Outline · [ Standard ] · Linear+ Bula daciotului

eu stiu ca asa se scrie, daca este gresit mea culpa...

eu stiu ca asa se scrie, daca este gresit mea culpa...

se încaleca tot pe arbore, sau de capul lor?

Si ies niste cuzineti mai mici, de lemn?

Probabil, da intrebati-o pe janina, ca eu din cate tin minte a zis prima de tasare ...

This post has been edited by IRONICK: 2 Jul 2010, 09:43

Mea culpa, am scris in viteza "arbore cu came", in loc de "arbore cotit". Asta e.

Dar de tasat cuzinetii de la biele, tot se taseaza la mers subturat.
Si nu, nu de pe forum am invatat asta.

@Marty n-o sa ma uite cu uleiul ala in vecii vecilor.

This post has been edited by Laurentziu83: 2 Jul 2010, 16:38

daca nu cumva prin cuvantul "prietena" se face referire la masina, asta nu este pedofilie??
http://www.daciaclub.ro/galerie/displayimage.php?pos=-33124

Attached thumbnail(s)
Fotografie9_0106.jpg ( Size: 81.7k ) Number of downloads: 941

E pedagoga. Il invata pe asta mic cum papa ursul miere din scorbura

Stie ce vrea Senerica asta.

Cumva s-a blocat script-ul ca numai pe SNR-ica il arata, desi tot click-uiesc pe forum

Nu ma,aia-i ultima poza adaugata.

Mea culpa, am scris in viteza "arbore cu came", in loc de "arbore cotit". Asta e.

vezi c innebuneste janina daca mai zici arbore cu came,cica denumirea injinereasca e axa cu came

vezi c innebuneste janina daca mai zici arbore cu came,cica denumirea injinereasca e axa cu came

e axa cu scame si arbore clocit.. sa nu uitam de jiglere


This post has been edited by Asi: 3 Jul 2010, 16:55

vezi c innebuneste  daca mai zici arbore cu came,cica denumirea injinereasca e axa cu came

Invers! Dar ai postat unde trebuie


This post has been edited by einstein1984: 4 Jul 2010, 15:18

@einstein:

pe vremea mea™ existau ca organe de masina "axe" (sau "osii") si "arbori". Diferenta intre ele era asa, ca "arborele" are ca functie principala transmiterea de moment (de exemplu: arbore motor, arbore in cutia de viteze...), iar celelalte - nu.

Prin aceasta prisma, "arborele" cu came pare sa fie mai degraba un "ax", el avand ca rol principal cinematica mecanismului de distributie si netransmitand moment altul decat cel necesar invingerii frecarilor si rezistentelor mecanismelor de distributie (si alea relativ mici). Dar poate s-a mai schimbat terminologia... cum e?

@einstein:

pe vremea mea™ existau ca organe de masina "axe" (sau "osii") si "arbori". Diferenta intre ele era asa, ca "arborele" are ca functie principala transmiterea de moment (de exemplu: arbore motor, arbore in cutia de viteze...), iar celelalte - nu.

Prin aceasta prisma, "arborele" cu came pare sa fie mai degraba un "ax", el avand ca rol principal cinematica mecanismului de distributie si netransmitand moment altul decat cel necesar invingerii frecarilor si rezistentelor mecanismelor de distributie (si alea relativ mici). Dar poate s-a mai schimbat terminologia... cum e?

S-a schimbat.
Arborele transmite moment, se roteste si preia si fortele din lagare. (arbore cotit, etc)
Ax este ceva peste care se roteste altceva, axul nu se roteste! (axul culbutorului de exemplu)
Osia este elementul ce nu transmite moment dar se roteste si preia forte de forfecare si momente de incovoiere, de exemplu osia de la tren, sau de la caruta - desi carutele mai noi nu mai au osii, ci au ax peste care se roteste roata)

Arborele de distributie este un arbore, se roteste, si transmite moment (destul de mare as zice) A incercat care va comprime arcul unei supape? dar arcurile a 8 supape simultan (nu se intampla in motor dar ca idee) eu sunt convins ca nu pot roti cu mana pinionul de pe arborele cu came, am incercat (evident pe o chiulasa cu toate componentele dar scoasa de pe blocul motor).

