Outline · [ Standard ] · Linear+ Aprindere electronica

dyogenes, Eu nu zic ca tu nu ai dreptate, doar mi-am exprimat parerea proprie si atat. Re edit. Si inca ceva, referitor la cele "3 fire" de care vad ca te bine dispui{[ ]} intotdeauna, azi am montat o "platina electronica" si o AT 011 pe vechiul meu OLTCIT care a mers numai cu cele"3 fire", fara probleme de nici eu si nici cel care o plimba acum, nu mai stim exact de cand nu am schimbat platina. Ne-am uitat la ea si nu am vazut mare scofala la uzura contactelor, ci numai la pintenul ce calca cama, care era cu vreo cel putin 2mm mai tocit, in rest nimic. Tin minte ca acum vreo 4 ani nu mai mergea cum trebuie, si fiind la un mecanic i-am zis sa se uite si la platina sa nu ma mai murdaresc si eu pe maini. S-a mirat cum de mai merge motorul, ca la ochi practic nu se mai vedea cum deschide platina, asa de tocit era pintenul. In concluzie cu platina respectiva eu am circulat peste 50.000 Km fara s-o schimb, doar am mai reglat distanta cand si cand. De trei ani masina merge tot cu platina aia si va mai merge (iarna nu a fost sa nu porneasca vreodata). Acum cred ca in total are peste 65.000Km cu platina in cauza. Dar delcoul de la Oltcit a fost nou cand am pus platina, ca cel vechi s-a rupt in mijlocul drumului din cauza unei montari gresite a pozitionarii cuplajului acestuia (invers, ca este excentric usor si nu a vazut nimeni la montare ) . Sa nu credeti ca am exagerat cu ceva, ca mai sunt si altii care "au patit" cestii din astea . Pe astea cum sa le mai comentam? (Bobina o schimbasem cu una de Dacie de Sf. Gheorghe NOUA) This post has been edited by gotronic: 26 Jun 2006, 23:24

dyogenes, Eu nu zic ca tu nu ai dreptate, doar mi-am exprimat parerea proprie si atat.

Re edit. Si inca ceva, referitor la cele "3 fire" de care vad ca te bine dispui{[ ]} intotdeauna, azi am montat o "platina electronica" si o AT 011 pe vechiul meu OLTCIT care a mers numai cu cele"3 fire", fara probleme de nici eu si nici cel care o plimba acum, nu mai stim exact de cand nu am schimbat platina. Ne-am uitat la ea si nu am vazut mare scofala la uzura contactelor, ci numai la pintenul ce calca cama, care era cu vreo cel putin 2mm mai tocit, in rest nimic. Tin minte ca acum vreo 4 ani nu mai mergea cum trebuie, si fiind la un mecanic i-am zis sa se uite si la platina sa nu ma mai murdaresc si eu pe maini. S-a mirat cum de mai merge motorul, ca la ochi practic nu se mai vedea cum deschide platina, asa de tocit era pintenul. In concluzie cu platina respectiva eu am circulat peste 50.000 Km fara s-o schimb, doar am mai reglat distanta cand si cand. De trei ani masina merge tot cu platina aia si va mai merge (iarna nu a fost sa nu porneasca vreodata). Acum cred ca in total are peste 65.000Km cu platina in cauza. Dar delcoul de la Oltcit a fost nou cand am pus platina, ca cel vechi s-a rupt in mijlocul drumului din cauza unei montari gresite a pozitionarii cuplajului acestuia (invers, ca este excentric usor si nu a vazut nimeni la montare ) . Sa nu credeti ca am exagerat cu ceva, ca mai sunt si altii care "au patit" cestii din astea . Pe astea cum sa le mai comentam? (Bobina o schimbasem cu una de Dacie de Sf. Gheorghe NOUA)

This post has been edited by gotronic: 26 Jun 2006, 23:24

Pai nici e nu am zis ca inductivele nu sunt suficiente. Chiar scriam intr-unul din posturile anterioare ca scanteia la o inductiva corect realizata nu este cu mult mai scurta ca la CDI. Si eu am facut cateva inductive la prieteni, inclusiv cu senzor Hall (am NIMERIT un dwell acceptabil, nu se incalzeste bobina si motorul se tureaza fara probleme) si merg absolut OK. Doar ca, totusi, CDI-ul "trasneste" mai tare.

