Outline · [ Standard ] · Linear+ Pro sau contra Rosia Montana?, Comentarii,articole,pareri...

Sa ramana,ca prea multe sunt la mijloc... Pentru cei care au rabdare sa citeasca: "RMGC este o societate pe actiuni, in care Gabriel Jersey avand majoritate, decide totul. RMGC cheltuie bani dupa cum vrea Gabriel Jersey pentru proiectul Rosia Montana, proiectul Bucium si mai nou proiectul Baisoara (pe relatii guvernamentale, pe licenta de exploatare la Rosia Montana, licenta de explorare la Bucium, taxe, impozite, etc., pe explorari, pe descarcari de sarcina arheologica, sponsorizari, sprijin logistic acordat “Grupului independent de monitorizare”, achizitii de case la Rosia Montana, reclame in media, avocati, etc.); dar RMGC nu are bani de cheltuit, capitalul social fiind mic. Atunci, - RMGC imprumuta cu dobanda bani de la Gabriel Jersey, actionarul majoritar; la randul sau, Gabriel Jersey ia banii de la compania parinte, Gabriel din Canada; Gabriel din Canada nu are nici ea bani (merge pe pierderi in fiecare an – a se vedea rapoartele anuale ale lui Gabriel) dar ii obtine prin emisia de actiuni, cotate la bursa, pe seama aurului de la Rosia Montana si Bucium; deci RMGC, facand imprumuturi de la Gabriel Jersey, face datorii la Gabriel Jersey (creante); - cand datoriile RMGC devin prea mari (raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5, unde Activul Net = totalul activelor – totalul datoriilor) Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile ei obliga RMGC, prin art. 153 , la: reintregirea capitalului prin emisia de actiuni, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea Societatii. Nu se pune problema dizolvarii RMGC (am vazut ca actionarii nu au voie sa ceara dizolvarea) si se decide continuarea activitatii. RMGC face atunci majorare de capital social, incalcand astfel art. 153 . - Majorarea de capital pe care o face RMGC este egala cu datoria (sau o parte din datorie) la Gabriel Jersey plus suma ce va fi platita de investitorii minoritari (Minvest si cele 3 companii mici) ca sa-si mentina procentele de participare in afacere. Astfel, - Gabriel Jersey nu plateste nimic („fara nici un cost suplimentar pentru Gabriel”), partea sa fiind acoperita prin conversia createlor (datoriile lui RMGC la Gabriel Jersey) in actiuni RMGC; - Minvest si ceilalti actionari minoritari primesc dreptul de subscriere la un numar de actiuni RMGC care sa nu modifice procentele lor de participare la RMGC; si pentru ca nu au bani sa subscrie (si este prevazut in actul constitutiv (ulterior infiintarii) ca procentele lor nu pot scadea), sunt imprumutati tot de catre Gabriel Jersey cu bani, fara dobanda, cu obligatia sa restituie acesti bani cand productia va incepe la Rosia Montana si RMGC va distribui dividende"

Sa ramana,ca prea multe sunt la mijloc...
Pentru cei care au rabdare sa citeasca:
"RMGC este o societate pe actiuni, in care Gabriel Jersey avand majoritate, decide totul. RMGC cheltuie bani dupa cum vrea Gabriel Jersey pentru proiectul Rosia Montana, proiectul Bucium si mai nou proiectul Baisoara (pe relatii guvernamentale, pe licenta de exploatare la Rosia Montana, licenta de explorare la Bucium, taxe, impozite, etc., pe explorari, pe descarcari de sarcina arheologica, sponsorizari, sprijin logistic acordat “Grupului independent de monitorizare”, achizitii de case la Rosia Montana, reclame in media, avocati, etc.); dar RMGC nu are bani de cheltuit, capitalul social fiind mic. Atunci,

