Outline · [ Standard ] · Linear+ Comunismul, solutie alternativa?

CAER-ul era gandit sa mearga asa cum mergea, mai mult barter intre milogi. Daca bagai intrumente clare de plata - il footeai urgent. Ceea ce au si facut. This post has been edited by dizzy: 27 Jan 2021, 13:54

CAER-ul era gandit sa mearga asa cum mergea, mai mult barter intre milogi.
Daca bagai intrumente clare de plata - il footeai urgent. Ceea ce au si facut.

This post has been edited by dizzy: 27 Jan 2021, 13:54

A fost o perioada, cred ca ultima, cand inchideau la 19.

AStra a ainceput sa emita in 1988 16 posturi..Pan in 1990 antenele satelit erau raritati artizanale cu LNB facute si de calitate f. slaba.Receptoare jenante.Lighenele erau antene pentru programele terestre UHF si erau altfel pozitionate. Ceausescu a cerut sa se termine cu vidourile.

Prin 1987 s-a publicat în vreo 2-3 numere consecutive ale revistei Tehnium schema unui receptor pentru antene satelit. Evident că nu se numea așa, ci (aprox.) "Receptor pentru 1.8/2Ghz". Se preciza că LNB-ul nu poate fi construit de către amatori și trebuie procurat.
Tatăl unui coleg de școală a construit "măgăoaia", care folosea ceva bloc de acord de la un televizor autohton alb/negru, modelul ăla la care blocul selector și acord culisa din carcasă. Două bucăți a 8 canale fiecare. A funcționat până după '92, când orașul a fost cablat.

Probabil erau o legenda urbana. Ceausescu (alaturi de Honecker) era ultimul dinozaul stalinist din Europa de Est. Probabil mai era si Albania post Enver Hodja, insa nu prea conta, tara fiind izolata de restul lumii.
[...] Cine stie ce idee creata a avut vreun activist de partid ca prin inlaturarea perdelelor intra lumina naturala si astfel face economie la energia electrica, macar in timpul zilei.
Chiar asa, in perioda aia carcimile nu se inchideau obligatoriu devreme, parca pe la ora 20:00 sau 21:00?

O legendă urbană, dar nu prea. A existat și un decret lege privind organizarea programului unităților de alimentație publică în așa fel încât să beneficieze la maximum de lumina naturală.

A fost o perioada, cred ca ultima, cand inchideau la 19.

Foarte tare. Mersi.
Probabil facea parte din aceiasi lege care spunea ca dupa o anumita ora nu mai era perminsa folosirea iluminatului in institutii publice (exceptie fabricile care lucrau in 3 schimburi).

Am citit niste povesti din mediul universitar din acele vremuri, cand era plina sala de seminar sau amfiteatrul iar la ora H aparea femeia de serviciul care stingea lumina. Iar la protestul celor din sala, inclusiv profesori universitati, le raspundea sec "Vreti sa fac puscarie?"

Prin 1987 s-a publicat în vreo 2-3 numere consecutive ale revistei Tehnium schema unui receptor pentru antene satelit. Evident că nu se numea așa, ci (aprox.) "Receptor pentru 1.8/2Ghz".

Asta-i ca aia cu literetura science-fiction suna prea occidental asa ca i se spune literatura de anticipatie. Parca exista si un almanah pe tema asta.

O legendă urbană, dar nu prea. A existat și un decret lege privind organizarea programului unităților de alimentație publică în așa fel încât să beneficieze la maximum de lumina naturală.

Nu, legenda urbana era cea care spunea ca Ceusescu ar fi vrut sa aplice, macar in parte, perestroika in RSR.

... dupa o anumita ora nu mai era perminsa folosirea iluminatului in institutii publice (exceptie fabricile care lucrau in 3 schimburi)...

Am citit niste povesti din mediul universitar din acele vremuri, cand era plina sala de seminar sau amfiteatrul iar la ora H aparea femeia de serviciul care stingea lumina. Iar la protestul celor din sala, inclusiv profesori universitati, le raspundea sec "Vreti sa fac puscarie?"...