Fabian, eu am o aprindere de rezerva in portbagaj . (Gotronic a vazut-o si pe cea de rezerva). si am si un delcou clasic in portbagaj... si o bobina de rezerva.. si un carbuartor complet de rezerva... si o pompa de benzina completa... si relee de semnalizare, de incarcare, aparat de masura, 2 seturi de bujii noi... sa maizic?

Mai zic! NU MAI AM PIC DE LOC PENTRU BAGAJE!

Cat despre vecinul de care am scris mai sus, el chiar exista. Omul e convins ca daca face vreun accicdent, sigur ajunge in Rai, fie inghetat (butelia de azot), fie prajit (butelia de GPL). De altfel, de curand "i-a sarit cerbul in fata masinii". Noroc ca el nu merge nici o data mai mult de a III-a, asa ca s-a ales doar cu un spoiler rupt si cu numarul strambat. ("Cerbul" era de fapt o tentativa de remorcare. Il lasase acumulatorul si a incercat sa-si remorcheze masina de spoileru de plastic... )

This post has been edited by dyogenes: 26 Jun 2006, 22:32

Daca pui aprindere cu senzor Hall inseamna ca dispar platinile deci si posibilitatea de a regla distanta dintre ele, care se traduce prin timpul cat ramane alimentata bobina de inductie la un ciclu complet de rotatie : cu cat distanta dintre platini e mai mare, cu atat este mai scurt timpul de alimentare al bobinei ( unghiul Dwell mai mare?) deci bobina se va incalzi mai putin. In cazul acesta scanteia cum va fi: mai mare sau mai mica? Banuiesc mai mica.

Daca acest rationament corespunde cu realitatea (si va rog sa-mi spuneti) inseamna ca la o aprindere cu senzor Hall, "distanta dintre platini" este preluata de latimea campului magnetic si este direct proportionala cu acesta.

Pentru a alege corect latimea magnetilor ce vor fi montati (magneti de hdd cu camp paralel) aprinderea ar trebui optimizata intai pe clasica, masurat unghiul dwell si apoi transpus in latimea magnetilor.

Am sa fac bucsa pentru magneti pe o freza cu divizor pentru a realiza unghiuri perfecte de 90 grade.

Sunt in faza cand imi aleg latimea magnetilor si am nevoie de confirmarea sau infirmarea, cu corectarea de rigoare, a concluziilor pe care le-am tras in urma citirii posturilor.

Va multumesc pentru raspunsurile voastre.

jackk, ceea ce ai scris este corect, cu mentiunea ca scanteia nu creste proportional cu timpul cat stau platinile inchise. La un moment dat campul magnetic in bobina atinge valoare maxima. Peste acest timp, degeaba mai sta platina inchisa, energia nu mai creste. De aceea se zice ca "trebuie realizat un compromis distanta platini-energie"
Eu nu am folosit magneti cu camp perfect paralel, ci niste magneti cilindrici recuperati din niste tastaturi mai vechi. Timpul de excitare a senzorului hall e suficient de mare pentru o scanteie buna la orice turatie. Nu stiu cum se comportaalte tipuri de magneti. De altfel, in conditiile incare o pipa de delcou costa 15000 lei vechi, imi pot prmite sa experimentez cu ce magneti vreau (eu am montat magnetii direct in pipa, nu am bucsa de alama).
La CDI aceasta problema nu se pune.

si cum pot afla care este acel timp minim pentru o incarcare maxima a bobinei?

