Outline · [ Standard ] · Linear+ gazele de sist, castig sau dezastru

Şi tu cu masonii? Nu domle, constat doar ca eu sunt si mai eligibil dpdv diplome si atestari profesionale (eu chiar apar in acea lista), deci mai pot integra in corpul rotarienilor.

Şi tu cu masonii?

Nu domle, constat doar ca eu sunt si mai eligibil dpdv diplome si atestari profesionale (eu chiar apar in acea lista), deci mai pot integra in corpul rotarienilor.

constat doar ca eu sunt si mai eligibil dpdv diplome si atestari profesionale (eu chiar apar in acea lista), deci mai pot integra in corpul rotarienilor. 

Adevarul e ca esti cocosu'n casa!

Le asfaltez 2-3 alei prin curti si sa-i vezi cum isi re-evalueaza opiniile de experti necalificati.

Mai putin carbune ars nu inseamna neaparat mai putine emisii. Nu in cazul in care e ars prost.

"Ars prost" poate insemna ca grupul respectiv nu are filtre de depoluare pe cosuri si arunca cenusa si dioxid de sulf in aer. In acest caz, cand arde "blana", poluarea e pe masura.
In rest focul dintr-un arzator de centrala arde "curat", adica complet. Rareori un grup e oprit complet (adica la rece), asta se face doar pt. lucrari de intretinere. In "stand-by" grupul e tinut cu focul arzand (la "flacara mica") si cu cazanul la cateva sute de grade C. Arzatorul e la temp. nominala de functionare si arderea e "curata". Se risipeste o cantitate de combustibil, dar poluarea nu e mai mare decat daca ar functiona la capacitate.
In privinta emisiei de CO2, e evident in raport direct cu cantitatea de combustibil ars.

Ba nu. Sunt tinute pentru a compensa sursele de energie verde. Cand nu ploua suficient si nu bate vantul, ce faci? Nu trebuie sa arzi ceva?

Gaz. Mi precis centrale cu turbine de gaz, care pot fi pornite de la rece la puterea nominala in cateva minute. Noi nu prea avem de astea (din cate stiu, deloc).
Avem in schimb capacitate hidro cu acumulare destul de mare (raportata la consum), si mai putem construi altele chiar cu acumulare prin pompaj (de ex. Tarnita).

In privinta centralelor pe carbune, Germania si SUA de ex. le tin pur pe motiv de costuri, e cea mai ieftina sursa de energie. Si nu le folosesc la echilibrare ci ca "base-load", cum le e menirea.
La noi, huila nu mai are sanse sa fie rentabila. Tot lantul bazat pe huila din valea Jiului trebuie oprit cat mai rapid, ca fiecare zi ne costa bani.
Lignitul din Oltenia, pe de alta parte ar trebui sa fie mult mai rentabil, resursa se excaveaza in cariera deschisa, centralele sunt chiar acolo langa mine, unele grupuri au fost retehnologizate, nu-i firesc sa fie scumpe...

This post has been edited by IsNa: 15 Mar 2013, 15:17

Rareori un grup e oprit complet (adica la rece), asta se face doar pt. lucrari de intretinere.

Nu e o regulă.
Focul poate fi stins chiar şi numai pentru o zi.
E o tâmpenie, dar e realitatea.

Si nu le folosesc la echilibrare ci ca "base-load", cum le e menirea.

Termocentralele nici nu au cum sa fie folosite pentru echilibrare, pentru ca procesul de pornire/oprire dureaza prea mult. Pentru echilibrare se folosesc centralele care se pot porni/opri in timp cat mai scurt.

... doctoratul l-a finalizat dupa 7 (sapte) ani...

Spre lămurirea asfaltatorilor: doctoratul "la FF" adică fără a fi angajat al facultății se dă în 6 ani, la care se poate adăuga la cerere o amânare de 1 an deci 7 (șapte)!

Mie la Bucuresti mi-a luat fix 3 ani si fara sa fiu "angajat al facultății" (asta mai lipsea, dupa cat balast am carat unde trebuie).

Ooooo, dottore! Trăiț!

Era vorba de cât e perioada maximă! Cât i-a luat lui ponta sau cât balast au cărat alții nu știu!

15 Mar 2013, 18:05:
Și când te gândești ca făceai mișto de ponta!

This post has been edited by Garett: 15 Mar 2013, 17:05

Pai chiar imi permit, nu am primit bani in plus la salariu de la stat.

Parca nu lucrai la stat!

In fine, retine doar ca ma voi integra in corpul rotarienilor barladeni.

This post has been edited by vijelie: 15 Mar 2013, 17:56

Rotarule!
Știu la ce te referi, nu-ți mai da palme, făceam mișto!

This post has been edited by Garett: 15 Mar 2013, 18:17

Masonu-le!

Parca nu lucrai la stat!

