Outline · [ Standard ] · Linear+ Aprindere electronica

@ dyogenes : Poate postezi si tu schema aia cu acumulare inductiva de care ai amintit.   Am verificat si cu clasica si cu o Malvina la care tot mesteresc (i-am facut modificarile postate de ceacu) si scanteia e aproape la fel: slaba, subtire, violeta, aproape invizibila, in nici un caz albastra, iar zgomotul facut e o "pocnitura" abia perceptibila. Fisele sunt noi, din alea romanesti cu rezistenta zero (facea la fel si cu cele de Urziceni), platina e relativ noua si fixata la 0,35mm, iar bujiile sunt noi (NGK). Jicloarele sunt de 170(aer) cu 145(principal), iar nivelul in CNC e vreo 8-8,5mm (are plutitor din alama care e mai greu decat cel original din plastic si sta mai scufundat).   Apropo, stie cineva cat trebuie sa fie nivelul in CNC daca il masor pe principiul vaselor comunicante cu un tubusor transparent? Cel putin asa se regla la carburatorul de Trabant si mi se pare mai corect.   Nu stiu in ce stare o fi condensatorul, il voi verifica.   Si eu am observat o "lenevire" a masinii la montarea aprinderii electronice, dar nu am mai umblat la reglarea avansului (e pus la zero cu metoda scanteii la masa), asa ca acum merg pe clasic si dimineata pe racoare imi porneste totusi la prima cheie cu socul tras.   Ma bate gandul sa cumpar o bobina noua dar, ca si BLK, nu stiu de care sa iau. E un fel de loterie pt ca nu ai cum sa o verifci daca e in parametri normali. Masurarea rezistentei ohmice nu spune prea multe despre comportarea in dinamica. Poti sa o iei deja stricata, asa cum au patit unii de pe forum...   BLK, mersi pt disponibilitate, inca nu m-am hotarat la care schema sa raman Si la mine avea scanteia violeta si aproape perceptibila dar cu fise de Urziceni, cu fise cu rezistenta zero scanteia a devenit albastra deschis si insotita de o pocnitura puternica. E posibil ca bobina sa fie defecta sau cu rezistenta de deparazitare incorporata. Ar fi o idee sa masuram (cat mai multi) rezistentele (atat a primarului cat si a secundarului [pentru cazul in care are rezistenta in serie cu secundarul]) ca sa tragem niste concluzii bazate pe date statistice. Impreuna cu valorile rezistentelor trebuie postat si tipul si vechimea bobinei ca sa ne dam seama daca s-a schimbat ceva la ce se fabrica in prezent. P.S. Modificarile mele nu au (aproape) nimic de-a face cu taria scantei (mareste avansul cu 1-2 grade la montarea aprinderii).

@ dyogenes : Poate postezi si tu schema aia cu acumulare inductiva de care ai amintit.
  Am verificat si cu clasica si cu o Malvina la care tot mesteresc (i-am facut modificarile postate de ceacu) si scanteia e aproape la fel: slaba, subtire, violeta, aproape invizibila, in nici un caz albastra, iar zgomotul facut e o "pocnitura" abia perceptibila. Fisele sunt noi, din alea romanesti cu rezistenta zero (facea la fel si cu cele de Urziceni), platina e relativ noua si fixata la 0,35mm, iar bujiile sunt noi (NGK). Jicloarele sunt de 170(aer) cu 145(principal), iar nivelul in CNC e vreo 8-8,5mm (are plutitor din alama care e mai greu decat cel original din plastic si sta mai scufundat).
  Apropo, stie cineva cat trebuie sa fie nivelul in CNC daca il masor pe principiul vaselor comunicante cu un tubusor transparent? Cel putin asa se regla la carburatorul de Trabant si mi se pare mai corect.
  Nu stiu in ce stare o fi condensatorul, il voi verifica.
  Si eu am observat o "lenevire" a masinii la montarea aprinderii electronice, dar nu am mai umblat la reglarea avansului (e pus la zero cu metoda scanteii la masa), asa ca acum merg pe clasic si dimineata pe racoare imi porneste totusi la prima cheie cu socul tras.
  Ma bate gandul sa cumpar o bobina noua dar, ca si BLK, nu stiu de care sa iau. E un fel de loterie pt ca nu ai cum sa o verifci daca e in parametri normali. Masurarea rezistentei ohmice nu spune prea multe despre comportarea in dinamica. Poti sa o iei deja stricata, asa cum au patit unii de pe forum...
  BLK, mersi pt disponibilitate, inca nu m-am hotarat la care schema sa raman

Si la mine avea scanteia violeta si aproape perceptibila dar cu fise de Urziceni, cu fise cu rezistenta zero scanteia a devenit albastra deschis si insotita de o pocnitura puternica.

E posibil ca bobina sa fie defecta sau cu rezistenta de deparazitare incorporata.

Ar fi o idee sa masuram (cat mai multi) rezistentele (atat a primarului cat si a secundarului [pentru cazul in care are rezistenta in serie cu secundarul]) ca sa tragem niste concluzii bazate pe date statistice.

Impreuna cu valorile rezistentelor trebuie postat si tipul si vechimea bobinei ca sa ne dam seama daca s-a schimbat ceva la ce se fabrica in prezent.

P.S. Modificarile mele nu au (aproape) nimic de-a face cu taria scantei (mareste avansul cu 1-2 grade la montarea aprinderii).