In principiu poti determina timpul asta cu un osciloscop, un generator de semnal care are posibilitatea de a genera semnal dreptunghiular cu factor de umplere reglabil. Faci un montaj simplu care sa "simuleze" montajul de pe masina - adica un tranzistor (care tine loc de finalul din aprinderea electronica) sau chiar aprinderea electronica completa (atentie nu CDI !!!) dar comandata de generatorul de semnal si vizualizand pe osciloscop forma curentului prin bobina se poate determina dupa cat timp de la deschiderea tranzistorului ("inchiderea" platinilor) se satureaza miezul magnetic al bobinei de inductie. Daca mai cunosti si valoarea inductantei bobinei de inductie poti sa deduci usor timpul minim in care bobina acumuleaza un maxim de energie.
Energia innmagazita de bobina se poate calcula cu relatia: E=0,5*L*I^2 [J]
unde:
E - energia in Jouli
L - inductanta bobinei in Henry
I - curentul prin bobina in amperi

Atentie din formula de mai sus reiese ca energia ar creste la infinit cu cresterea curentului dar nu este chiar asa fiindca odata cu intrarea in saturatie a bobinei inductanta acesteia scade. Oricum la un moment dat curentul este limitat de rezistenta interna a bobinajului.

Cam atat cu explicatiile "stintifice". Sper sa va fie de folos

Din pacate eu nu dispun de osciloscop si nu m-as descurca nici daca l-as avea, dar ma gandesc ca pot exploata efectele unui camp magnetic maxim, adica o scanteie sanatoasa, pentru a afla timpul .

As face astfel : cu motorul pornit, la 800 ture, scot fisa de pe o bujie si o pun pe un dispozitiv cu doi electrozi cu distanta reglabila intre ei (15-30 mm ), al doilea electrod fiind legat la masa automobilului. Pe acest dispozitiv as stabili distanta maxima la care se produce scanteia. Notez distanta si repet operatia la 2500 ture/min.

Aceste "masuratori" le-as face pentru distanta dintre platini pornind de la 0,2 - 0,3 - 0,4 - 0,5 eventual 0,6 mm. As pune datele intr-un tabel si le-as compara, alegand scanteia cu lungimea cea mai mare obtinuta la cea mai mare distanta dintre platine.

Ma gandesc ca rezultatele nu ar fi influentate de tipul de aprindere folosita pentru aceasta proba (clasica, tranzistorizata - ca pe astea le am deocamdata), ele pastrand proportia.

Apoi as transcrie pe hartie arcul de cerc format intre momentul in care cupleaza platina pana aceasta decupleaza, obtinand astfel unghiul Dwell optim.

E cam barbar experimentul poate pentru unii dintre voi, insa la pregatirea mea si dotarile pe care le am, m-as apuca de el daca mi-ati da unda verde.

Ce ziceti?

In principiu poti sa aplici metoda descrisa de tine dar problema este ca energia ce intra in bobina mai depinde si de turatia motorului.... Gandeste-te ca timpul de acumulare al energiei in bobina este fix indiferent de turatia motorului respectiv al axului cu came din delcou fiindca este dat de parametrii bobinei de inductie si al tensiunii de alimentare. Dar prin constructia mecanica a sistemului timpul cat platina sta inchisa (adica timpul de acumulare a energiei in bobina) este dat strict de distanta dintre contacte si turatia motorului. in cazul asta trebe sa ai grija ca daca iti reglezi distanta la platina sa fie optima la turatii mici o sa ai surpriza ca la turatii mari scanteia nu are suficienta energie. Pe de alta parte daca o reglezi sa ai suficienta energie la turatii mari, la turatii mici ti se incalzeste bobina fiindca trece prin ea curent inutil.

Legat de influenta tipului de aprindere folosita la ridicarea rezultatelor, parerea mea este ca pentru aprinderea tranzistorizata lungimea scanteii va fi mai mare, la o distanta data, fata de lungimea scanteii produse de aprinderea clasica.

Eu personal folosesc distanta minima data in carte 0.35 mm. Motivul este ca daca cresc distanta chiar si la relanti imi creste numarul de rateuri din esapament. Bobina de inductie se incalzeste de o duc dracii (nu pot sa tin mana pe ea). Prima bobina ce am avut-o pe masina (originala) era doar un pic calduta la aceeasi distanta intre platini. Am schimbat-o fiindca a murit si m-a lasat in mijlocul drumului. Fenomenul cu mersul rotund al motorului se repeta si cu bobina actuala (merge mai rotund la distante mici) dar spre deosebire de cea veche se incalzeste foarte tare.