- RMGC imprumuta cu dobanda bani de la Gabriel Jersey, actionarul majoritar; la randul sau, Gabriel Jersey ia banii de la compania parinte, Gabriel din Canada; Gabriel din Canada nu are nici ea bani (merge pe pierderi in fiecare an – a se vedea rapoartele anuale ale lui Gabriel) dar ii obtine prin emisia de actiuni, cotate la bursa, pe seama aurului de la Rosia Montana si Bucium; deci RMGC, facand imprumuturi de la Gabriel Jersey, face datorii la Gabriel Jersey (creante);

- cand datoriile RMGC devin prea mari (raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5, unde Activul Net = totalul activelor – totalul datoriilor) Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile ei obliga RMGC, prin art. 153 , la: reintregirea capitalului prin emisia de actiuni, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea Societatii. Nu se pune problema dizolvarii RMGC (am vazut ca actionarii nu au voie sa ceara dizolvarea) si se decide continuarea activitatii. RMGC face atunci majorare de capital social, incalcand astfel art. 153 .

- Majorarea de capital pe care o face RMGC este egala cu datoria (sau o parte din datorie) la Gabriel Jersey plus suma ce va fi platita de investitorii minoritari (Minvest si cele 3 companii mici) ca sa-si mentina procentele de participare in afacere. Astfel,

- Gabriel Jersey nu plateste nimic („fara nici un cost suplimentar pentru Gabriel”), partea sa fiind acoperita prin conversia createlor (datoriile lui RMGC la Gabriel Jersey) in actiuni RMGC;

- Minvest si ceilalti actionari minoritari primesc dreptul de subscriere la un numar de actiuni RMGC care sa nu modifice procentele lor de participare la RMGC; si pentru ca nu au bani sa subscrie (si este prevazut in actul constitutiv (ulterior infiintarii) ca procentele lor nu pot scadea), sunt imprumutati tot de catre Gabriel Jersey cu bani, fara dobanda, cu obligatia sa restituie acesti bani cand productia va incepe la Rosia Montana si RMGC va distribui dividende"

Este de apreciat ca ai pus intre ghilimele textul citat, doar ca ai "uitat" sa precizezi de unde citezi...

Explorarea se refera la previziuni,studii etc..Cat se afla acolo,ce se afla,cum se afla si tot asa.Dezvoltare urmeaza dupa explorare-pregatirea propriu-zisa pentru exploatarea.
Lucrurile ar sta cam asa:
Explorare-Dezvoltare-Exploatare

Daca tai cuvantul din mijloc iti dau dreptate. Intre explorare si exploatare nu exista nicio etapa numita "dezvoltare". Sa dezvolti ce?

Explicatia de mai jos se pune? Mai am vreo 10 dictionare pe acasa, daca nu te-am convins mai caut...

Attached thumbnail(s)
development1.JPG ( Size: 31.23k ) Number of downloads: 336

Si tot nu are drept de EXPLOATARE

Lumineaza-ne!

Pagina de wiki (e acolo şi varianta în română)

Imi place foarte mult reclama cu Maia Morgenstern.....


This post has been edited by catalin-g3: 25 Jun 2012, 22:27

Chiar iti place?

zici ca vine dupa doua nopti de bautura

Hai sa nu sarim dintr-o extrema in alta. N-as putea zice ca imi "place" o astfel de scena. Este o forma de protest. Dusa un pic in extrem. Chiar daca nu-i impartasesc punctul de vedere, o respect pentru determinarea ei.

Se pare ca a iesit cine trebuie la alegeri, o prima exploatare pe baza de cianuri a si primit acordul.

Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara

Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva.
România intră oficial în EPOCA de AUR"

"Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România", se arată în comunicat.

O MINĂ de AUR din România se deschide. Canadienii primesc UNDĂ VERDE pentru exploatare

Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.

Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare. 

"Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale". a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.

http://www.realitatea.net/o-mina-de-aur-di...l#ixzz25Q6dhivz

Ia uitati ceva amuzant:

Eu nu inteleg ceva. In momentul in care se deschide o fabricuta, o mina sau orice alta firmulita de ce vreti voi, se fac niste locuri de munca in firma respectiva. Dar, firma aia are nevoie de lopeti, de exemplu. Asta inseamna ca dam de lucru la fabrica de lopeti. Lopetile se fac din fier, dam de lucru la siderurgisti. Lopetile au cozi de lemn, dam de lucru la fabrica de cozi de lemn . Lopetile trebuie carate cu camionul la firma, dam de lucru la sofer. Soferul cumpara cauciucuri pentru camion, dam de lucru la fabrica de anvelope, la cea de facut asfalt pentru drum, la militianul care pune amenzi la soferul ce cara lopeti, etc
Daca nu se deschide nimic, ramanem cu aurul lui Maia Morgenstern ( tare mi-s dragi evreii la ei acasa...)
Deci, facem locuri de munca sau ne plangem in continuare? Ganditi-va ca toti cei enumerati mai sus ar plati impozite, ar castiga bugetul de stat si profesorii, si medicii, si judecatorii, etc. Asa platim ajutoare sociale si de somaj...
Oare cei din guvern au facut vreunul economie politica?
Si apropo, mi-e o greata de asa-zisii ecologisti...

io propun o fabrica de maciuci....

Asa o fi ca prea o zici cu foc. Dar dupa 16 ani totul se inchide.Ramanem cu sute de hectare de halde de steril si cu catva lacuri artificiale splendide( cu cianuri unde apropos de nationalismul matale si macar moldovenii nu pot trai).
Deci un tanar care se angajeaza acum acolo ajunge la vreo 40 de ani somer avand la baza o meserie care nu se cauta.
Aurul ala nu ramane in Romanica. Daca tot e sa ne otravim terenurile si apele macar acel gram de aur la o tona de minereu sa ramana in pusculitza BNR.

In 16 ani le repar drumurile de acces de cateva ori.

De 15 ori mai exact.

( tare mi-s dragi evreii la ei acasa...)

Uneori, unii moldovenii nu mi's deloc dragi, nici macar la ei acasa...

Detalii, proiectele de drumuri tehnologice si de acces in zona au inceput prin 2000, cu Frank Timis.

io propun o fabrica de maciuci....

io propun una de petarde.

Eu astept desecretizarea contractului.

Asa o fi ca prea o zici cu foc. Dar dupa 16 ani totul se inchide.Ramanem cu sute de hectare de halde de steril si cu catva lacuri artificiale splendide( cu cianuri unde apropos de nationalismul matale si macar moldovenii nu pot trai).
Deci un tanar care se angajeaza acum acolo ajunge la vreo 40 de ani somer avand la baza o meserie care nu se cauta.
Aurul ala nu ramane in Romanica. Daca tot e sa ne otravim terenurile si apele macar acel gram de aur la o tona de minereu sa ramana in pusculitza BNR.

Asta seamana cu povestea cu drobul de sare...care o sa cada candva...
Decat sa facem ceva, mai bine sa nu facem nimic. Stam cu mainile incrucisate !
Presupun ca in 16 ani se va gasi si o solutie tehnologica de depoluare, doar avem o gramada de ingineri. Sau preferati sa importam chinezi? Gasesc ei ceva...

Solutii exista si acum nu trebuie sa asteptam 16 ani pentru ele.

Un contract onest, in concordanta cu practicile internationale, ar trebui sa prevada ca dupa incetarea exploatarii, perimetrul minier sa fie ecologizat, redat circuitului natural existent inaintea inceperii exploatarii. Solutii tehnice exista.

Statul roman din redevente ar putea castiga mai mult decat daca s-ar ocupa direct de exploatarea zacamantului. O noua regie a statului nu ar face decat sa produca un nou grup de manageri si administratori numiti politic care se imbogatesc in detrimentul statului.