Da, ceacu, am inteles ca modificarile la Malvina propuse de tine erau mai mult pentru "deparazitarea" scanteii, pentru o scanteie mai "curata", nu-i asa? Apropo, este o schema modificata de Malvina postata la topicul cu "senzor electromagnetic in loc de platina" si unde se pune la masa baza tranzistorului BU printr-o rezistenta de 200 ohmi, R7 e de 47 ohmi, iar in paralel cu zennerele are o dioda BA 157. Cum ti se pare?
Am masurat bobinele:
1). cea care era pe masina si despre care presupun ca e cea "originala", datand din 1993 ca si masina, are 3.2 ohmi in primar si 8.16 kohmi in secundar; nu are nici o inscriptie pe nicaieri; izolatorul e negru, iar corpul bobinei e din tabla galvanizata nevopsita;
2). o alta, identica in privinta aspectului dar care pare un pic mai noua, are 1.9 ohmi si respectiv 7.76 kohmi primar/secundar.
Ambele bobine sunt "vinovate" ca dau o scanteie slaba.
Masurarea a fost facuta cu un multimetru digital facut in "CE" (cumparat din bazar )
Cu privire la modificarea avansului, am s-o fac dupa ce voi obtine o scanteie mai "adevarata".
Am citit undeva ca aprinderile electronice fac si un deserviciu masinii: ii pun in evidenta orice imperfectiune a sistemului de aprindere (fise, capac distribuitor, bobina) prin solicitarea mai "zdravana" a acestuia, asa ca nu vor functiona bine decat cu o instalatie electrica in stare perfecta. Astfel ca exista o explicatie pentru functionarea multumitoare pe clasic avand o bobina partial defecta, dar care nu face fata la o aprindere electronica. Parca asta spunea si gotronic mai devreme.

This post has been edited by Kinetix: 2 Apr 2006, 19:26

Voi cum masurati rezistenta in secundar ? Intre ce borne ?

Pai eu am atins cu un virf de test al multimetrului borna centrala a bobinei, iar cu celalat virf am atins pe rand plusul si minusul ei. Diferenta e nesemnificativa (cativa ohmi) fata de cei cativa kohmi ai secundarului.

@ dyogenes : Poate postezi si tu schema aia cu acumulare inductiva de care ai amintit.
  Am verificat si cu clasica si cu o Malvina la care tot mesteresc (i-am facut modificarile postate de ceacu) si scanteia e aproape la fel: slaba, subtire, violeta, aproape invizibila, in nici un caz albastra, iar zgomotul facut e o "pocnitura" abia perceptibila. Fisele sunt noi, din alea romanesti cu rezistenta zero (facea la fel si cu cele de Urziceni), platina e relativ noua si fixata la 0,35mm, iar bujiile sunt noi (NGK). Jicloarele sunt de 170(aer) cu 145(principal), iar nivelul in CNC e vreo 8-8,5mm (are plutitor din alama care e mai greu decat cel original din plastic si sta mai scufundat).

  Apropo, stie cineva cat trebuie sa fie nivelul in CNC daca il masor pe principiul vaselor comunicante cu un tubusor transparent? Cel putin asa se regla la carburatorul de Trabant si mi se pare mai corect.

  Nu stiu in ce stare o fi condensatorul, il voi verifica.
  Si eu am observat o "lenevire" a masinii la montarea aprinderii electronice, dar nu am mai umblat la reglarea avansului (e pus la zero cu metoda scanteii la masa), asa ca acum merg pe clasic si dimineata pe racoare imi porneste totusi la prima cheie cu socul tras.
  Ma bate gandul sa cumpar o bobina noua dar, ca si BLK, nu stiu de care sa iau. E un fel de loterie pt ca nu ai cum sa o verifci daca e in parametri normali. Masurarea rezistentei ohmice nu spune prea multe despre comportarea in dinamica. Poti sa o iei deja stricata, asa cum au patit unii de pe forum...
  BLK, mersi pt disponibilitate, inca nu m-am hotarat la care schema sa raman

Asa aste ,e foarte greu sa stii daca o bonina noua este in parametri, fara sa dispui de dotarea necesara. As recomanda sa ne punem de acord si sa incepem sa testam ce este pe piata si sa vedem rezultatele, ce ziceti?

Voi cum masurati rezistenta in secundar ? Intre ce borne ?

Bobina de inductie fiind un autotransformator, in primar ar trebui sa fie cca 3,5 ohmi, iar in secundar cca 6...8Kohmi, masuratoarea se face pentru primar intre bornele 1 respectiv 15 ( dupa standarde ), iar in secundar intre fisa cntrala si una dintre bornele primare(1 sau 15)

Da, ceacu, am inteles ca modificarile la Malvina propuse de tine erau mai mult pentru "deparazitarea" scanteii, pentru o scanteie mai "curata", nu-i asa? Apropo, este o schema modificata de Malvina postata la topicul cu "senzor electromagnetic in loc de platina" si unde se pune la masa baza tranzistorului BU printr-o rezistenta de 200 ohmi, R7 e de 47 ohmi, iar in paralel cu zennerele are o dioda BA 157. Cum ti se pare?
  Am masurat bobinele:
1). cea care era pe masina si despre care presupun ca e cea "originala", datand din 1993 ca si masina, are 3.2 ohmi in primar si 8.16 kohmi in secundar; nu are nici o inscriptie pe nicaieri; izolatorul e negru, iar corpul bobinei e din tabla galvanizata nevopsita;
2). o alta, identica in privinta aspectului dar care pare un pic mai noua, are 1.9 ohmi si respectiv 7.76 kohmi primar/secundar.
  Ambele bobine sunt "vinovate" ca dau o scanteie slaba.
  Masurarea a fost facuta cu un multimetru digital facut in "CE" (cumparat din bazar   )
  Cu privire la modificarea avansului, am s-o fac dupa ce voi obtine o scanteie mai "adevarata".
  Am citit undeva ca aprinderile electronice fac si un deserviciu masinii: ii pun in evidenta orice imperfectiune a sistemului de aprindere (fise, capac distribuitor, bobina) prin solicitarea mai "zdravana" a acestuia, asa ca nu vor functiona bine decat cu o instalatie electrica in stare perfecta. Astfel ca exista o explicatie pentru functionarea multumitoare pe clasic avand o bobina partial defecta, dar care nu face fata la o aprindere electronica. Parca asta spunea si gotronic mai devreme.

da asa este , din PRACTICA rezulta cele discutate.

Pai eu am atins cu un virf de test al multimetrului borna centrala a bobinei, iar cu celalat virf am atins pe rand plusul si minusul ei. Diferenta e nesemnificativa (cativa ohmi) fata de cei cativa kohmi ai secundarului.