Salut, jackk!
Hai ca ai spirit practic!
Mi se pare interesant experimentul tau si gandit logic. Ai grija insa la cateva amanunte:
- fa masuratorile la mai multe turatii (nu doar la 800 si 2500) ca sa ai un grafic mai reprezentativ si mai folositor;
- incepe cu distante mai mici (10-12mm), depinde de calitatea bobinei;
- treci la treaba dupa ce ai incalzit motorul la temperatura de regim;
- la ralanti fara o bujie o sa mearga...deh!..."ca in trei"... adica neregulat si asta ar putea influenta acuratetea determinarilor
- realizeaza un dispozitiv, ceva, de mentinere fixa a clapetei la o pozitie data (sugestie: baga bucati de lemn de diverse grosimi intre surubul de reglare a pozitiei clapetei si lamela metalica respectiva pe care o opreste);
- ai grija la eclator si ia masuri de izolare electrica Pe electrozii aia se descarca ZECI DE KILOVOLTI !
- sigur ca vei avea o scanteie mai lunga cu aprinderea electronica (daca e facuta bine), la aceeasi turatie si deschidere a platinii.

Parca a facut si Liviu niste determinari asemanatoare cu senzor Hall.
Daca am folosi senzori Hall cu fanta("vane sensors") e foarte simpla setarea unghiului de inchidere si se face prin latimea fantelor frezate in discul metalic ce se roteste in fanta senzorului. Mai stie cineva vreo sursa pentru senzori din astia? Parca BLK amintise de ei...

Au dreptate baietii cu acel compromis intre unghiul de inchidere al platinei (sau Hall) si energia scanteii. Pentru turatii mari e mai benefica o lungire relativa a timpului de alimentare a bobinei; in acest caz oricum acest timp e foarte scurt. In aceasta idee exista pe forum o schema simpla de aprindere inductiva care face exact treaba asta, adica restabileste circuitul prin bobina imediat dupa stingerea scanteii, indiferent daca platinile nu s-au inchis inca. Eu (si gotronic mai demult) am realizat schema asta si am observat ca incalzea bobina mult mai mult ca pe clasic, iar in rest nu face mai mult ca o aprindere inductiva obisnuita. Pe de alta parte o bobina incinsa nu cred ca va da o scanteie mai puternica decat una rece la aceeasi tensiune de alimentare. De aici vine ideea compromisului amintit.
Spor la treaba!

This post has been edited by Kinetix: 28 Jun 2006, 22:19

[...]
Parca a facut si Liviu niste determinari asemanatoare cu senzor Hall.
[...]

Eu am facut alt test: marimea unghiului "antidwell", adica atita cit este "deschis" ansamblul Hall (Senzor+inversor), exactitatea calajului la 90 grade a magnetilor so pozitia lamelei distribuitor fata de ploturi in momentul deschiderii "Hall". De regula cind platina se deschide lamela e cu un colt pe plot, eu am preferat sa fie pe centru.

Senzorii de care zici, cei dedicati, nu prea sint pe la noi, eventual pe la SH/dezmembrari. Dar, pe delco dacia e mai greu de montat, ei sint dedicati distribuitoarelor Bosch, la care vacuumul misca PLATOUL.

kinetix, m-am gandit la un dispozitiv simplu facut chiar dintr-o bujie de pe care sa indepartez electrodul de masa sub forma de cioc si sa o adaptez ca in imagine.
Discul maro va fi un material izolant , sa mearga scanteia numai inainte.
Intregul dispozitiv il prind de motor cu o piulita, iar fisa care o scot de pe o bujie o pun pe bujia din dispozitiv. Surubul albastru il manevrez cu o surubelnita izolata.

Acum ma intreb daca pot folosi pentru scheletul metalic al dispozitivului orice metal sau trebuie unul cu rezistenta interna f. mica (Cu, Al). Desi daca ma gandesc un pic, n-ar trebui sa conteze pentru ceea ce urmaresc de la experiment (timpul). De aceea am spus ca ar fi indiferent si ce fel de aprindere folosesc : scanteia ar fi mai mica la clasica, e adevarat, dar cu acelasi procent indiferent de turatie, fata de electronica. Daca nu s-ar pastra proportia lungimii scanteii intre clasica si electronica la turatii diferite (ex. progresie geometrica la electronica si progresie aritmetrica la clasica - dar nu cred ca este cazul), atunci ar conta.