De prima chestie pe care o zici mai sus chiar nu am auzit, ca erau intreruperi frecvente in furnizarea de energie electrica da, dar nu sa existe restrictii la folosirea iluminatului. Iar in ceea ce priveste a doua idee, 100% nu. Aveam cel putin de 2, 3 ori pe saptamana semniarii, laboratoare dupa amiaza, asta insemanad la de la ora 17 la 19 sau 21, iar iarna la ora 17 deja era intuneric. In plus mai existau cursurile la seral, care se tineau zilnic de la 17 la 21. E drept la un moment redusesera ora de curs pentru cursurile de dupa-amiaza de la 50 de minute, parca la 40 de minute si au eliminat pauza dintre cele doua ore de curs, seminar, laborator, etc.

Am citit niste povesti din mediul universitar din acele vremuri, cand era plina sala de seminar sau amfiteatrul iar la ora H aparea femeia de serviciul care stingea lumina. Iar la protestul celor din sala, inclusiv profesori universitati, le raspundea sec "Vreti sa fac puscarie?"

De prima chestie pe care o zici mai sus chiar nu am auzit, ca erau intreruperi frecvente in furnizarea de energie electrica da, dar nu sa existe restrictii la folosirea iluminatului.

Eu asa tin minte, ca era o lege / decret care spunea clar ca dupa ora H nu mai este permis iluminatul in institutii publice (nu fabrici care lucrau in 3 schimburi).
Oarecum in aceiasi idee, spre finalul anilor '80 in Bucuresti (cel putin in cartierul de periferie in care statem io) seara era o bezna totala pe strada. In plus, era total aiurea chiar si pentru comunisti sa opreasca furnizarea de curent electric catre populatie dar sa lase in functiune iluminatul stradal.

Parca (aici nu sunt sigur) se schimbase si programul la teatre si cinema, in sensul ca spectalolele erau decalate astfel incat sa nu depasesca ora H.

Iar in ceea ce priveste a doua idee, 100% nu. Aveam cel putin de 2, 3 ori pe saptamana semniarii, laboratoare dupa amiaza, asta insemanad la de la ora 17 la 19 sau 21, iar iarna la ora 17 deja era intuneric. In plus mai existau cursurile la seral, care se tineau zilnic de la 17 la 21. E drept la un moment redusesera ora de curs pentru cursurile de dupa-amiaza de la 50 de minute, parca la 40 de minute si au eliminat pauza dintre cele doua ore de curs, seminar, laborator, etc.

Asta cu stingere luminii in amfiteatru am citit-o (sper sa nu ma insel) in volumul "Si eu am trait in comunism" (l-am mai recomanat pe acest topic). Daca acei oameni ale caror povesti au fost publicate in volum mint, atunci mint si eu.

Presupun ca tu ai facut o facultate tehnica, nu una umanista. Avand in vedere disperarea comunistilor pentru industrializare si crestere a productie, este posbil ca la facultatile / liceele tehnice sa fi exista exceptii. Care se pupa exact cu ceea ce spui ref. reducere ora de curs si elimnarea pauzelor.

Insa la facultati umaniste, cum ar fi dreptul, filologia, filozofia, etc este posibil sa se fi aplicat regula stingerii luminii la ora H. Facultatile astea umaniste oricum nu prea contau pentru regim, importante erau cele tehnice pentru industie.

Plus ca inca din anii '50 se mergea pe principiul "2+2 = 4 indiferent de regimul politic". Adica nu prea se inghesuiau prea multi la faculatile umaniste ci mergeau catre cele tehnice, acolo unde ideologia nu prea avea mare influenta (invatamantul politic era obligatoriu peste tot).

Iluminat public nu prea exista inainte de '89. Te prindea noaptea pe strada era bezna totala. Daca te oprea vreunul pe strada sa-ti ceara un foc la tigara il poneai in bot fara sa stai pe ganduri. Era de genul "lumineaza-ti fata" sa te orbeasca lumina brichetei si sa te poata pocni el primul...

La facultatile umaniste tinerii se inghesuiau la greu doar ca numarul de locuri scoase la concurs era foarte mic si implicit concurenta foarte mare.