Asa si este , rezistenta primarului este de ordinul ohmilor iar cea a secundarului este de ordinul Kohmilor. Pentru bobinele de aprindere "clasice " valorile rezistentelor ohmice pentru primar, respectiv secundar se situeaza intre 3...4 Ohmi pentru primar , respectiv 6...8 Kohmi ptr. secundar.

Da, ceacu, am inteles ca modificarile la Malvina propuse de tine erau mai mult pentru "deparazitarea" scanteii, pentru o scanteie mai "curata", nu-i asa? Apropo, este o schema modificata de Malvina postata la topicul cu "senzor electromagnetic in loc de platina" si unde se pune la masa baza tranzistorului BU printr-o rezistenta de 200 ohmi, R7 e de 47 ohmi, iar in paralel cu zennerele are o dioda BA 157. Cum ti se pare?
  Am masurat bobinele:
1). cea care era pe masina si despre care presupun ca e cea "originala", datand din 1993 ca si masina, are 3.2 ohmi in primar si 8.16 kohmi in secundar; nu are nici o inscriptie pe nicaieri; izolatorul e negru, iar corpul bobinei e din tabla galvanizata nevopsita;
2). o alta, identica in privinta aspectului dar care pare un pic mai noua, are 1.9 ohmi si respectiv 7.76 kohmi primar/secundar.
  Ambele bobine sunt "vinovate" ca dau o scanteie slaba.
  Masurarea a fost facuta cu un multimetru digital facut in "CE" (cumparat din bazar   )
  Cu privire la modificarea avansului, am s-o fac dupa ce voi obtine o scanteie mai "adevarata".
  Am citit undeva ca aprinderile electronice fac si un deserviciu masinii: ii pun in evidenta orice imperfectiune a sistemului de aprindere (fise, capac distribuitor, bobina) prin solicitarea mai "zdravana" a acestuia, asa ca nu vor functiona bine decat cu o instalatie electrica in stare perfecta. Astfel ca exista o explicatie pentru functionarea multumitoare pe clasic avand o bobina partial defecta, dar care nu face fata la o aprindere electronica. Parca asta spunea si gotronic mai devreme.

O sa o masor si eu pe a mea (pe care-am montat-o pe o masina de imprumut), dar in TM ploua si cred ca se va intampla maine.

Modificarea din circuitul de intrare (care ar trebui facuta intr-un mod mai serios si anume cu monostabile dar ne complicam prea mult) are rolul de a asigura precizia momentului in care se comanda scanteia (am tot obosit sa tot explic ca datorita sensibilitatii etajului de intrare combinata cu vibratiile motorului si datorita faptului ca, contactele se misca unul fata de celalalt in planul de contact datorita corectorului de avans vacuumatic [daca se freaca una fata de cealalta doua sarme inseriate cu un difuzor si o baterie se aud in difuzor niste paraieli/zgomote], pe clasic problema NU apare fiindca AUTOINDUCTIA din primar mentine curentul primar la valoare constanta chiar cand apare o usoare intrerupere in circuit atunci cand cele doua contacte se freaca intre ele datorita tensiunii autoinduse care strapunge stratul de oxid prezent pe suprafata contactelor, in cazul aprinderii electronice tensiunea ce apare datorita stratului de oxid este suficient de mare ca sa comande [la momentul incorect ca doar contactele sunt inca inchise] producerea scantei) particularitate a delcoului Ducellier care spre deosebire de Bosch (de exemplu) deplaseaza doar platina mobila si nu roteste tot platoul caz in care nu ar mai aparea deplasare relativa intre contacte.

am masurat si eu bobinele amindoua sunt cu carcasa din tabla si capac din ebonita. cea de pe masina are 3,5ohmi in primar si 6Kohmi secundar iar cealalta 3,3ohmi primar si 7,3Kohmi in secundar. mai am una mai veche cu carcasa din ebonita care are 4ohmi in primar si 7,5Kohmi in secundar.toate masurate cu acelasi multimetru.

pai doar am si zis ca am refacut amestecul si avansul, reglat si cu becu, si dupa ureche si oricum, tot nu merge cum trebuie, fac malvina, si fac stroboscopul ala si apoi mai vedem. mai trebuie sa scot si carburatorul ca e cam jegos.

bujii am brisk pentru 1300, sau cel putin asa scrie pe ele.

dyogenes esti din bucuresti? poate vin sa vad si eu delcoul...

BLK daca vrei sa vezi delcoul trimite un mes pe privat sa vorbim

am masurat si eu bobinele amindoua sunt cu carcasa din tabla si capac din ebonita. cea de pe masina are 3,5ohmi in primar si 6Kohmi secundar iar cealalta 3,3ohmi primar si 7,3Kohmi in secundar. mai am una mai veche cu carcasa din ebonita care are 4ohmi in primar si 7,5Kohmi in secundar.toate masurate cu acelasi multimetru.