This post has been edited by Asi: 4 Jul 2010, 15:59

Eu prin axa inteleg conceptul, ala din geometrie, nu ceva material, tangibil. Dar daca vrei o paralela, cam shaft din engleza se traduce prin arbore cu came, un shaft nu va fi niciodata tradus prin ax.
Dar cum exista limbaj de garaj si limbaj de ingineri...nah. Oricum, sa zici ca un arbore cu came nu transmite moment mi se pare o gogomanie (doar daca te uiiti la un lant si o curea de distributie si-ti dai seama la ce tensiuni e supus/supusa).
Eu nu stiu cand a fost "vremea ta" si nu am acasa cartea lui grunwald, insa in literatura moderna se foloseste denumirea "arbore de distributie" sau "arbore cu came" si nu ax.

This post has been edited by einstein1984: 4 Jul 2010, 17:16

Asi:

Mersi pentru explicatii. Se poate si sa nu-mi mai amintesc corect, ca a trecut destula vreme de cand n-am mai profesat in domeniu. De aia intreb.

Catre "inginerul" einstein, de la "garajistul" os:

Guguman cum sunt, sustin in continuare ca a. cu came are functie cinematica (si nu de a transmite momente). Realizarea functei cinematice necesita ceva energie, asta-i adevarat - dar poate ne explica domnu "inginer" _incotro_ transmite acest arbore momentul. In arcurile supapelor - o sa zica domnia sa "inginerul". Garajistu' (adica eu) intreaba: si ce se intimpla cu aceasta energie pe urma, pe partea descendenta a camei? "Inginerule", te astept la cotitura.

Un garajist.
---
Adaugare: cat despre argumentatia pe baza limbii engleze, aia e - sa ma ierti - vax. Pentru ca limba engleza, prin natura ei, e o limba flexibila, in care unul si acelasi cuvant poate avea mai multe intelesuri in functie de context. Explicatia corecta pentru mine e cea data de Asi.

Am calculat niste roti dintate de distributie, precum si fazele distributiei.
Exista momente considerabile, mai ales in regim dinamic este foarte solicitant.

Ca si scop, are functiunea de actionare si sincronizare a deschiderii/inchiderii supapelor, dar asta nu inseamna ca nu transmite moment. In fond primeste moment de la roata cu lant intr-un capat si are moment rezistent in dreptul camelor si nu numai (mai exista pompa de vacuum in capatul distributiei uneori, mai exista pompa de benzina la unele modele vechi, etc)

O actionare pur cinematica se foloseste in aparate de masura, in laborator, unde proiectarea nu se face in functie de rezistenta mecanica a sistemului, ci in functie de rigiditatea si precizia sistemului.

Sistemul de distributie este calculat la rezistenta si verificat la rigiditate ( adica deformarea in functionare care ar putea defaza distributia incat sa nu isi faca treaba asa cum a fost proiectat)

update: m-am uitat in cartea profesorului Grunwald, si ii spune arbore de distributie.

This post has been edited by Asi: 4 Jul 2010, 22:34

Ei - limba asta bate si pana aici la mine, in garaj. Mersi.

îsi roade Gianina unghiile de invidie

Haaaa? Nu-nteleg, cred ca ca mi-a intrat mansalieru in relantiu...

Grecule, daca os sau altcineva nu intelege sau se face ca nu intelege, nu inseamna ca nu e adevarat. Bravo lui Asi ca explicat mai pe intelesul lui os.

5 Jul 2010, 08:32:

Asi:

Mersi pentru explicatii. Se poate si sa nu-mi mai amintesc corect, ca a trecut destula vreme de cand n-am mai profesat in domeniu. De aia intreb.