Defuncta mea sotie, din liceu a avut o pasiune pentru limba engleza. A si obtinut in liceu de doua ori premiul 2 pe tara la olimpiada de limba engleza. A terminat liceul in 1987. Era din Botosani si ambitia ei a fost sa isi urmeze studiile in Iasi. Acolo au studiat si parintii ei. In acel an singura facultate din Iasi care includea predare in limba engleza si care organiza examen de admitere era cea de Geografie. Pe diploma ei scrie specializare Geografie - Limba Engleza. La multe facultati umaniste se organiza admitere doar odata la doi ani. Concurenta a fost de peste 25 de candidati pentru fiecare din cele 30 de locuri.

De dragul discutiei, dupa anul I a realizat ca sansele ei maxime de cariera sunt sa obtina repartitie ca profesor de geografie sau de enegleza in vreun sat sau orasel din Ardeal. Nu era interesata sa intre in invatamant. Ma-sa, soacra-mea, a fost profesoara de romana - franceza. Incepand cu anul II s-a transferat la FF la Bucuresti, La Iasi, in anul ei de studiu nu erau cursuri la FF. Era solutia pe care o gasise ea sa scape de repartitie. Apoi a venit revolutia, ne-am cunoscut, ne-am casatorit, a vreut sa revina la cursuri de zi dar i s-a pus conditia sa se intoarca la Iasi. I-a fost frica de repartitie in Ardeal si in final si-a trait viata intr-un orasel din Ardeal. De buna voie...

Si nici de invatamant nu a scapat. La fabrica la care lucram, imediat dupa '90, ea ca traducator engleza - franceza, eu ca inginer, directorul era prieten cu directorul unui liceu industrial aflat peste drum de fabrica. Avea nevoie de pofesori de limbi straine. Directorul a obligat-o sa mearga, e drept in timpul serviciului, sa predea la liceu. A predat vreo 2 ani de zile.

In alta ordine de idei, inainte de '89 is putini cei care faceau o facultate pentru ca avea vreo vocatie pentru domeniul respectiv. Era la moda ideea ca sa ai o diploma, ce faci dupa, vezi tu. La facultatile tehnice erau locuri o gramada si implicit admiterea mult mai usoara. In plus mai era si motivatia pecuniara. Mie la vremea respectiva imi intrase in cap ca vreau sa fac Eletrotehnica la Craiova. De ce? Nici nu mai tin minte. Ai mei nu-si permiteau sa ma tina la scoala in alt oras. Am dat admitere la mine-n targ. Erau doua facultati mari si late, cea de Mine si cea de Masini si Instalatii Miniere, care avea sectii de ingineri mecanici zi si seral, si subingineri seral Electromecanica miniera. De unde si pana unde obsesia pentru particula "electro" nu mai stiu, am dat admitere la subingineri seral. Dupa primul an, m-am cam lecuit de seral, nu era deloc usor, in plus am cam prins ideea ca subinginerii sunt un fel de ingineri de rang inferior, asa ca am renuntat si in anul urmator am dat din nou admitere la ingineri, cursuri de zi.

Daca tot am inceput sa dau din casa, , din aberatiile sistemului, sotia a terminat liceu profil filologie - istorie, la absolvire a primit Atestat profesional de culegator legume - fructe. Nu a cules legume - fructe o zi in viata ei, dar ar fi putut sa mearga in Spania ca si capsunar profesionist... Apoi, la fabrica unde am lucrat, era la un birou de proiectari, domeniu cu care nu avea nici in clin nici in maneca, la un moment dat, se negociaza contractul colectiv de munca, vine la mine in birou si-mi spune ce cei din proiectare, implicit si ea, au primit un bonus de doua zile concediu. Spor de planseta. Foarte bine, zic, felicitari. Da mai, dar zi-mi si mie cei aia planseta...

This post has been edited by radian: 28 Jan 2021, 15:21

Din povestiri, la mijlocul decadei 50, cand erau si la mijlocul decadei cu deportarea, tata era elev in (editat) Craiova la Fratii Buzesti si cazat la internat.
A venit activistul, a scos tot liceul la careu, a cerut copiii de "chiaburi si dusmani ai regimului" sa treaca intr-o parte, cernad directorului exmatricularea (automat si din internatul liceului).
Pe moment s-a conformat dar directorul a reusit cumva sa ii pastreze si sa ii readuca si la internat dupa ce s-au calmat apele.
Despre oprirea curentului electric, lipsauri, cozi la magazine de orice, toti de o varsta au trecut prin astea.