Sincer sa fiu, nu am citit toate post-urile de pe aceasta tema. Foarte pe scurt, si doar pentru cei ce nu stiu deja:
1. ORICE sistem de aprindere functioneaza "in doi timpi": Un timp de acumulare a energiei (timpul lung) in campul unei componente reactive( campul magnetic al unei bobine sau campul electric al unui condensator) si un timp de producere a scanteii (mult mai scurt) cand energia acumulata e "restituita" sub forma unui impuls de tensiune inalta. Majoritatea covarsitoare a aprinderilor utilizeaza acumularea inductiva, din motiv de pret, simplitate si fiabilitate. Cine-si mai aduce aminte de fizica de cl. a X-a, energia e proportionala cu inductanta bobinei si cu patratul curentului prin aceeasi bobina. Pe de alta parte, o inductanta mare "leneveste" acumularea de energie si la turatii ridicate scade deranjant performanta scanteii, compromitand functionarea motorului. Cresterea curentului ("primar") solicita mai mult platina. La Dacia, compromisul ales face ca rezistenta infasurarii de acumulare a bobinei de inductie (primare) sa fie de aprox 3,5 ohmi. Incercati sa masurati si INDUCTANTA infasurarii primare, si, cine are posibilitatea, un factor de calitate. Defectarea bobinei este destul de rara, dar "inventivitatea" unora e capabila si de asa ceva!! Intreruperea infasurarii primare e defectul cel mai clar si definitiv. Intreruperea secundarului (de la 6-8Kohm ajunge la Mohmi sau mai mult) poate trece chiar neobservata: la tensiunea inalta, curentul "sare" peste intreruperea care e mica (milimetru); in timp insa, scanteia de aici "mananca" conductorul intrerupt si, la un moment dat, fie nu mai "sare" fie ajunge mai repede la masa... Un defect mai parsiv e scurtcircuitarea unor spire, mai ales din infasurarea primara. Curentul excesiv distruge rapid platina sau arde tranzistorul de comutatie care o inlocuieste la unele aprinderi electronice (acest tranzistor se distruge sigur si definitiv daca se produc scurtcircuite intre firele de legatura la primarul bobinei, fie accidental, ca urmare a izolarii neglijente, fie intentionat, ca "test" de pseudo-specialist)
Aprinderile moderne (chiar si cea de Oltcit, atat cea de Club, cu platina cat si cea de Special, electronica), utilizeaza bobine de inductie "rapide", adica bobine cu inductanta redusa, mica, cu rezistenta primara scazuta (1,6ohmi la Oltcit Club si am avut ocazia sa masor pe un Fiat Regata 0,5 ohmi la o bobina buna, comandata electronic!!) Aceste bobine au timpul de acumulare scurt si permit turatii de peste 10000rpm; sa nu uitam ca problema apare si la motoarele cu multi cilindri (8-12) unde considerente de cost exclud solutia utilizarii mai multor bobine. Aceste componente se alimenteaza printr-un circuit ceva mai complex, care controleaza valoarea maxima a curentului care trece prin bobina, si care se atinge pentru un domeniu larg de variatie a tensiunii (de la 6 la 16 Volti), realizand astfel functionarea "cu energie constanta" (energia scanteii depinde de curentul primar(la puterea a doua) care, la anticul sistem cu baterie-bobina (si platina), depinde de tensiunea bateriei, mai precis de patratul (puterea a doua ) a acestei tensiuni. (scaderea la 70% a tensiunii reduce la jumatate energia scanteii).
Cateva cuvinte despre misterioasa aprindere cu stocare capacitiva: La aceasta solutie constructiva, un convertizor electronic ridica tensiunea la 100-400 volti si incarca un condensator de 0,5-2 microfarazi, acumuland o energie cu acelasi ordin de marime ca o bobina de inductie(50-200 milijouli). Mai este necesar un transformator de impuls, pe primarul caruia se descarca condensatorul (printr-un tiristor rapid) si in secundarul caruia apare tensiunea inalta pentru bujie. Se foloseste in acest scop....bobina clasica de inductie, care functioneaza ca un autotransformator(cele doua infasurari au un punct comun) si are izolatia capabila sa reziste la tensiunea de 5-20 de mii de volti. Spre deosebire de functionarea clasica, in acest regim factorul limitativ il constituie asa-numita inductanta de scapari, care are o valoare de vreo 10 ori mai mica decat inductanta de acumulare (primara), deci bobina folosita ca transformator de impuls e mult mai "sprintena" De altfel calitatea esentiala a aprinderii cu stocare capacitiva este timpul de crestere al tensiunii inalte, mult mai scurt decat la solutia cu stocare inductiva (fenomenul e mai suparator la solutia clasica, a bobinei lente); aceasta conduce la reducerea pierderilor de energie la nivelul izolatorului bujiei (mai ales la rece, cand acesta se "afuma") si la capacitatea sistemului de a produce scantei puternice si pe bujii murdare. Dezavantajele sunt pretul destul de ridicat al "cutiei" ce contine convertorul pomenit mai sus, echipat cu tranzistoare rapide de putere,cu diode rapide de tensiune destul de ridicata, tiristor rapid si cu un transformator care e o componenta scumpa si dificil de realizat tehnologic, motiv pentru care aceasta solutie nu e foarte raspandita.
2. Cum au explicat si altii inaintea mea, adaptoarele electronice, comandate de platina, mostenesc o serie de deficiente caracteristice acestei solutii: erori de avans datorate faptului ca miscarea arborelui cotit (elementul de referinta privitor la pozitia pistonului in cilindru) se transmite prin lant (sau curea) la arborele cu came, apoi este angrenat inca odata cu axul ruptor-distribuitorului. Jocurile inerente acestor angrenari aduc erori, precum si existenta jocurilor in lagarele acestor axe. Cama insasi are profilul si uzura neuniforma- alte erori. O aprindere electronica de acest tip poate corecta doar factorul energetic, asigurand scantei puternice si la pornire (tensiune scazuta, bujia rece care cere o tensiune mare) si la turatii si sarcini mari (sarcina mare=amestec bogat=efect de crestere a tensiunii de producere a scanteii; turatie ridicata=timp de acumulare redus intre doua scantei=risc de reducere a energiei scanteii) Nici acest aport nu e de neglijat, daca aprinderea il aduce, dar lipseste functionarea "rotunda" caracteristica motoarelor modernizate cu traductor ce urmareste repere pe volanta(raza mare=precizie unghiulara--rezolutie-- marita)
Parerea mea(!!) e ca o electronizare a aprinderii, desigur cu un minim de calitate, merita. De altfel, in ciuda cresterii pretului, maturizarea tehnologiei face ca toate automobilele noi sa fie echipate cu sisteme electronice de aprindere.
Multumesc pentru rabdare celor ce au ajuns la sfarsitul acestui text prea lung si-mi cer scuze pentru timpul consumat!!!(Sper ca cu folos)

This post has been edited by gti98: 3 Apr 2006, 21:20

Nespecialistii multumesc Specialistilor pentru efortul de a explica misterioasele fenomene ce se petrec sub capota "cazanelor" noastre!
Iata o idee cu privire la masurarea impedantei bobinelor de inductie. Am gasit un calculator automat al impedantei bobinelor de difuzor in functie de rezistenta masurata in curent alternativ cu frecventa de 1000Hz. E necesar un calculator, un soft generator de ton si un multimetru. Ce spuneti, ar merge?
Iata si linkul:
http://www.kbapps.com/audio/speakerdesign/...ors/Default.htm
Dar am totusi o intrebare: in ce fel ne vor ajuta datele obtinute pentru evaluarea starii bobinei?