Nu in ultimul rand, nivelul redeventelor trebuie renegociat anual. Daca o fabrica are in momentul instrainarii o valoare determinata mai mult sau mai putin corect, care valoare in timp se diminueaza, deoarece cladirile / utilajele oricat ar fi ele de moderne la un moment dat vor fi afectate de uzura fizica si de cea morala, unui perimetru minier ii poate creste valoarea in timp. Pe de o parte in functie de evolutia pretului la substanta minerala extrasa pe de alta parte, prin descoperirea de noi rezerve exploatabile necunoscute la momentul concesionarii.

Ce-mi plac mie ecologistii astia care si-au gasit vocatia peste noapte cum se dau ei cu capul de toti peretii de grija unor riscuri potentiale, dar nici la un metru in fata pwlii n-au dureri legate de adevaratele bombe ecologice existente si care polueaza la greu clipa de clipa. Ma refer in primul rand, dar nu numai, la termocentrale si la gropile de gunoi.

Daca firmele private au fost stranse de oo si vrand, nevrand au scos banii din buzunar pentru adoptarea unor solutii tehnice care sa reduca emisiile poluante in limite tolerate (fabricile de ciment, de exemplu) regiile statului n-au nicio jena sa invoce lipsa resurselor materiale si sa-si continue activitatea fara sa aiba prea multe dureri de cap legate de protectia mediului.

This post has been edited by radian: 4 Sep 2012, 08:30

Dar nu ne lasă ăştia în pace cu chimicalele lor?! Când merge greu cu deschiderea unei măcinători şi otrăviri de munţi dau avize la alta. Mie unul nu îmi trebuie să vizitez lacuri otrăvitoare toxice cand mă plimb prin munţi şi nici nu am nevoie de riscul ca aceste substanţe să ajungă prin vreun accident direct în vreun râu care se varsă până la urmă în Dunăre - vezi ce s-a mai întâmplat deja chiar la noi în ţară... Că aşa de infiltrat în apa freatică şi de distrus sănătatea tuturor fiinţelor din zonă se ştie că oricum se va întâmpla - vezi cum sunt exploatările identice în alte ţări (la care promisiunile au fost aceleaşi)...

În acelaşi timp mă îndoiesc să ne ridice nivelul de trai în vreun fel sesizabil.
Bravo USL! Oare de ce nu sunt surprins? Cu guvernările ne-USL a fost scandal ani de zile legat de deschiderea Roşiei Montane, acum USL (care critica proiectul respectiv... sau nu?) dă acorduri pentru cealaltă. Că doar ştiu ei ce e mai bine pentru noi toţi.

Eu un singur lucru nu l-am inteles... de ce nu putem sa exploatam pentru noi acel aur? De ce in majoritatea domeniilor trebuie sa vina altii sa ia tot?

Radiane, io stiu ca tu vorbesti frumos, din carti.
Dar in realitate stii ce ramane din ce spui tu acolo? Un mare kk.
In realitate se va fura la maxim, aia'si vor baga ceva in ecologie, ca decat sa investesti 10 milioane, mai bine dai spaga un milion, etc... Decat sa negociezi pentru stat redeventa, nu mai bine iei o spaga frumoasa, sa-ti rezolvi familia pe 3 generatii? Parca ai venit de pe luna si nu stii cum se petrec lucrurile in romania.
Poate urmasii urmasilor nostri vor prinde o clasa politica rezonabila, in care totul sa se faca cinstit si corect, asa ca mai bine lasam aurul ala acolo, ca sta linistit, or avea nevoie si nepotii nostri de resurse.

Asta seamana cu povestea cu drobul de sare...care o sa cada candva...
Decat sa facem ceva, mai bine sa nu facem nimic. Stam cu mainile incrucisate !

Taietorii de lemne din Parcul National Piatra Craiului nu vor decat sa munceasca!

Presupun ca in 16 ani se va gasi si o solutie tehnologica de depoluare, doar avem o gramada de ingineri.