This post has been edited by rue: 28 Jan 2021, 17:11

Nu contest ce spui dar nu am cunostinta sa fi existat vreun Liceu Fratii Buzesti in Petrosani.

Cei din neamul sotiei au suferit din cauza comunistilor. Imi povestea bunica ei, chiar imi placea sa stau la taclale cu ea, ii placea berea, bea cu paharelul de parca ar fi baut tuica. O sticla de bere o tinea cateva zile...

Locuiau intr-un sat din marginea Botosanilor, erau avuti. Erau intelectualii satului, ea invatatoare, el perceptor, nu aveau mult pamant in schimb aveau utilaje agricole. Cand au venit couministii cu colectivizarea, el, a donat cooperativei jumatate din avere, in speranta ca-i lasa restul. Dupa vreo luna i-au confiscat si restul. A facut infarct de suparare. Povestea bunica ca din faza in care aveau slugi pe doua nivele ierarhice, slugi in casa si slugi pentru muncile din gospodarie, a ajuns sa-i ramana doua perechi de chiloti, una o purta si una era pe sfoara la uscat.

Socru-meu, la randul lui, a crescut in Vatra Dornei, tatal lui a avut un mic atelier de reparat diverse. Comunistii l-au declarat chiabur si l-au bagat in inchisoare unde a si murit la scurt timp. A ramas el, elev de liceu, cu mama invalida, in scaun cu rotile, fara niciun venit. Mancau din ce primeau pomana de la vecini. Zilnic, cate unul, prin rotatie, le lasa un blid de mancare in fata usii. Dupa liceu a dat examen la Agronomie si spre surprinderea lui a fost admis cu tot dosarul lui de copil de chiabur. A avut drept la cazare in camin in schimb nu si la cartela la cantina. Toata faultatea a suferit de o foame cumplita.

Pe de alta parte, bunicul meu dinspre tata, in satul lui din Gorj, in timpul razboiului a fost legionar apoi, ca multi altii, s-a pocait si a trecut la comunisti. A fost primul primar comunist in satul acela. A facut colectivizarea. Comunistii aveau echipe de maciucari care mergeau din sat in sat si le inmuiau oasele celor care nu vroiau la colectiva. Imi povestea taica-meu, era copil mic pe atunci, ta-su ziua, cu batausii in spate era viteaz nevoie mare, noaptea, la cel mai mic zgomot in curte se ca.ca pe el de frica. Avea pistol si dormea cu el sub perina. Ii era frica ca intra satenii peste el, il linseaza si ii dau foc la casa...

Cand a murit batranul, dupa '90, popa din sat care era de o generatie cu el, a refuzat sa-i oficieze ceremonia de inmormantare pentru ce i-a facut in tinerete. Familia a trebuit sa aduca un popa tanar din alt sat.

Bunica-mea, dinspre mama, unguroaica din Oradea, a fost maritata cu un tip care canta intr-o trupa de jazz. Culmea ironiei, ea era surda din tinerete, niciodata nu a putut sa-si auda sotul cantand. A venit de pe front cu ceva afectiuni psihice grave si a murit la scurt timp. Bunica-mea a fost considerata vaduva de razboi si a primit toata viata pensie dupa sotul ei. Interesant ar fi de precizat ca sotul ei a luptat in cealalta tabara...

This post has been edited by radian: 28 Jan 2021, 16:40

Intelesesem ca esti din Craiova, am si editat, pe urma am inteles de facultatea la Craiova.
Si strabunicul, care nu a prins deportarea, a avut frecvente perchezitii sub pretextul ca are pistol. In acea perioada, prin 50 s-a si stins, destul de tanar.
Era precupet de iarmaroace, cu vite. Le lua cand erau ieftine, avea nutret sa le scoata in primavara si sa le revanda.
Crestea vitei si ii dadea pentru carne.
Au avut un singur ajutor la casa, pe Gheorghe, un copil la animale, care eu l-am prins in viata cand eram mic destul de mult. Era gospodarul satului. A lucrat la CAP din cate tin eu minte.
Omul deprinsese munca in casa strabunicului meu. Asa ca Gheorghe cand s-a maturizat, nu avea nimeni porumb in camp ca al lui, vaci si boi ca ai lui, avea ultima casa pe deal in capul satului, dar avea si garaj pentru cand ii venea fata sa nu tina masina la poarta.
Acum fata lui cu ginerele mentin gospodaria ca un muzeu al satului: carul de lemn lacuit pe iarba cosita din curte, casa e pastrata cum era pe vremuri.