Nespecialistii multumesc Specialistilor pentru efortul de a explica misterioasele fenomene ce se petrec sub capota "cazanelor" noastre! 
  Iata o idee cu privire la masurarea impedantei bobinelor de inductie. Am gasit un calculator automat al impedantei bobinelor de difuzor in functie de rezistenta masurata in curent alternativ cu frecventa de 1000Hz. E necesar un calculator, un soft generator de ton si un multimetru. Ce spuneti, ar merge?
Iata si linkul:
http://www.kbapps.com/audio/speakerdesign/...ors/Default.htm
  Dar am totusi o intrebare: in ce fel ne vor ajuta datele obtinute pentru evaluarea starii bobinei?

Din ce-mi mai amintesc pentru evaluarea starii bobinelor cazanelor noastre ar fi suficienta o punte de masura RLC sau un Q-metru pentru evaluarea rezistentei de pierderi (nu-i totuna cu rezistenta primarului), dar prin treaba asta se evidenteaza doar spirele in scurtcircuit, s-ar mai putea incerca masurarea factorului de calitate al circuitului oscilant format din secundar si capacitatea sa parazita. Dar este necesara posesia unei bobine etalon (cumparata pe vremuri cand se faceau bune si NEFOLOSITA) pentru asigurarea unui etalon de comparatie a parametrilor.

Cata discutie lunga si inutila datorata faptului ca ne-am nascut si traim in frumoasa Romanie (si acceptam in continuare situatia). Prin alte parti ma gandesc ca s-or mai gasi bobine Ducellier (pentru vechiul R12), dar cine sa le importe (si la ce pret) atunci cand consumatorul roman de Dacie se comporta ca o turma si alege (doar) ce-i mai eftin, iar protectia consumatorului (si/sau RAR) se face ca nu are treaba cu nimicurile astea (care in teorie ar trebui omologate)!

De exemplu (OFF TOPIC) am cumparat din magazin prelungitor electric pe care scrie 10/16A 250V si mai jos 3x1mmp (AM FOST CHIOR RAU CA N-AM VAZUT LA MAGAZIN ASTA) sectiune conductori care dintr-un tabel vechi ar asigura (in siguranta) maxim 5A, si respectivul produs (Romcab SA) este (cica) omologat si autorizat sa-mi dea foc (in liniste) la casa. Si asta ca sa nu mai pomenesc de prelungitoarele turcesti (ca de aia am cerut la magazin Romcab ca stiam ca-i romanesc) cu cablu de 0,75mmp si fara conductor de protectie (desi au fise cu contact de protectie [ca sa ia ochiul]), ca am taiat unul si era sa cad lat cand am vazut (dar si ele [probabil] sunt omologate).
Dar cine are timp sa controleze fleacurile astea?

La OPC sunt o gramada de incapabili si incopetenti.Toti au venit cu partidul sau cu unchiu`!
Spune-mi si mie cate laboratoare de analiza a produselor petroliere exista in Romania?

Va povesteam ceva mai inainte ca am realizat pentru un prieten o aprindere multispark cu acumulare inductiva de care sunf foarte multumit (si el de asemenea). Scanteile de la CDI-ul meu nu sunt cu mult mai lungi decat cele de la aceasta aprindere. Initial nu credeam ca va functiona calumea in regim multispark, dar vad ca e OK. Oscilatorul pt multispark (E555) da o frecventa in jur de 400 Hz.
Cei care nu sunt incantati de ideea bobinarii unui transformator ridicator pentru CDI, pot incerca aceasta varianta. Nu stiu de ce, poate subiectiv oarecum, mi se pare ca scanteia la aceasta aprindere e mai "calda" ca la CDI (mi se pare ca o hartie introdusa intre elctrozii bujiei se aprinde mai repede decat la CDI). Evident, intrarea e cu senzor Hall, la rugamintea prietenului, l-am scapat definitiv de platina, realizandu-i in acelasi timp un delcou electromagnetic. Tranzistorul SU169 l-am scos dintr-o sursa de alimentare in comutatie. El poate fi inlocuit cu succes cu un 2SC3320 sau un 2SC2625 din sursele de alimentare AT. Se pot folosi si alti tranzistori de tensiune inalta si minim 10A curent de colector. Eu l-am montat pe radiator, desi la testele efectuate in casa nu se incalzea aproape deloc. ma gandesc ca vine vara si ar putea avea totusi nevoie de radiator. BD-ul 136 nu are nevoie de radiator. Rezistorul de 56 ohmi din baza lui SU169 se incalzeste, el trebuind sa fie de minim 10W. Pentru alte detalii va stau la dispozitie.

Attached thumbnail(s)
SCHEMA.jpg ( Size: 125.46k ) Number of downloads: 85

Buna treaba, dyogenes!
Poti sa explici un pic prin ce e mai buna fata de Malvina, sau schema cu autoreglarea unghiului Dwell (incerc sa o atasez),desigur, exceptand adaptarea pt traductorul Hall?

In loc de BD 136 nu s-ar putea folosi un BD 234 sau 238 pentru un plus de siguranta? Iar tranzistorul final nu poate fi de genul BU 526 sau BUX 80?

Presupun ca e multisparck doar la pornire, nu? Acuma, pentru cei fideli sistemului cu platina, cum se modifica schema?

O groaza de intrebari in postul asta...
Inca una: din schema vad ca ai pus plusul bobinei la tranzistorul final si minusul acesteia la plusul bateriei, asa-i?

