina se ajungea la 580 kilograme.

ANII '90

1990. |ncepe primul razboi din Irak, cele doua Germanii se unesc.1994. Moare Ayrton Senna, Michael Schumacher cistiga primul sau titlu. 1996. Izbucneste "boala vacii nebune" in Marea Britanie. 1998. Scandalul Monica Lewinski. Viagra e recunoscuta ca medicament. 1999. Atacul NATO impotriva Serbiei, populatia globului atinge 6 miliarde

Regulament

Din 1989 pina in 1993, realimentarea e interzisa. |n 1993, e interzisa asistarea electronica a pilotului, iar din 1995 capacitatea cilindrica scade la 3 litri. Dupa 1995, o sumedenie de reglementari cresc gradat siguranta. Din 1997, greutatea minima a unui monopost, cu pilot cu tot, e de 600 kilograme

Cursa "inarmarilor"
Chiar de la inceputul deceniului, echipele au inceput sa cheltuiasca sume imense pentru tehnologizare. |n 1990, Tyrrell a lansat monopostul 019, care avea sa schimbe directia de proiectare in F1. Nasul ridicat avea rolul de a optimiza fluxul de aer patruns sub masina si de a mari efectul de sol. Cu un an inainte, designerul aceluiasi team, Harvey Postlethwaite, mai introdusese un concept interesant: priza de aer deasupra castii pilotului avind si rol de protectie a acestuia, element care de atunci exista pe orice monopost de F1. Materiale folosite in industria spatiala, precum titanul si kevlarul, sint folosite la constructia caroseriei, a cutiei de viteze sau a suspensiilor.

Legende pe roti
In 1992, Williams a scos una dintre cele mai "tari" masini din istorie. FW14B avea sasiu activ, controlat de computer, care se adapta imediat la conditiile exterioare. Tractiunea controlata elimina derapajele nedorite. In 1995, pentru a diminua apasarea la sol cu aproximativ 40 la suta, podeaua centrala plata a devenit obligatorie. Adaptarea perfecta la schimbarile de regulament din 1998 - latimea monoposturilor a scazut de la 200 la 180 centimetri, cockpit-ul a fost marit, au aparut santurile transversale pe pneuri - au dus la aparitia unui nou bolid legendar: MP4-13. Acesta a instaurat "dictatura" McLaren pentru sfirsitul de deceniu. Pedala de ambreiaj - actionat de la o maneta din spatele volanului - fusese inlocuita de una care crea o frinare suplimentara, pe roata posterioara din interiorul virajului, marind stabilitatea.

ANII 2000

2000. Genomul uman este descifrat, ceea ce va revolutiona medicina. 2001. Atacul de la World Trade Center din New York. Incepe razboiul din Afghanistan. 2002. Rebelii ceceni iau 763 de ostatici in Moscova. 2003. Naveta Columbia explodeaza

Regulament

In 2002, tractiunea controlata a revenit in F1, dar ea va fi interzisa, probabil, incepind din 2004

Reginele rosii
Ferrari sfirseste cele doua decenii in care nu a luat titlul la piloti obtinind victorii dupa victorii, realizate cu monoposturi din ce in ce mai evoluate. Diferenta tehnologica maxima fata de concurenta este obtinuta in 2002, cind cu monopostul F2002 pilotii din Maranello au obtinut 14 victorii din 15 curse, ratind doar intrecerea din Monaco, unde Coulthard a beneficiat in calificari de pneuri mai bune si nu a putut fi depasit. Monopostul rosu e considerat drept cel mai bun din istoria Marelui Circ, raportat la epoca sa.

Zona in care constructorii au izbutit sa obtina rezultate uluitoare este aerodinamica. Practic, fiecare element, de la bratele suspensiilor pina la deflectoare, este proiectat pe calculator. Fiecare echipa face studii intr-un tunel aerodinamic. Radiatoarele laterale sint mai mari decit in urma cu un deceniu, pentru a furniza suficient aer motoarelor. In fiecare an, computerele de bord inmagazineaza in medie cu 30 la suta mai multa informatie decit in sezonul precedent. Puterea motoarelor atinge borna de 900 cai, iar turatia depaseste 19.000 rotatii pe minut. In ciuda masurilor luate pentru reducerea vitezelor de virf, acestea ating valorile din "era turbo", fiind insa acum realizate cu motoare normal aspirate.