Am citit niste povesti din mediul universitar din acele vremuri, cand era plina sala de seminar sau amfiteatrul iar la ora H aparea femeia de serviciul care stingea lumina. Iar la protestul celor din sala, inclusiv profesori universitati, le raspundea sec "Vreti sa fac puscarie?"

DECRET nr. 315 din 13 octombrie 1988 privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarna 1988-1989.

Art. 7, ultimul alineat.

"Unităţile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămînt superior, îşi vor organiza activitatea astfel încît sa folosească la maximum lumina naturala. În unităţile de învăţămînt care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 8 şi se va încheia la ora 18,30."
Sursa si mai multe detalii: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/35954

Asadar, nu era chiar vrajeala in povestile pe care le-am citit despre mediul universitar.

Cum la fel de adevarat este ca in unele cazuri se invata si cu lumina aprinsa.

28 Jan 2021, 19:29:

Pe de alta parte, bunicul meu dinspre tata, in satul lui din Gorj, in timpul razboiului a fost legionar apoi, ca multi altii, s-a pocait si a trecut la comunisti.

Pe tema asta, de la marele Pastorel Teodoreanu: : „Căpitane, / Nu fi trist! / Garda merge înainte / Prin partidul comunist!”

Am mai vazut si varianta cu Camarade in loc de Capitane. Nu stiu care este cea originala.

Cea citata am luat-o de aici:
http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comu...20Legionare.pdf

Pare un studiu interesant, n-am apucat sa-l citesc.



This post has been edited by gibonu: 28 Jan 2021, 17:29

"Cum la fel de adevarat este ca in unele cazuri se invata si cu lumina aprinsa."

Adevarul e ca mie imi era greu sa citesc pe intuneric
Dar eram foarte bun la inteles

This post has been edited by DannyY: 28 Jan 2021, 17:33

Intelesesem ca esti din Craiova, am si editat, pe urma am inteles de facultatea la Craiova...

Tot respectul pentru craioveni, au un oras frumos, dar cred poti sa numeri pe degetele de la o mana cati unguri locuiesc in Banie. 😁

Gibonu, nu contest ce zici tu, dar cu siguranta, cel putin in Petrosani erau cursuri pentru seralisti care nu se terminau la 18.30.

La liceul Traian din Severin era un singur ungur in mandatul meu de elev: Ghery, Garry, el probabil fiind Gheorghe sau Gyuri. Era cu 2 ani mai mare. Tipul era integrat in toate cercurile: la baschet, fotbal, locul de tigare, chefuri etc.
Mai va amintiti ca la un moment dat numit cred in perioada lui Basescu, un ungur ca prefect al MH ului? jurnal-prefect-maghiar-peste-olteni
https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1244140...este-olteni.htm

Gibonu, nu contest ce zici tu, dar cu siguranta, cel putin in Petrosani erau cursuri pentru seralisti care nu se terminau la 18.30.

Pai exact asta am vrut sa spun si eu cand am scris "Cum la fel de adevarat este ca in unele cazuri se invata si cu lumina aprinsa.". Plus ca in articolul de lege pe care l-am citat nu se vorbea despre seral.

In alta ordine de idei, ca sa revenim putin la TV si antene, mai jos o povestea despre cum se prindea TV Ungaria de pe dealurile din jurul Clujului in vara lui '86.

22.jpg ( Size: 363.33k ) Number of downloads: 226
23.jpg ( Size: 428.76k ) Number of downloads: 232


Sursa este mentionata in poza nr. 1. Interesant este faptul ca in poza nr, 2, din primul paragraf rezulta ca TV Ungria se prindea direct cu antena de la televiozul portabil.

Pentru cine vrea sa isi aduca aminte, cateva modele ale tv-ul Sport.