Mai intai am sa merg la un atelier sa masor presiunea din cilindri si sa scot fisa de la cilindrul cu presiunea cea mai mica. Sau mi-as putea face dintr-un manometru cu supapa uni-sens(o bila cu arc). Vad eu.

Attached thumbnail(s)
dispozitiv.JPG ( Size: 12.11k ) Number of downloads: 338

Da, jackk, cred ca merge montajul tau. Discul izolator sa fie cat mai gros si cu raza cat mai mare (3-4cm) si bine aplicat pe ciocul izolatorului bujiei, sa nu scape curent pe acolo. Nu cred ca are importanta metalul folosit. Important e sa fie contactul bun cu masa.
De asemenea, ar fi bine sa dai capatului surubului de reglaj o forma cat mai regulata (fara bavuri, margini, colturi), eventual un pic strunjit sa dispara primele spire si tesite marginile.
Succes!

jackk, surubul poti sa-l invarti si cu mana ca nu te "musca" pentru ca este legat la masa. Despre bujie nu te sfatuiesc, pentru ca distanta dintre electrodul central si margini este prea mica, si-ti va da scanteie fata de masa bujiei, daca maresti distanta la surub. Mai bine faci un izolator gros din textolit, poliamida, polietilena, sau chiar dintr-un patrat de sticlotextolit (textolit sau chiar pertinax) corodat de suprafata de cupru, pe care prinzi un surub la mijloc cu doua piulite. Textolitul poti sa-l faci mai mare sa fie si suport, de prindere pe motor iar surubul il alegi ca marime sa-ti intre intr-o fisa?!. Ce zici.

RE EDIT.
Surubul este foarte bine sa fie acelasi "metric" ca al bujiei, astfel poti folosi capetele ce se infileteaza pe bujie(inspre fise)

This post has been edited by gotronic: 29 Jun 2006, 10:52

Attached File(s)
 Stand.doc ( 40.5k ) Number of downloads: 90

Lucianac79, m-am reapucat sa umblu la schema de aprindere aev1 , dar degeaba. Am pus in loc de R13 un semireglabil de 100 K ( asa cum ai zis si d-ta ca incerci sa faci ) si am incercat sa fac reglajele care sunt indicate pe situl electronice.abdent de unde am luat schema. Tie ti-a iesit aceasta pina la urma?
Mai scrie pe acel site ca ,, a dat satisfactie celor care au folosit-o mai bine de 4 ani " aev.1Mie mi-a dat decit bataie de cap .
A realizat cineva aceasta schema ? ii functioneaza corect ?
Trebuie sa o las pe asta cred si sa le termin pe celelalte pe care le-am inceput. poate din ele merge careva mai bine.

Man in ultima luna am fost ocupat cu licenta si nu am avut timp de ea. Peste maxim o saptamana ma apuc din nou de ea. Daca nu reusesc nimic ma apuc de aia a lu dyogenes. Eu as prefera sa fac AEV-ul, ma gandesc ca as putea adapta mai usor un modul hall la care sa nu trebuiasca sa ma chinui cu reglajul unghiului dwell.

Si eu prefer si as fi dorit sa imi iasa aprinderea ,,aev1'' , dar in cazul cind nu imi iese cum trebuie trec la celelalte scheme care pe care le-am postat mai inainte. Reamintesc ca doar una din acele scheme mi-a reusit dar nu sunt multumit asa cum as vrea eu.

Ei, jackk, ai reusit sa masori ceva? Ce rezultate ai obtinut?

gotronic, am comandat AT01 cu un etaj cu BD680 ce are 1k pe BE, 1.1k in baza si bineinteles 150 ohmi in serie cu platina. Merge bine de ieri pana acum.
Ziceai ceva de un histerezis:
"( 100 ohmi intre baza si emitor si 680 ohmi in baza pentru c-da, daca se mai doreste un histerezis se mai poate pune o rezistenta de 10 Kohmi intre Borna B.I. a aprinderii si baza BD-ului.)"
-Ce inseamna histerezisul asta? Cum afecteaza (modifica) regimul de functionare al aprinderii sau forma/energia scanteii? La BD-ul folosit de mine merge tot 10k pentru asta?
-Intentionez sa pun 2.2k in baza darlingtonului pentru a-l cupla la iesirea integratului mmc4093 de la adaptorul optic. Sper sa mearga. Ce zici?