Siiigur, eventual dupa ce compania de proiect o sa dea faliment. O sa plateasca statul roman pe depoluare (si aici vine UE cu sula in coaste, nu prea merge sa zici ca o lasam asa cum a cazut, ce sa facem...) de 3-4 ori mai mult decat a incasat in total.

Solutii exista si acum nu trebuie sa asteptam 16 ani pentru ele.

Un contract onest, in concordanta cu practicile internationale, ar trebui sa prevada ca dupa incetarea exploatarii, perimetrul minier sa fie ecologizat, redat circuitului natural existent inaintea inceperii exploatarii. Solutii tehnice exista.

Siguuur, pana acum numa' contracte oneste s-au facut cu statul, de la Petrom pana la Bechtel.


Mai trebuie asteptat cateva zeci de ani, pana cand situatia politica in Romania se imbunatateste, vor fi legi clare care se vor si aplica. Pana atunci, aurul ala nu pleaca nicaieri. Ba, e posibil sa apara si tehnologii mai putin poluante intre timp. Oricum, mafiotul ala romano-canadian si increngatura aia de companii care se detin reciproc nu-mi inspira deloc incredre.



4 Sep 2012, 10:31:
Se discuta pe aici despre microcentralele de pe riul Capra. Acolo, era o chestie simpla, trebuiau sa faca lucrarile fara sa intervina in albia principala. Si-au bagat picioarele si au deviat albia principala pe perioada cat au lucrat ei, sa iasa mai repede si cu costuri mai mici. O chestie absolut simplu de facut in mod legal si corect, conform autorizatiei. Si aici vorbim de iazuri de decantare cu milioane de metri cubi de cianura...

This post has been edited by neumann: 4 Sep 2012, 09:31

Presupun ca in 16 ani se va gasi si o solutie tehnologica de depoluare, doar avem o gramada de ingineri.

Gaaareett!! Vezi ca te striga neshte oameni!