Catre "inginerul" einstein, de la "garajistul" os:

Guguman cum sunt, sustin in continuare ca a. cu came are functie cinematica (si nu de a transmite momente). Realizarea functei cinematice necesita ceva energie, asta-i adevarat - dar poate ne explica domnu "inginer" _incotro_ transmite acest arbore momentul. In arcurile supapelor - o sa zica domnia sa "inginerul". Garajistu' (adica eu) intreaba: si ce se intimpla cu aceasta energie pe urma, pe partea descendenta a camei? "Inginerule", te astept la cotitura.
Te pomenesti ca dupa tine ajunge tachetul sau culbutorul sa actioneze cama ? Nu, cama franeaza supapa ca altel s-ar izbi de scaun cu o viteza f mare.  Incearca sa invarti arborele de distributie la un motor fara interferenta cum e ala de Cielo la mana si vezi cat de usor e.
Un garajist.
---
Adaugare: cat despre argumentatia pe baza limbii engleze, aia e - sa ma ierti - vax. Pentru ca limba engleza, prin natura ei, e o limba flexibila, in care unul si acelasi cuvant poate avea mai multe intelesuri in functie de context. Explicatia corecta pentru mine e cea data de Asi.
[B][/I] Si arbore poate avea diverse sensuri in romana (arbore cotit, arbore fructifer, arbore genealogic). Insa in engleza nicaieri shaft nu va fi inlocuit de axis sau viceversa.

This post has been edited by einstein1984: 5 Jul 2010, 07:32

Domnu' "inginer", vad ca nu te lasi. Te mai intreb o data: ce se intimpla cu energia potentiala acumulata in arcurile supapei, atunci cind cama e pe portiunea descendenta. Fii inginer cu argumente, si nu nu figuri - asta desigur daca poti. Uite punctele decisive aici: panta camei in raport cu unghiul de frecare. Daca panta camei e mai mare decat unghiul de frecare -> cama e actionata de tachet, in aceasta faza. Altfel nu, si energia se transforma integral in caldura. Cit e coef. de frecare intre cama si tachet (otel lustruit pe otel lustruit, unse)? Cat e panta tipica a unei came? Se poate desigur si sa ma insel - de aia intreb, ca sa aflu. Ca sa _aflu_ einsteine, si nu ca sa te dai dumneata in stamba cu "interferenta".

La noi la garajisti, asemenea discutii se poarta insotite de cifre - nu ca la "ingineri" cu argumentul "adica dupa tine".

Despre terminologia motoristica engleza - nu pot sa discut in cazuri concrete aici, ca n-am lucrat in domeniu pe englezeste. Totusi observatia asupra flexibilitatii limbii mea ramine valabila.

Esti foarte amuzant.

Însă nu cât eşti tu!

Domnu' "inginer", vad ca nu te lasi. Te mai intreb o data: ce se intimpla cu energia potentiala acumulata in arcurile supapei, atunci cind cama e pe portiunea descendenta. Fii inginer cu argumente, si nu nu figuri - asta desigur daca poti. Uite punctele decisive aici: panta camei in raport cu unghiul de frecare. Daca panta camei e mai mare decat unghiul de frecare -> cama e actionata de tachet, in aceasta faza. Altfel nu, si energia se transforma integral in caldura. Cit e coef. de frecare intre cama si tachet (otel lustruit pe otel lustruit, unse)? Cat e panta tipica a unei came? Se poate desigur si sa ma insel - de aia intreb, ca sa aflu. Ca sa _aflu_ einsteine, si nu ca sa te dai dumneata in stamba cu "interferenta".

La noi la garajisti, asemenea discutii se poarta insotite de cifre - nu ca la "ingineri" cu argumentul "adica dupa tine".

Despre terminologia motoristica engleza - nu pot sa discut in cazuri concrete aici, ca n-am lucrat in domeniu pe englezeste. Totusi observatia asupra flexibilitatii limbii mea ramine valabila.