This post has been edited by Kinetix: 2 Jul 2006, 12:42

pe 11 iulie am licenta si nu stiu daca o sa reusesc pana atunci.
dar dupa aceea sigur postez rezultatele.
eventual intre timp o sa-mi fac dispozitivul.

Kinetix, Daca c-da tranzistorului este ferma (dreptunghiulara ) nu-i mai trebuie histerezis, dar cu darlington si cu valoile respective poti sa pui cca 50-100 Kohmi. Practic intre rezistenta de reactie si cea din baza sa fie cam acelasi raport (100) altfel s-ar putea sa ramana deschis tot timpul tranzistorul de c-da. Histerezisul ajuta doar la forma de unda si la o comanda ferma a etajului final.(Un fel de trigger pe intrare)

This post has been edited by gotronic: 3 Jul 2006, 09:15

1. Pai inseamna ca as putea sa tatonez valoarea babeste, punand un rezistor variabil de 100-180k si incercand cu eclatometrul sa obtin o scanteie maxima, nu? In felul asta as obtine o configuratie optimizata pentru platina.
2. Pe de alta parte, daca se cupleaza la iesirea lui 4093 (adaptor optic), impulsul e suficient de abrupt si fara histerezis (rezistorul respectiv). Am inteles bine?

jackk, spor la invatat si succes la licenta!

This post has been edited by Kinetix: 3 Jul 2006, 16:28

Kinetix, Ai inteles perfect. Cu cat rezistorul din reactie este mai mic cu atat mai bine. Ai putea sa il micsorezi cu motorul pornit pana se opreste, dupa care dublezi valoarea lui pentru siguranta.
Re edit.
Pentru protectia tranzistorului BE e bine sa-i pui o dioda antiparalel .(1N4148)

This post has been edited by gotronic: 3 Jul 2006, 20:01

Am vazut chestia aia cu masura la scinteie , dar din cite stiu eu la presiune scinteia este mai mica . Adica cu cit presiunea e mai mare[in cilindrii] cu atit distanta dintre electrozi trebuie sa fie mai mica

Da, ai dreptate. In mod normal ar trebui un stand cu un cilindru transparent dar rezistent in care sa masori atit lungimea scinteii cit si presiunea limita. Asta e destul de complicat/prohibitiv. Pentru situatii uzuale/home-made e bun si testul cu eclatorul la presiune atmosferica.

Dyogenes, m-am apucat sa modific schema pe care am facut-o si care se aseamana aproape la fel cu a d-ta. Am pus rez. semireglabile in loc de cele fixe, trafo neavind unul din sursa ATx am pus unul de la un telev. de la inalte. Am pus montajul la o sursa de tens. reglabila si la reglajul celr doua rez. am reusit sa obtin aproximativ 450V pe cond. fara ca tranz. 2N3055 sa se incalzeasca prea rau. In functie de cum reglez pot. de 50K variaza frecv. ( se aude un tiut din ce in ce mai acentuat sau invers ) si de asemenea tranz. 2N3055 se incalzeste mai putin sau ii creste brusc temp. Dupa ce am reglat acceptabil montajul l-am pus la masina. Masina a pornit din prima , a mers putin mot. dupa care s-a oprit. Am dat iar la automat, la fel mot a pornit instantaneu, a mers aproximativ 5 sec. dupa care s-a oprit iar. Si asa a ramas pt. ca nu a mai pornit sub nici o forma.
Am luat montajul de la masina si m-am pus la verif. , nu stiu ce s-a intimplat.
Se aude tiuitul de la etajul ridicator de tens, dar pe cond. de 1uF nu mai apare nici o tens. M-am pus si am verificat pe rind aproape toate piesele, dar inca nu am gasit nimic. Trebuie sa il iau bine la ,, puricat " sa vad ce s-a defectat.
Dupa ce am vazut cum a pornit masina ( nu o mai pornisem de citeva zile ) la prima cheie instantaneu, trebuie neaparat sa termin aceasta schema si sa o fac functionala. Reglajul este destul de pretentios.Cam cu greu se pastreaza poz. la semireglabili. trebuie sa vad ce defect a aparut si eventual sa reglez la o tens. mai mica sub 400V. Am scos piesele de pe montaj , rez. , cond. , tranz., diode dar toate la verificarea cu multimetru par in regula. Am schimbat si E555 dar degeaba. Nu stiu ce defect ar putea aparea. Daca nu trebuie sa schimb prin incercari piesele pina o gasesc pe cea care m-ia facut probleme.