Câinii latră la Roşia Montană, licenţa trece la Certej

  *  Eldorado Gold Corporation: "Producţia de aur de la Certej va începe în 2015"
    *  Proiectul minier a obţinut acordul din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara
    *  ONG-urile de mediu: "Cerem USL şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri"
    *  Ministrul Mediului cere demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara
    *  Gabriela Lambrino, directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara: "Decizia finală în cazul Certej a fost luată în prezenţa consilierului ministrului Mediului"
    Informaţia transmisă ieri de mai multe ONG-uri potrivit căreia proiectul minier de la Certej a primit autorizaţia de mediu a stârnit tensiuni între autorităţile competente. În timp ce Roşia Montană Gold Corporation aşteaptă de ani buni avizul de la Ministerul Mediului, proiectul de la Certej, în judeţul Hunedoara, nu a avut nevoie decât de aprobarea Agenţiei de Mediu Timişoara, pe care a şi primit-o, în iulie 2012.
    Producţia în cadrul proiectului minier de la Certej (judeţul Hunedoara), deţinut de Deva Gold SA, ai cărei acţionari sunt Eldorado Gold Corporation (80%) şi compania de stat Minvest Deva, va începe, cel mai probabil, în trimestrul al doilea din 2015, potrivit site-ului investitorului străin.
    Eldorado Gold anunţă, totodată, că proiectul de la Certej a primit acordul de mediu în iulie acest an.
    Zăcământul de la Certej este bogat în aur şi argint.
    Potrivit estimărilor investitorului străin, producţia de aici va fi de 130.000 uncii aur/an, respectiv de 660.000 uncii argint/an.
    Contactat de ziarul BURSA, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a transmis că procedurile de obţinere a avizelor pentru exploatarea de la Certej au început în 2009, fiind finalizate în iulie 2012:
    "A fost o procedură transfrontalieră, coordonată de Ministerul Mediului, cu dezbateri repetate ce au avut loc inclusiv în Budapesta".
    "Ungurii şi-au spus punctul de vedere, care a fost în afara legislaţiei româneşti şi a celei europene. S-au împotrivit, pentru că Mureşul curge şi pe la ei.
    Am primit avizele de mediu pe două legislaţii: cea românească şi cea europeană.
    Au avut loc mai multe întâlniri, la care au participat
    Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. S-a întrunit comisia tehnică din cadrul Ministerului Mediului. Au fost şi Apele Române.
    După ce au tot cerut completări, acum, în iulie, s-au dat avizele.
    Reprezentanţii comisiei de analiză tehnică au spus că nu mai au nimic de comentat şi că s-a respectat legislaţia naţională şi internaţională în materie".
    *  ONG-urile: "Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire"
    Asociaţiile "Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu", "Alburnus Maior" şi "Re.Generation" condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, "prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România".
    ONG-urile au declarat: "Prin detaliile sale - impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.
    Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare".
    ONG-urile arată, totodată, că ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire: "Deşi, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Mediului şi Pădurilor Rovana Plumb susţineau cu tărie, la începutul mandatului, că proiectul minier de la Roşia Montană nu poate merge înainte fără garanţii de mediu, renegocierea participaţiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel responsabilitate faţă de implicaţiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridică la adresa mediului şi comunităţilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret".
    Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare, subliniază ONG-urile.
    Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, spune:
    "Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale".
    *  Ministrul Mediului, Rovana Plumb, dispune verificarea acordului de mediu pentru Certej
    Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, a transmis, ieri, printr-un comunicat, Ministerul Mediului şi Pădurilor. Documentul mai precizează:
    "Se va urmări verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce măsură s-au respectat toate prevederile legale.
    De asemenea, ministrul Mediului şi Pădurilor a solicitat conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional".
    Dacă Ministerul va constata că acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta va fi anulat.
    *  Gabriela Lambrino, directorul ARMT: Agenţia a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru Certej
    Agenţia Regională de Mediu Timişoara (ARMT) a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej,
    iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, ieri, pentru Mediafax directorul agenţiei, Gabriela Lambrino. Domnia sa a precizat: "La nivel de aplicare a legislaţiei, totul a fost în regulă. Legislaţia de mediu încă în vigoare aşa prevede, nu e necesară anunţarea autorităţii naţionale de mediu. Nici acum legislaţia de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune să fie aprobat de Agenţia Naţională de Mediu. Dacă, de exemplu, proiectul se întinde pe două regiuni, atunci competenţele revin Agenţiei Naţionale".
    Gabriela Lambrino a spus că nu sunt motive pentru a fi demisă şi că nu intenţionează nici să demisioneze din funcţie: "Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenţia Naţională de Mediu. Doamna ministru Rovana Plumb are competenţe să trimită Corpul de control. Deocamdată mi s-a solicitat un calendar cu toată procedura, iar mâine (astăzi - n.r.) îl vom trimite la minister. Nu înţeleg de ce doamna ministru nu i-a consultat şi pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizări, care cunoşteau o bună parte a actelor".
    Gabriela Lambrino a explicat, totodată, că primul pas în obţinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu: "Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat funcţiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinaţia de exploatare minieră auro-argintifieră. Solicitarea a fost depusă în anul 2007 şi s-au urmat toate procedurile legale din legislaţie, inclusiv trimiterea către minister a faptului că această unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul că ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respectă anumite chestiuni: nu se face un baraj solid şi apele care spală exploatarea, care au un oarecare conţinut de cianuri, se varsă în râul Mureş şi dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Mureşul să poată polua prin circuitul de apă. Dar la cât e debitul de pe Mureş, nu au cum să polueze, nici măcar peştii nu vor fi afectaţi. Impactul transfrontier s-a făcut cu consultarea părţilor vizate şi anume Ministerul Mediului din Ungaria şi Ministerul Mediului din Serbia".
    Directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara a subliniat că procedura până la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasă şi s-au ţinut şedinţe de consultări în cele trei state vizate:
    "Procedura până la a ajunge să emiţi un acord de mediu e anevoioasă. S-au ţinut consultări în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, dar şi în Serbia. S-au ţinut astfel de consultari şi la Timişoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial că s-au încheiat consultările dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima rundă de consultări în Timişoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat că se doreşte construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, după ce existau toate avizele şi documentele solicitate, nemaijustificându-se altă solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decât în condiţii de ilegalitate, iar aici nu era cazul", a spus Lambrino.
    Mai mult, Gabriela Lambrino a spus că decizia finală în privinţa acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, în prezenţa Georgetei Barabaş, actual consilier al ministrului Mediului:
    "Decizia finală a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numită ministru, împreună cu toate instituţiile care ne acuzau, până în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agenţia Judeţeană de Mediu, condusă atunci de Georgeta Barabaş, actualmente consilieră a ministrului Mediului, Rovana Plumb".
    *  Ungaria, direct afectată în cazul unui accident la Certej
    În cadrul discuţiilor cu autorităţile române, Ungaria s-a opus proiectului de la Certej, motivând că Mureşul este sursa de aprovizionare cu apă a proiectului. Mai mult, dacă ar avea loc un accident la iazul de decantare, Mureşul ar fi principalul curs de apă afectat.
    Deşi proiectul de la Certej se va întinde pe aproape 500 de hectare, pe o suprafaţă cu mult mai mică decât cea de la Roşia Montană (1600 hectare), iar cantitatea procesată de minereu va fi la jumătate, se pare că, din punct de vedere tehnic, proiectul hunedorean este mult mai slab, ne-au declarat surse.
    Acestea au aflat, în urma unor discuţii cu oficiali unguri, că vecinii noştri trebuie să se decidă dacă vor desfăşura demersuri diplomatice pentru opirea lucrărilor de la Certej sau vor apela la Curtea Europeană de Justiţie.