This post has been edited by Kinetix: 5 Apr 2006, 17:37

Attached thumbnail(s)
aprindere_control_unghi_Dwell.jpg ( Size: 47.53k ) Number of downloads: 46

Frumos pictat in paint , dar bs 570 nu are 5v tensiunea de alimentare ?

datatsheet in format pdf, nu cred ca gasesti

am gasit un catatlog de la iprs dar S570 nu apare:
- S053, S057, S255
- iesire de tip "colector in gol"
- temperatura: 0-70 grade C
- tensiune alimentare: 4.5-5.5 V
- curent alimentare: max. 6.5 mA
- tensiune de iesire in stare "ON" (Io=16mA): max. 400 mV
- curent de iesire in stare "OFF" : max. 10uA
- pragurile de comutare "ON/OFF" (in ordine): 5/30mT, 5/70mT,25/50mT
- SM231, SM232, SM233, SM234
- difera tensiunea de alimentare:
- primele 2 : max. 25V
- ultimele 2 : max. 10V
- pragurile de comutare "ON/OFF" (in ordine): 5/30mT, 25/50mT, 5/30mT, 5/70mT
Capsula e TO126(SOT32) (ca la bd135), iar pinii sunt, de la st la dr si privind spre partea marcata "+", "-", "OUT"

Acest mesaj a fost editat de calinp: 28 Mar 2006, 18:28

This post has been edited by dex lada: 5 Apr 2006, 19:40

am si eu o intrebare condensatorul 0,22/350V este chiar pus in paralel pe bobina in rest pare ok, merge si bu 526 si bux.

Buna treaba, dyogenes! 
Poti sa explici un pic prin ce e mai buna fata de Malvina, sau schema cu autoreglarea unghiului Dwell (incerc sa o atasez),desigur, exceptand adaptarea pt traductorul Hall?

In loc de BD 136 nu s-ar putea folosi un BD 234 sau 238 pentru un plus de siguranta? Iar tranzistorul final nu poate fi de genul BU 526 sau BUX 80?

Presupun ca e multisparck doar la pornire, nu? Acuma, pentru cei fideli sistemului cu platina, cum se modifica schema?

O groaza de intrebari in postul asta...
Inca una: din schema vad ca ai pus plusul bobinei la tranzistorul final si minusul acesteia la plusul bateriei, asa-i?

Nu are loc sa cumparati BUX37 (este muuult prea scump) ci merge si cu BU526A (mai precis puneti etajul final [modificat cu rezistenta de 100] si prefinal de la Malvina) si majorati de 10 ori R3 si R6 (din punctul lor comun comandati etajul prefinal).

In legatura cu montarea inversa a bobinei de inductie, in teorie (avand in vedere ca electrodul central al bujiei se incalzeste mult mai tare decat electrodul lateral), la cald (adica cu bujia calda), chiar daca se pierd circa 200-300V din tensiunea inalta (fiindca nu se mai aduna la tensiunea secundara tensiunea primara), datorita emisiei termoelectronice a electrodului central (care atinge 800 grade C) strapungerea amestecului comprimat este usurata daca inalta tensiune are polaritate negativa (la conectarea normala a bobinei inalta tensiune are polaritate pozitiva [cel putin la prima semiperioada a oscilatiei secundarului cu capacitatea parazita]), deci IN TEORIE functioneaza mai bine.

Dar cum PRACTICA ne omoara (am avut bobina conectata invers [pe clasic] cam 3 ani intre 2000-2003 pana mi-am montat Malvina), apar probleme ingrozitoare (mai ales in sezonul rece si/sau umed) legate de coroziunea partilor metalice de la delcou (partile de inalta tensiune) si de asemenea de distrugerea accelerata a capacului distribuitor si a rotorului distribuitor (lulelei), mi-amintesc cu groaza cum schimbam capacele de delcou cam la o luna sau doua, deci datorita inaltei tensiuni negative apare o ionizare puternica cu ioni negativi (Ozon) prin efect Corona si se creaza o atmosfera foarte coroziva care combinata cu umiditatea distruge partile izolante ale capacului de delcou si a lulelei. Ca prin minune problemele acestea au disparut dupa ce am reconectat normal bobina de inductie (si am adaugat aprinderea electronica). Deci nu recomand sa montati invers bobina decat doar daca vreti sa experimentati pe piele proprie efectele negative/pozitive si atunci sa aveti in torpedou cate un capac si o lulea de rezerva.

Ar mai fi de adaugat (ca o mentiune) faptul ca in disperare de cauza am modificat putintel plotul metalic al rotorului distribuitor (lulelei) in sensul latirii (spre inainte in sensul de rotatie) a suprafetei metalice (deoarece am remarcat ca la momentul comandarii scantei plotul metalic al lulelei se afla inaintea plotului metalic corespunzator din capacul delcoului, si aparea o coroziune/ardere puternica in acea zona), iar dupa aceea capacul a inceput sa tina nu o luna ci trei sau patru (repet cu bobina conectata invers). Oricum modificarea asta are un mic rol pozitiv (se reduce distanta pe care se formeaza scanteia intre plotul de pe lulea si cel de pe capac), dar trebuie mare atentie (probabil o sa postez si o imagine daca maine nu va ploua si nu o sa uit) pentru a nu se produce mai mult rau (apar probleme legate de descarcarea Corona in cazul in care bucata de tabla de alama prinsa printr-un mic surub cu piulita M3 de plotul lulelei, are colturi ascutite si grosime prea mica).

Ca o mica observatie finala NU MAJORATI DISTANTA intre electrozii bujiilor, deoarece va creste sensibil (proportional cu majorarea), tensiunea la care se strapunge amestecul comprimat din cilindrii, si implicit si tensiunea la care va lucra distribuitorul (care si asa este vai de mama lui cu fisa centrala fara portiuni de garda [izolate], care sa nu permita [sa ingreuneze] strapungerea aerului spre corpul delcoului sau spre alt plot [al altui cilindru]). Pe cand aveam probleme cu coroziunea/strapungerea (datorate conectarii inverse a bobinei), eu am micsorat la 0,4mm distanta electrozilor bujiilor ca sa nu mai schimb asa des capacul delcoului.

This post has been edited by ceacu: 5 Apr 2006, 21:42

Dex_Lada... schema cert nu e facuta in paint! E facuta in TinyCad, luata cu "capture screen" si prelucrata in Paint Shop Pro.