Protectie maxima
Fata de inceputul istoriei Marelui Circ, siguranta a evoluat imens. In anii '50, un pilot putea muri strivit sau ars la o coliziune petrecuta la 60 kilometri pe ora. In 1994, Ayrton Senna a trecut in nefiinta, dupa ce masina sa a intrat cu aproximativ 180 kilometri pe ora intr-un zid de beton, iar fragmente din suspensia din dreapta fata i-au penetrat casca. In Marele Premiu al Braziliei, monopostul lui Fernando Alonso s-a izbit de zid la aproape 280 kilometri pe ora si pilotul n-a patit nimic. Una intre masurile cele mai importante luate la inceputul lui 2003 a fost obligativitatea pilotilor de a purta sistemul HANS.

felicitari pentru un super articol, erau destul de multe pb pe care nu le stiam si pe care le-am aflat .

gazeta sporturilor de azi;

monopostul lui Fernando Alonso s-a izbit de zid la aproape 280 kilometri pe ora si pilotul n-a patit nimic.

adeca a INTRAT in ZID, PERPENDICULAR, cu 280 la ora SI N-A patit nimic ?
Uh huh sa-i zica asta lu' Mutu'
poate avea 280 si doar a shters zidu' cu roata...

Nu. A intrat intai intr-o roata desprinsa de pe un alt monopost, s-a rasucit si a intrat cu botul in parapet. Cred ca l-a zdruncinat ceva fiindca mergea pe 2 carari cand a iesit de acolo, dar e impresionant sa vezi asa ceva si pilotul sa scape fara nimic rupt.

Cred ca l-a zdruncinat ceva fiindca mergea pe 2 carari cand a iesit de acolo, dar e impresionant sa vezi asa ceva si pilotul sa scape fara nimic rupt.

A fost blat !!!!!

Componenta perpendiculara nu a fost asa de mare in cazul lui Alonso, care s-a "scurs" pe zid.
A fost mai de mult pe Discovery un doc. despre impacturile din curse, luand ca baza seria Indy/CART. Problema era ca "albia" in care e pilotul e testata in cateva feluri standard, insa in cursa sunt feluri diferite de impact (nimeni nu se va crashui perpendicular pe zid). Acceleratiile erau destul de mari (ei nu se asteptasera la valori de genul ala) si impactul creierului cu cutia craniana devine chiar foarte important. Sistemul HANS a fost bagat pentru a nu-i rupe gatul, insa stiu ca erau ceva discutii sa se mai umble la el tocmai sa nu fie prea solidar cu cadrul masinii.

A fost blat !!!!!  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:  :lol:

Evident (?!). Jos Corleone!

Blat, blat!!! Dar sa stim si noi!!!

Auto: Exodul spre Est,
La inceputul anilor '50, toate cursele de F1 se disputau in vestul Europei. Peste trei sezoane, "Batrinul Continent" ar putea ramine cu mai putin de o treime din intreceri

Harta "politica" a Formulei

Daca in anul inaugural al Marelui Circ, 1950, se organizau curse in Marea Britanie, Principatul Monaco, Elvetia, Belgia, Franta si Italia, teatrul de operatiuni se va muta in curind in tari precum China, Bahrein, India, Turcia si Rusia

Adrian Georgescu

Formula 1 s-a nascut in 1950 ca un sport al elitei occidentale a motorsportului. Cu exceptia Cursei de 500 de mile de la Indianapolis, care conta in clasamentul general, dar la care pilotii europeni nu participau - nici americanii nu veneau la Marile Premii de pe "Batrinul Continent" - , toate intrecerile se disputau in Europa vestica. Aparitiile, in 1953, a Argentinei in calendar - Mare Premiu introdus datorita lui Fangio, care domina F1 in acei ani - si a singurei curse organizate vreodata pe "Continentul Negru", - cu exceptia Marilor Premii din Africa de Sud -, cea din Maroc, 1958, au reprezentat iesirea din exclusivismul vest-european. |n 1968, cursele organizate in Europa occidentala reprezentau doar 66 la suta din total.

Singele albastru s-a inverzit
O data cu anii '70 si aparitia sponsorilor, harta a inceput sa se modifice in functie de interesul financiar. Criza petrolului si valul tehnologic resimtit in Marele Circ au facut ca multe companii nipone sa se implice in "carusel", aparind si un Mare Premiu al Japoniei in 1976, primul organizat in Asia. Statele Unite au inceput sa ceara o "halca" mai mare, ori pe teritoriul sau, ori in tarile vecine, Mexic si Canada. Astfel, in 1982 au existat chiar trei Mari Premii americane, unul desfasurindu-se pe strazile din Las Vegas. Startul s-a dat din fata somptuosului Caesar's Palace, favoare platita cu bani grei. |n 1986, incredibilul s-a produs: o tara comunista, Ungaria, intra in Marele Circ. |n 1983, Bernie Ecclestone a purtat negocieri cu autoritatile sovietice pentru organizarea unei curse la Moscova, dar acestea au cazut si a fost aleasa Budapesta. Credeti ca Ecclestone nu stia ca peste trei ani avea sa cada Cortina de Fier si ca pietele estice se vor deschide? |n 1988, Marile Premii din Europa occidentala aveau o pondere de numai 56 la suta in calendar.