M.I. -Ai putea mai intai sa pui in loc de 2N3055 un alt tranz de comutatie, oricare( dar nu romanesc), pentru ca ala este o mare porcarie (ex BU508, BU208, Mj15003, chiar si capsula TO220, etc). Si masoara intre anod si catod al tiristorului sa vezi daca ai scurt.

Banuiesc ca schema se aseamana cu asta are rezistenta aia de 7,5K din schema are rolul de a proteja traful si diodele cind deschide tiristorul daca nu ar fi rezistenta se prajesc amindoua daca schema ta nu are monteaza neaparat [daca nu a avut s-ar putea sa se fi dus chiar si traful ]

This post has been edited by bygy007: 4 Jul 2006, 23:43

Attached thumbnail(s)
image005.jpg ( Size: 17.5k ) Number of downloads: 368

Ca sa incerc sa gasesc mai usor unde este problema, am scos tiristorul, am descfacut firele de la bobina secundarului ( cea de aproximativ 420 sp ) , si am luat la verificat numai etaju ridicator de tens.
Am inceput sa reglez din semireglabili ( de 47 K respecti 4,7K ) si am pus in secundar un bec ( cam mare 60W altul n-am avut pe acasa ). Am constatat ca becul nici macar nu se inroseste. In locul la bec am atins de firele la sec. bobinei un incercator de tensiune ( creion de tens. ) Acesta se aprindea sau stingea in functie de cum reglam din rez, semireglabile, asa am gasit o pozitie in care incercatorul de tens. avea stralucirea maxima.
Stiind ca la proba anterioara aveam cam aproximativ 450 - 480 pe cond. am umblat la trafo. si am mai luat vreo 40 de sp. din bobina ca sa am tens. mai mica.
Am reinceput reglajul dar surpriza: in timp ce reglam sa am stralucire maxima la incercatorul de tens. brusc nu a mai aparut nici o tens. pe incercator.
AM decit etajul ridicator cu piesele aferente neconectat la puntea redresoare.
Am verificat piesele dar degeaba, trafo se aude cum tiuie dar in primar nu apare nici o tens. A cedat brusc in timp ce regla tens. din semireglabili. Cred ca deja a inceput sa ma enerveze destul de rau acest montaj. Ce naiba sa se strice din cele citeva piese pe care le are: E555, 2 semireglabili de 47K si 4,7K, 1 rez. de 82 ohmi, 2 condensatori 10nF ( i-am pus pe amindoi de 10 NF , in schema unul era de 2,2nF ), si un 2N 3055. M-am apucat sa verific tranz. am schimbat circuitul E555 cu altul, dar degeaba se aute cum tiuie trafo, dar in primarul la bobina nici vorba sa mai apara tens. Bobinele la trafo m-am uitat la ele nici una nu este cu izolatia la spire arsa.


Attached image(s)

Schema am luat-o de la Dyogenes post 1415, probabil ca indradevar are dreptate ca totul depinde cel mai mult de trafo. si de reglaje .

am gasit schema pune rezistena aia cum am desenat-o eu la punte protejaza traful. Refa secundarul de la traf ca sigur are scurt intre spire refa traful astfel intre primar si secundar pune un strat de prespan gros cit o coperta de caiet iar secundarul dupa ce ai bobinat un strat izoleaza-l cu prespan subtire ca o foaie de hirtie ,asa faci dupa fiecare strat bobinat pina termini,eventual la sfirsit il inpregnezi in lac de bobinaj[daca ai posibilitatea]

Attached thumbnail(s)
q.JPG ( Size: 85.33k ) Number of downloads: 435

salut.. cum sunt aprinderile facute la electromagnetica... a avut cineva .. a testat ?

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html