http://www.bursa.ro/cainii-latra-la-rosia-...col=181033.html

Super: ni i-am pus in cap si pe canadienii de la rmcg si pe unguri...sa vezi scandaluri acum...

Atatea balarii circula pe piata cu privire la acest proiect, cele mai multe sunt temeri care seamana leit cu procesul de intentie.

Ar fi totusi interesant de urmarit o dezbatere argumentata intre cei care vor sa implementeze proiectul si experti in diverse domeniii care au obiectii din varii motive. Exclus ecologistii de mucava.

Păi da. Ce să caute ecologiştii unde se discută despre o posibilă poluare majoră.
Aia nu e treaba lor...

Edit: Înainte să dea acordurile de mediu şi ce mai e nevoie, ar fi fost frumos sa meargă cu o echipă de specialişti pe unde mai sunt proiecte dinastea în lume, atât în derulare cât şi încheiate, şi să măsoare exact ce se întâmplă (corect, nu pe bază de mită). Ce metale grele/alte toxine sunt în oamenii/animale/vegetaţie şi în ce cantităţi, evoluţia sănătăţii locuitorilor în funcţie de distanţa faţă de exploatare, suprafeţele afectate, poluarea din ape, aspectul zonei după reabilitare etc. Nu trebuie să se ia după estimări - pot face măsurători exacte.

This post has been edited by Andrei C.: 4 Sep 2012, 10:44

Care ecologisti ma? Te referi cumva la cretinii aia de Grean Peace care militau de zor prin toata Europa impotriva finalizarii drumului din Valea Jiului inspre Baile Herculane pe motiv ca distruge ultima rezervatie montana din Europa (Retezatul) bla, bla, bla. Liderii Gren Peace nu stiu nici macar sa arate pe harta unde e localizat drumul cu pricina dar ei protestau.

Asta ca sa vorbesc de ecologistii cu patalama si staif, exaltatii care-s ecologisti fiindca le place rezonanta cuvantului nici nu merita bagati in seama.