"Drumul tutunului" spre Orient
Razboiul cu Uniunea Europeana, care va interzice in 2005 sau 2006 publicitatea la tutun, a dat semnalul unei alte migratii spre est. }ari cu traditie in sporturile cu motor, precum Austria, Belgia, Marea Britanie, au disparut sau sint in pericol sa iasa din calendar, altele, precum Germania sau Italia, risca sa organizeze un singur Mare Premiu pe an. Dupa ce Malaysia i s-a alaturat Japoniei in 1999, in 2004 vor intra in joc China si, probabil, Bahreinul. Pentru 2006 se vorbeste despre India, Rusia si Turcia, tari care investesc miliarde in infrastructura si nu au legi antitabac. Astfel, daca previziunile se vor implini, Occidentul european va ramine cu mai putin de 30 la suta din "teritoriul" pe care il stapinea in 1950.

EVOLUTIA HAR}II DE-A LUNGUL ANILOR

1950*. 6 curse, toate in Europa vestica
1960*. 9 curse: una in America de Sud, una in America de Nord, 7 in Europa vestica
1968. 12 curse: una in Africa, 3 in America de Nord, 8 in Europa vestica
1973. 15 curse: una in Africa, doua in America de Sud, doua in America de Nord, 10 in Europa vestica
1982. 16 curse: una in Africa, una in America de Sud, 4 in America de Nord, 10 in Europa vestica
1988. 16 curse: una in America de Sud, 3 in America de Nord, una in Australia, una in Asia, una in Europa estica, 9 in Europa vestica
1997. 17 curse: doua in America de Sud, una in Australia, una in Asia, una in America de Nord, una in Europa estica, 11 in Europa vestica
2004 (provizoriu). 17 curse: una in America de Sud, una in Australia, 4 in Asia, doua in America de Nord, una in Europa estica, 8 in Europa vestica
2006 (probabil). 17 curse: una in America de Sud, una in Australia, 6 in Asia, doua in America de Nord, doua in Europa estica, 5 in Europa vestica
* Cursa de 500 de mile de la Indianapolis facea parte din calendar, insa pilotii europeni nu participau la ea
(gazeta sporturilor)

Echipamentul unui pilot aduce cu cel folosit de un cosmonaut

Adrian Georgescu

Echipamentul unui pilot de Formula 1 se bazeaza in primul rind pe un material numit Nomex. La sfirsitul anilor '60 se folosea azbestul, apoi au aparut polimerii rezistenti la caldura. Inventat acum aproape 30 de ani si produs de concernul american DuPont, Nomex-ul e compus din fibre artificiale, continind, printre altele, kevlar, un material folosit la fuzelajele rachetelor cosmice. Modul de confectionare e special, cu pernute de aer intre cusaturi, deoarece aerul e un conductor de caldura foarte slab. Un combinezon cintareste aproximativ 1,5 kilograme, iar ecusoanele sponsorilor pot ajunge pina la 0,5 kilograme. Conditia principala pe care trebuie sa o indeplineasca un combinezon este sa reziste timp de 12 secunde la un incendiu, pina cind pielea sufera arsuri de gradul 2, acesta fiind intervalul maxim de interventie al echipelor de salvare. Pe sub combinezon, pilotul e invelit intr-un alt strat de Nomex, de la ghetele speciale, sosete si izmene pina la cagula - numita balaclava.

Accidentul lui Lauda din 1976, cind pilotul a rezistat arsurilor, dar era sa moara intoxicat cu monoxid de carbon, a dus la confectionarea unor tuburi care pleaca de sub casca si ajung sub combinezon, unde sint conectate la butelii cu oxigen.

Manusile
Sint realizate tot din Nomex si nu sint chiar asa de usor de facut. "Inaintea Marelui Premiu al Frantei din 1998, multi piloti ne-au spus ca ii stringeau manusile. Am crezut ca glumesc, dar apoi am realizat ca, de la caldura, palmele lor se marisera", a povestit Bruno Vaglienti, de la Sparco, unul dintre producatorii cei mai respectati de echipament din F1.

Centurile de siguranta
Sint prinse in 5 puncte si pot fi decuplate la o simpla apasare de buton, astfel incit pilotul sa poata iesi rapid din cockpit. Acestea il fixeaza bine pe scaun, astfel incit sa nu fie azvirlit prin cockpit sau din masina.