20.jpg ( Size: 306.23k ) Number of downloads: 240
21.jpg ( Size: 344.83k ) Number of downloads: 236


Cel doua poze sunt facute anul trecut la o expozitie din Bucuresti.

Daca poate explica cineva care era diferenta intre cele 3 modele de tv Sport, raman dator.

This post has been edited by gibonu: 28 Jan 2021, 18:17

Dom'le, esti daltonist. Nu vezi ca ambalajul are culori diferite?
Sportul ala avea o calitate: se alimenta la 12 volti. Dar si un defect: era prost rau de tot.

Au fost mai multe modele de Sport, alea din dreapta sint tranzistorizate, cel 251 este deja cu ciruite integrate, sasiu cu 5 integrate.
Eu am avut o varianta ulterioara, cu integrat "Jungle".
Primele au fost si cu tranzistoare cu Ge, finalul linii era AU 113, destul de rau de gasit.
Alea insa consumau cel mai putin din bateria masinii, undeva pe la 1,7-1,8A/12Vdc

This post has been edited by Agrig: 28 Jan 2021, 19:06

Sportul ala avea o calitate: se alimenta la 12 volti.

Si era portabil - imi amintesc ca am vazut luat unul pe plaja, alimentat de la bateria masinii. Aia mari il luasera sa vada nu stiu ce meci de fotbal, noi copii voiam sa vedem Aschiuta...

Si era portabil - imi amintesc ca am vazut luat unul pe plaja, alimentat de la bateria masinii. Aia mari il luasera sa vada nu stiu ce meci de fotbal, noi copii voiam sa vedem Aschiuta...

Pai.... pana mea... de aia era portabil, ca se alimenta la bateria Daciei, aia de 12 volti...

Tot respectul pentru craioveni, au un oras frumos, dar cred poti sa numeri pe degetele de la o mana cati unguri locuiesc in Banie. 😁

Hai că număr eu 5 bucăți care erau în Craiova înainte de 1989: am avut un coleg de clasă (super ok, de altfel ), care avea două surori, plus părinții. El acum trăiește în Timișoara. Sunt curios, bion îl consideră oltean?

Nu ai vrea sa imi faci o suflare .
Cei mai mari romani ak oltenii au dansul popular sarba

Au fost mai multe modele de Sport, alea din dreapta sint tranzistorizate, cel 251 este deja cu ciruite integrate, sasiu cu 5 integrate.
Eu am avut o varianta ulterioara, cu integrat "Jungle".
Primele au fost si cu tranzistoare cu Ge, finalul linii era AU 113, destul de rau de gasit.
Alea insa consumau cel mai putin din bateria masinii, undeva pe la 1,7-1,8A/12Vdc

Foarte tare. Multumesc frumos pentru explicatiile detaliate.
Sa inteleg ca Sportul avea incorporat un transformator (sau cum s-o numi) pentru 220 V astfel incat sa-l poti baga in priza din perete?

Si daca tot am vorbit despre televizoare, mai pun niste poze de la expozitia respectiva.

01.jpg ( Size: 206.42k ) Number of downloads: 148
02.jpg ( Size: 143.73k ) Number of downloads: 36
03.jpg ( Size: 153.67k ) Number of downloads: 21
04.jpg ( Size: 121.08k ) Number of downloads: 20


Daca poti sa ne spui cate ceva despre ce se vede in poze, raman dator. Dintre toate alea, doar Telecolor am avut. L-au tinut ai mei cativa ani si dupa Revolutie, cablul care a venit in 1993 ne-a prins cu Telecolorul, parca in 1994 am trecut pe un TV cu telecomanda.

Daca nu ma insel, cred ca era marca Daewoo. Parca coreeni au venit prima data in RO cu electronice, apoi au adus si masinile. Iar sloganul publicitar era "Cielo, culmea tehnologiei". Comparat cu Dacia 1310, era perfect adevarat.


<span class='edit'>29 Jan 2021, 16:00:</span>

Parca (aici nu sunt sigur) se schimbase si programul la teatre si cinema, in sensul ca spectalolele erau decalate astfel incat sa nu depasesca ora H.

Am tinut bine minte (din volumul "Si eu am trait in comunism, pagina nr. 56)".