Am vazut si eu ce a postat CALINP la topicul de delcou electromagnetic ("am gasit un catatlog de la iprs dar S570 nu apare:
- S053, S057, S255
- iesire de tip "colector in gol"
- temperatura: 0-70 grade C
- tensiune alimentare: 4.5-5.5 V
- curent alimentare: max. 6.5 mA
- tensiune de iesire in stare "ON" (Io=16mA): max. 400 mV
- curent de iesire in stare "OFF" : max. 10uA
- pragurile de comutare "ON/OFF" (in ordine): 5/30mT, 5/70mT,25/50mT
- SM231, SM232, SM233, SM234
- difera tensiunea de alimentare:
- primele 2 : max. 25V
- ultimele 2 : max. 10V
- pragurile de comutare "ON/OFF" (in ordine): 5/30mT, 25/50mT, 5/30mT, 5/70mT
Capsula e TO126(SOT32) (ca la bd135), iar pinii sunt, de la st la dr si privind spre partea marcata "+", "-", "OUT"

This post has been edited by calinp: 28 Mar 2006, 18:28 )

Eu am acei senzori dintr-o tastatura veche, i-am alimentat cu 12V fara probleme, consum de 3-4 mA. Deci banuiesc ca nu i-am suprasolicitat.



Kinetix... Da, e multispark doar la pornire, modulul fiind alimentat de la Bendix. Nu e nevoie de BD seria 2xx, BD136 nu se incalzeste. Voi posta zilele astea si varianta cu platina, problema care ramane la platina este fenomenul de "dansare" al platinii, pentru care ar trebui un circuit de "deparazitare". Nu stiu daca montajul e superior Malvinei. Probabil ca mari diferente nu au cum sa fie.


Giurisici Fabian... Da , condensatorul este montat exact in paralel pe bobina si merge perfect. E vechiul cond care era pe delcou. Daca memoria nu ma inseala, pe net am vazut ECHIVALENTA DIRECTA SU169-BU256. Cred... nu jur!


ceacu... uite la chestia cu capacul de delcou eu nu m-am gandit. O sa vad. Daca il buleste, voi inversa bobina. Merci ca mi-ai spus, ca m-as fi mirat foarte tare de ce se buleste. Distanta la bujii am marit-o din 3 motive:
1. Am considerat ca scanteia fiind mai lunga are sanse mai mari sa aprinda amestecul
2. Scanteia mi s-a parut mai calda chiar decat la CDI (nu stiu de ce, poate doar subiectiv) si ma gandeam sa nu "manance" prematur electrozii bujiei.
3. ca asa se face la aprinderi electronice

De altfel, amicul meu e supermultumit de pornirea pe care o are acum, masina pleaca la sfert de cheie, dupa ce, pe clasic, ramasese intepenit la cateva semafoare.

Dyogenes, pai in cazul asta inseamna ca imbunatatirea consta doar in modulul multiscanteie si comanda cu senzor Hall. Daca inteleg eu, cred ca aceste upgrade-uri se pot face la orice aprindere electronica, nu-i asa? Cred ca e o chestie relativ simpla pt un electronist sa faca adaptarea in fiecare caz in parte. M-ar fi interesat o configuratie a etajului final si prefinal al aprinderii care sa dea o "superscanteie". Sau poate ca secretul consta in etajul de intrare al unei aprinderi...
In principiu am inteles ca modulul multiscanteie e necesar daca nu iti porneste "la sfert", dar daca da, atunci acesta nu mai are sens...de ce sa ne complicam? I was speaking to myself...
Ceacu, si eu mi-am pus intrebarea daca nu se poate imbunatati ceva la sincronizarea limbii rotorului cu ploturile din capac pt ca si mie mi s-a parut ca in momentul producerii scanteii cele doua repere nu erau bine aliniate. Oxidarea se face la nivelul "colturilor" de "atac", adica suprafetele metalice nu ajung sa se suprapuna. Eu m-am gandit sa ajustez (pilesc) lungimea acelui reper de pe marginea capacului, care intra in crestatura din peretele delcoului pt a putea roti un pic acel capac. Nu stiu daca am explicat prea clar. De fapt am observat ca aproape fiecare capac are chestia aia turnata la diferite distante(pozitii). Ciudat, nu?

This post has been edited by Kinetix: 6 Apr 2006, 10:30

Pai "mai draga" Kinetix, in viata asta nu toate lucrurile sunt noi si revolutionare. Progresul nu se mai construieste pe descoperiri fundamentale, ci pe mici perfectionari succesive... Aprinderea pe care am postat-o e doar o alta aprindere care functioneaza bine. Ce mi-a placut la ea a fost faptul ca tranz. final nu se incalzea deloc (mai auzisem pe forum de diverse aprinderi la care tranz. final e fierbinte), scanteia e "calda" si nu cu mult mai scurta ca la CDI. In ceea ce priveste utilizarea senzorului Hall, pana nu scapi de platina, nu il poti aprecia cu adevarat. Chiar e o chestie fantastica sa nu mai trebuiasca sa dai la smirghel la marginea drumului, acul turometrului sa nu "joace" de nebun la bord datorita vibratiilor, etc. In ceea ce priveste modulul Multispark, el se poate adapta oricarei aprinderi tranzistorizate, utilitatea lui fiind insa deosebita in sezoanele reci sau la cei cu bateria slabita.
In ceea ce priveste "superscanteia", ea se obtine fara probleme cu orice aprindere CDI decenta. S-a scris deja foarte mult despre CDI-uri, s-au dat multe scheme, o parte le-am testat si eu si au functionat fara probleme. Deci cunosti si raspunsul la aceasta "intrebare" a ta.

This post has been edited by dyogenes: 6 Apr 2006, 10:47

Multumesc pt lamuriri, dyogenes!
Ma bucur ca iti merge bine aprinderea.
Mda..., cred ca o sa ma apuc si eu de montarea artizanala a unui senzor Hall.
Insa nu spera ca nu voi mai reveni cu intrebari!
Toate cele bune!