HANS
Head and Neck Support este un dispozitiv proiectat de doctorul Robert Hubbard de la Universitatea din Michigan, perfectionat apoi de Mercedes si devenit obligatoriu in F1 de la inceputul acestui an. Pornind de la accidentul lui Hakkinen din 1995, de la Adelaide, cind gitul pilotului s-a lungit cu 12 centimetri in urma impactului frontal, niste coarde elastice fixeaza casca pilotului de suporturile de pe umeri. Foarte bun la impacturile frontale, nu da un randament bun la cele laterale, fiind contestat de unii piloti.

ECHIPAMENT FOLOSIT DE UN PILOT DE-A LUNGUL UNUI SEZON
Combinezoane: 20 bucati
Casti: 10 bucati
Ghete: 10 perechi
Manusi: 10 perechi

Casca
Este cel mai important echipament din punctul de vedere al aerodinamicii. Cind capul unui pilot e mai sus cu un milimetru decit pozitia sa normala, pierderea de putere din motor cauzata de obturarea prizei de intrare a aerului e de 5 cai. Vizorul e acoperit de cel mult trei folii transparente, pe care driverul le dezlipeste pe masura ce se murdaresc. O casca tipica are intre 1,5 si 1,7 kilograme, insa cea a lui Michael Schumacher, realizata de Schuberth, cintareste 1,095 kilograme. Daca va intrebati de ce Michael Schumacher are mereu aceeasi frizura, iata raspunsul. Casca e atit de strimta pentru a sta fix, dar suficient de larga pentru nu incomoda, astfel incit orice schimbare ar cere o reproiectare pe calculator. Rezista trecerii unui tanc usor peste ea, la penetrarea unui glont de 3 milimetri care zboara cu 500 kilometri pe ora, sta timp de 45 de secunde la o temperatura de 790 grade Celsius fara sa ia foc.

Materialul folosit e japonez, numit Ceylon-pbo, dar exista si straturi de polistiren, policarbonat, spuma de uretan, fibra de sticla si Nomex. Dupa fiecare strat de vopsea - toate insumeaza 19 grame -, e introdusa intr-un cuptor unde sta 30 de minute la 55 de grade Celsius.

Casca lui Michael Schumacher
1 - interiorul castii, captusit cu Nomex
2 - "Cupola" castii
3 - Element de insonorizare
4 - Element de fixare a vizorului
5, 6 - Ac de siguranta din titan
7 - Interiorul mastii
8 - Spatiu unde sint montate microfoanele pentru comunicare
9 - Conector de ventilatie, pe unde e introdus aerul pentru climatizare sau respirat, in cazuri extreme (gazeta sp.)

[quote=Ovidiu Lixandru,12 Jul 2003, 20:40]
adeca a INTRAT in ZID, PERPENDICULAR, cu 280 la ora SI N-A patit nimic ?
Uh huh sa-i zica asta lu' Mutu'
poate avea 280 si doar a shters zidu' cu roata...[/quote]

[/quote]
Cum n-a patit nimic?

copy/paste de pe wikipedya?

Cum n-a patit nimic?

Eu zic sa insisti daca vrei sa primesti un raspuns!

@bobo - Crezi ca intereseaza pe cineva rahaturile alea de mai sus? Nu ai treaba?

@bobo - Crezi ca intereseaza pe cineva rahaturile alea de mai sus? Nu ai treaba?

Altu'.....

@bobo - Crezi ca intereseaza pe cineva rahaturile alea de mai sus? Nu ai treaba?

N-are cum sa-ti raspunda la intrebare.Nu vezi Last active 19 July 2006 12:10

ma, tu esti bun de moderator, deja ai prins fineturi

N-are cum sa-ti raspunda la intrebare.Nu vezi Last active 19 July 2006 12:10

Bai, ce tare esti la teorie! Tu il intrebai mai sus pe Ovidiu Lixandru care nu mai are activitate tot din 2006. Incapatanare de catârrr.

Bai, ce tare esti la teorie! Tu il intrebai mai sus pe Ovidiu Lixandru care nu mai are activitate tot din 2006. Incapatanare de catârrr. 

Stiu dup-aia mi-am dat seama.

catarrrr, insista pe PM, poate raspunde.

bz 26 zzz, ti-ai gasit partener de tenis?

This post has been edited by zanzie: 13 Jan 2011, 21:19

catarrrr, insista pe PM, poate raspunde.

bz 26 zzz, ti-ai gasit partener de tenis?

da eu nu vreau sa raspunda ca pot sa gasesc si pe wikipedia istoria f1

wiki rulz

wiki leaks

This post has been edited by Marty: 13 Jan 2011, 21:35

Se merita sa cumpar o masina de formula unu? La mina a doua, fara AC si geamuri electrice.

Cate auspufuri are pe ea?

doua mai mici

Ce te bagi ma?

Pe cine ai vrea sa bag?

care si'o baga ??

pentru F2 de ce nu avem topic?