05.jpg ( Size: 167.56k ) Number of downloads: 29


Presupun ca spectacolul despre care vorbea autorul era intr-o zi de sambata sau duminica.
Din cate imi aduc aminte, programul de lucru atunci era L-V 08:00 - 16:00 iar sambata era zi scurt, parca pana la ora 14:00.
Nu se aplica la fabricile care lucrau in 3 schimburi, primul schimb fiind 06:00 - 14:00.

This post has been edited by gibonu: 29 Jan 2021, 14:01

Un "cerb de aur" ca ala de pe televizoare mai are si maica-mea, facut pe vremuri (la turnatoria uzinei unde lucra taica-miu), + un set de "manastirile din Bucovina". Artefacte...

This post has been edited by maho: 29 Jan 2021, 14:13

Programul de lucru pentru cei care nu lucrau în ture era luni-sambata 8 ore. Fabricile începeau la ore diferite, ca să poată autobuzele să transporte oamenii. Nu erau suficiente dacă ar fi început toate fabricile la aceeași oră.
La un moment dat s-a introdus SRL (sâmbăta de repaus lunar), adică într-o lună era o sâmbătă liberă. Mi se pare că mai târziu s-a modificat și au apărut chiar două SRL-uri, dar e posibil ca asta să fi fost după 1990.

Maho baga-le pe olx poate faci bani de in suc la tec.
Yoncv nu stiu cum era cu sâmbătă aia liberă dar părinții mei lucrau 16h L-V si 12h S.
Abia după revoluție au mai prins cate o S liberă.

"SRL" era "săptămâna redusă de lucru", mai precis.

Programul de lucru pentru cei care nu lucrau în ture era luni-sambata 8 ore.

Simbata se lucrau doar 6 ore, nu 8! Scoala faceam doar 4 ore, nu 6.

Fabricile începeau la ore diferite, ca să poată autobuzele să transporte oamenii.

In Bucuresti nu s-a realizat niciodata asta, desi conducerea ITB-ului ceruse in mod repetat.

La un moment dat s-a introdus SRL (sâmbăta de repaus lunar)

Cumva suna cunoscut, dar parca prima simbata libera am avut-o dupa revolutie.

Daca te ajuta cu ceva amintirea, am avut un TV sport cu carcasa rosie - ca model era ca ala alb de deasupra. A mers foarte bine pana l-am dat pe un cos de oua la cineva care il voia sa il tina alimentat la o baterie de masina in timp ce pazea pepenii.
Se alimenta si la 12VDC si la 220VAC

Telecolor am avut pana prin 94-95.
Am mai avut un TV ceva gen Elecrom, o chestie la care aveai un fel de cui cu care reglai canalele.
Daca esti foarte curioas, caut prin pozele cu ai mei .




This post has been edited by dizzy: 29 Jan 2021, 15:26

Unul din acele poze semana cu OPERA 1H2 pe lampi, dar doar semana.. Erau nebunie de probleme cu PCL500, PL500... si ce curentari luau mesterii pacii cand lucrau la el.
Bunica isi luase un Diamant (cred ca seamana cu cel cu panoul argintiu si reglaje orizontale glisante), model parca 501.
Vecini aveau un Venus cu bloc de canale rotativ (era fain) si altii un TV Sirius pe tranzistori, daca nu CI uri, acele placi cu montaje plug and play pe placa de baza a tv ului.
In 90 cred sau 91 am mai luat si noi un Sirius nou iar Opera a fost demontat de pasiunea fratelui mijloc pentru electronica, fiind la clasa de electronica AMC.
Ne-am facut amplificare stereo cu montaje din magazin (2 montaje de mono de componente), montate placile intr un sertar de lemn. Nu mai stiu daca placile erau facute de noi sau din comert deja modelate cu gauri. Stiu sigur ca am si modelat ceva placi.
Am pus in sertar un traf mare si care daca nu mergea muzica facea un zgomot de fond in boxe.
Boxele cred ca le am luat de la un magain Muzica sau de la cel Universal din oras. Erau de 10 w fiecare, cu un singur difuzor parca. AM facut multa galagie cu ele.

This post has been edited by rue: 29 Jan 2021, 15:33