Pai nici nu lucreaza. Decat ia banii de la stat.
Cand mai si face ceva ...Asfaltul pe Autostrada Arad-Timişoara, deschisă traficului în decembrie 2011, dar nefinalizată, s-a surpat...

Acolo au lucrat specialisti d-ai lu' matale, banateni
LE Pardon, inca lucreaza. Iuti ca focu.

This post has been edited by vijelie: 15 Mar 2013, 19:11

Dottore
Ordinul de începere a lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Arad-Timişoara a fost emis în data de 26.01.2009, iar pentru Varianta de Ocolire Arad în data de 24.04.2009. Finalizarea integrală a lucrărilor este estimată acum pentru trimestrul II 2012.
Autostrada Arad-Timişoara are 32,25 km

Proiectant: JV EGIS ROUTE SCETAUROUTE / EGIS BCEOM International

Executant: JV FCC Construction S.A./Astaldi S.p.A.

Valoare contract de execuţie: 483.695.215,50 lei fără TVA

This post has been edited by bion: 15 Mar 2013, 20:18

Chiar vrei sa va fac de bacanie pomenind firmele care au lucrat in realitate?
Sau traiesti cu impresia ca au venit spaniolii si italienii la lopata?

Tataie, vezi că suntem în 2013.

amanunte insignifiabile.....

Tataie, vezi că suntem în 2013.

l-ai băgat în depresie cu asta.

La lopata au dat moldovienii si morosenii. Ai ratat tangenta cu lucrarea ca prea te agiti ca sifonu`? Cu cine au subcontractat lucrarile e treba guvernelor Boc care au luat spaga . toata lume stie ca la licitatie vine numele barosanilocare aduc cv cu lucrari din vest si in romania au trei angajati dottori si sediul in vreun apartament .dottorii sunt prelungirile alde umbrarescu sau iordache la care ajunge executia pe care ei o dau la randul lor spre executie unor cenzurat vant. Firmele de obicei nici n-au utilaje, le inchiriaza pe rand sa le arate la apel.
Lista iegzemplelor similare este infinita nu numai AR-TM .
La gaze e chestia ca sevronu vrea sa tina treaba in labele proprii cel putin pana afla dac e ceva de castigat.
PS Si ce daca e 2013 . Drumeagu tot nu e gata . Gata sunt banii:mrgreen:

This post has been edited by bion: 15 Mar 2013, 20:47

Bun. In afara de un profesor de geologie si un expert tehnic fara atestare mai sunt specialisti cu pareri documentate stiintific ?

Tocmai a scris bion.

Palicarule . N-am acces la ajerpresu special asa ca am intrebat niste nenea care se pricep la drumuri respectiv la gaze.Binenteles sunt dottori

io zic asa. Sa exploatam tot. Nu. Sa vindem tot la altii, sa exploateze si sa incaseze ei toti banii. Bai deci sa f**** tara asta in ultimul hal, sa nu creasca nici buruienile iar singurele animale care sa traiasca sa fie sobolani mutanti ce se hranesc cu cianuri si gunoaie. Si atunci om fi linistiti. Ce plm, dupa noi potopul.

Matale tot expert sau doar specialist ?

kog nepoate corect e ...dupa ei potopul.
Zi multam ca n-au apucat dottorii sa construiasca Cladobâl-ul ca acum erai luminiscent

pt vije

mentionez din sursa:
"IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
CONSTATĂRI PRINCIPALE
 Un impact inevitabil este gradul ridicat de ocupare a terenurilor necesară instalaţiilor
de foraj, spaţiilor de parcare și staţionare a camioanelor, echipamentului,
infrastructurilor de prelucrare și transport al gazului, precum și căilor de acces.
 Printre consecinţele posibile majore putem menţiona emisiile de poluanţi,
contaminarea pânzei freatice din cauza fluxurilor necontrolate de gaz sau de fluide
datorate erupţiilor sau deversărilor, scurgerile de fluid de fracturare și evacuările
necontrolate ale apelor uzate.
 Fluidele de fracturare conţin substanţe periculoase, iar lichidele respinse conţin în
plus metale grele și substanţe radioactive provenite din depozite.
 Experienţa americană arată că accidentele sunt numeroase, ceea ce poate dăuna
mediului și sănătăţii umane. La un procent de 1-2 % din totalul permiselor de
forare, s-au semnalat încălcări ale cerinţelor juridice. Multe dintre aceste accidente
se datorează manipulărilor incorecte sau echipamentelor care prezintă orificii de
scurgere.
 În proximitatea puţurilor de gaz, se semnalează cazuri de contaminare a apelor
subterane cu metan, care în condiţii extreme provoacă explozia unor imobile
rezidenţiale, precum și contaminări cu clorură de potasiu, care antrenează o
salinizare a apei potabile.
 Aceste consecinţe se acumulează odată cu densitatea puţurilor care exploatează
formaţiuni șistoase (până la șase platforme pe km²). "