Ceacu, si eu mi-am pus intrebarea daca nu se poate imbunatati ceva la sincronizarea limbii rotorului cu ploturile din capac pt ca si mie mi s-a parut ca in momentul producerii scanteii cele doua repere nu erau bine aliniate. Oxidarea se face la nivelul "colturilor" de "atac", adica suprafetele metalice nu ajung sa se suprapuna. Eu m-am  gandit sa ajustez (pilesc) lungimea acelui reper de pe marginea capacului, care intra in crestatura din peretele delcoului pt a putea roti un pic acel capac. Nu stiu daca am explicat prea clar. De fapt am observat ca aproape fiecare capac are chestia aia turnata la diferite distante(pozitii). Ciudat, nu?

Stai usor, nu pili nimic, capacul este (in general) OK.

Trebuie montata (prin intermediul unui surub M3 cu piulita M3 si neaparat saiba Grower de 3mm, surubul sa fie cu cel mai scurt cu putinta cap [eu am gasit un surubel de 6-7mm lungime si cap semisferic de la un intrerupator electric de prin anii 70, surubelul se monteaza in plotul lulelei cu capul in sus si fara saiba dupa care sub plot se pune piesa de alama si peste ea saiba Grower si piulita, neaparat cu saiba Grower ca sa nu se desfaca surubul, dupa montare o mica verificare cu un capac uzat pentru a se vedea daca nu agata surubul in portiunea de plastic a capacului de langa ploturile bujiilor, de asemenea piesa de alama sa nu agate distructiv in ploturile metalice ale capacului, iar partea dinspre inainte a piesei sa nu aibe colturi ascutite]) o mica piesa din alama de 1mm grosime care sa se intinda inspre inainte (in sensul de rotatie normal al lulelei), dar care sa aibe pe cat se poate o forma circulara dupa montare (inchipuie-ti un cerc de raza egala cu raza cercului imaginar pe care se invarte extremitatea plotului metalic al lulelei), si care sa prelungeasca plotul metalic spre inainte cam cu o distanta egala cu coarda (latimea) plotului lulelei.

Problema este ca proiectantul nu (prea) a luat in calcul avansul vacuumatic plus centrifugal si in majoritatea timpului scanteia se comanda cat timp plotul lulelei nici macar nu s-a apropiat (pana la suprapunere) cu plotul corespondent al capacului delcoului, si asfel apare o distanta de cativa mm (3-5) suplimentara care consuma din tensiunea si puterea necesara producerii scantei la bujie (pentru elucidare studiati lulelele altor tipuri de masini cu distribuitor).

MARE ATENTIE ca sa nu agate pentru ca se pot distruge multe.

Maine sper sa fac o poza daca se va opri ploaia in TM.

[...]Problema este ca proiectantul nu (prea) a luat in calcul avansul vacuumatic plus centrifugal si in majoritatea timpului scanteia se comanda cat timp plotul lulelei nici macar nu s-a apropiat[...]

O mica corectie:
"luleaua" este solidara cu axul "camelat". Deci in ce priveste avansul centrifugal, care roteste tot ansamblul "ax camelat", n-ar fi mare problema. Ea apare la avansul vacuumatic pregnant, pentru ca acolo platina e adusa in intimpinarea camei, deci scinteia apare in avans de plot. Si nu stiu daca nu cumva primele delcouri pe Dacia (Ducelier) nu erau cu rotire de platou la avans vacuumatic. Daca e asa, reproiectantul a copiat decalajele de la Ducelier fara a tine seama de deplasarea vacuumatica a pintenului.
Acuma, ca sa recunoastem ce e real, acea lamela ajunge "pe plot" atunci cind platina are deschiderea maxima. De asta n-a tinut cont proiectantul, de deschiderea faptica a platinii inainte de virful camei. Iar daca la aprinderea clasica scinteia apare cind platina este deja deschisa cu o distanta (acea distanta de rupere ferma, cind scinteia de rupere dintre contacte a disparut), la cele electronice "avansul scinteii fata de plot" e mai mare, pentru ca acolo platina are rol de comanda in curent/tensiune mici.

Oare, de la delcouri straine a testat cineva compatibilitatea "lulelei" cu delcoul romanesc?
La acelea lamela e fixata cu un surub, am putea direct redesena o lamela din aia in forma de "coasa" sau orice forma convenabila.

Eu am o lulea bosch care este mai lata la capat. Practic partea metalica dinspre plot are 7-8mm latime. Cred ca e cea mai simpla rezolvare a problemei.

Sau lulea frantuzeasca dulceleir care nici nu are joc pe axul sau cum au cele romanesti.

Mihai, la mine nu au joc nici cele romanesti. Poate la tine e prelucrarea axului acolo la crestatura mai defectuoasa.

Cristi, alea Bosch se gasesc?Unde?Cit? Si se potrivesc "la fix"?

O mica corectie:
"luleaua" este solidara cu axul "camelat". Deci in ce priveste avansul centrifugal, care roteste tot ansamblul "ax camelat", n-ar fi mare problema. Ea apare la avansul vacuumatic pregnant, pentru ca acolo platina e adusa in intimpinarea camei, deci scinteia apare in avans de plot.

Asa e (mea culpa, ca sunt cam repezit cu concluziile), si atunci ma reped iar sa concluzionez ca problema nu e chiar asa mare (dar totusi este), fiindca atunci cand avansul vacuumatic intervine si apare decalajul, presiunea in admisie si in cilindri la momentul comandarii scantei este mai mica, deci si tensiunea necesara e mai mica.

Cu toate astea nimeni de la fabrica nu si-a pus problema (deh ca suntem romani si daca mere e bine).

Totusi ramane problema coroziunii/arderii fiindca la mine dupa montarea respectivei piese s-a simtit (sensibil) o lungire a vietii capacelor.

Si ca o ultima completare coroziunea este inofensiva (nu are rost curatirea de oxizi a pieselor metalice) fiindca arcul electric strapunge fara sa simta (la respectiva tensiune inalta) respectivul strat de oxizi.

Atentie: Oare lulelele Bosch sau de alta marca (daca se potrivesc) nu au si rezistenta de, deparazitare? daca da se poate scoate/scurtcircuita?

This post has been edited by ceacu: 6 Apr 2006, 14:43

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html