Partial de acord, dar cu o mica observatie:
Pe masura ce cama se ridica se actioneaza apasarea unei alte supape la alt cilindru. Suma momentelor generate de supapa in ridicare si momentul rezistent de la o alta supapa in deschidere nu este zero. Mai este nevoie de moment de la motor pentru a completa miscarea.

Altfel teoria asupra unei sigure came (de exemplu la un motor 2timpi, 1cilidru cu o supapa de evacuare, exista si in acest fel) Intradevar, momentul dat de ridicarea arcului supapei este transmis prin lant la motor (mult mai putin, inmultit cu raportul de transmitere, si randamentul transmisiei cu lant/curea/tren de pinioane, pierderi prin frecari etc)
In orice caz miscarea este impiedicata de sincronizarea arborelui cotit cu arborele de distributie. Daca se intampla rareori ca momentul sa fie invers (de la arbore cu cae la arbore cotit) atunci fie e calculat prost (se va detensiona lantul pe o parte, se va tensiona pe cealalta parte.. apar abateri de la sicronizare, joc prin intermediul lantului), fie se iau masuri pentru a compensa detensioanrea atunci cand nu se poate evita (prea putini cilindri, prea putine supape, etc)

Intinzatorul curelei, lantului este totusi suficient de puternic incat sa nu fie cazul sa detensioneze cureaua/lantul chiar daca ramura activa s-a schimbat. Iar la lant in general exista doua intinzatoare atat pe ramura activa cat si pe cea pasiva
Iar daca adaugam efectul dinamic (forte de inertie) as concluziona ca ramura activa nu se schimba niciodata la nici un motor.

Am senzatia ca deviem subiectul.. era vorba de bule parca.

This post has been edited by Asi: 5 Jul 2010, 10:23

Însă nu cât eşti tu!

Nu suport sa fiu de acord cu moldoveanu' asta da' acu' n-am incotro!

Ca sa transam problema pe intelesul tutulor, arbore nu e ala care are crengi?

This post has been edited by corbex: 5 Jul 2010, 12:54

nea corbex, bre de la matale nu ma asteptam bre... arborele este ala care are ramuri... crengi avea unul zis nica. stii matale ala de a scris cum fu..ra el pupaza...

5 Jul 2010, 14:25:

pai nu vreu doar 2 finale  vreau sa plec cu amandoua din motor

eu zic sa le scoata direct prin capota pe langa montantii parbrizului, cam cu este la tir-uri.

si inca una. misto geamuri fumurii. lucreaza misto firma asta, se numeste "paint"...


This post has been edited by slider2: 5 Jul 2010, 14:25

Attached thumbnail(s)
Picture_1.jpg ( Size: 597.26k ) Number of downloads: 360

Lucreazä si omu' cu ce poate ! Photochopu' e scump bre

Cä tot suntem la bule asta nu e dublu corp , e unul singur ...

altu dupä 3 posturi "Frana este tare (servo merge)...dar apas de ma doare piciorul...si abia franeaza " - adicä cum ar veni asta ?

Nu stiu dacä a mai fost pe aici, dar premiul cel mare si-l meritä ästa "...
dobitocii aia de la fabrica au scos si senzorii de uzura, au uitat sa faca si un sistem de franare ca la camioane ( blocheaza automat toate rotile in caz de avarie a sistemului de franare), etc." - auzeam eu un BMW care suiera cînd läsa frîna , dar äla era turbo diesel , adicä avea compresor , nu stiu unde avea buteliile de aer si camerele de frînare

This post has been edited by mecanick_maverick: 5 Jul 2010, 20:39

Am condus vara masini cu Sava Eskimo, Dunlop Wintersport, Goodyear UG7, si aderenta e excelenta chiar daca unele erau mai uzate, in toata cazurile la 30 de grade masina sta lipita de drum, inclusiv in multele giratorii din Deva, cu greu prindeam un scart, si imi place sa simt G-urile cand ma invart in ele(si  greu sa nu-ti placa cu Octavia turbo)