Outline · [ Standard ] · Linear+ Aprindere electronica

Sa luam in ordine raspunsurile: Am pus PNP fiindca tranzistoarele bipolare comuta mai rapid in conductie decat in blocare (fara masuri ajutatoare vezi condensatorul din baza tranzistorului T2 de la Malvina condensator care accelereaza blocarea tranzistorului respectiv prin aplicare la blocare [scurt timp] a unei tensiuni negative in baza lui T2), la intrarea in conductie a senzorului intra in conductie si tranzistorul (nu se blocheaza cum era cazul daca era NPN). Observatie: Pune condensatorul de 33p C3 (eventual mai mare gen 4,7n) paralel cu rezistenta R2 din baza Q1 daca nu mai vrei sa schimbi altceva in schema ta (dupa cum am sugerat). Adaptarea cu lampa se punea nu in paralel cu bobina ci in paralel cu rezistorul de polarizare a platinei (era curentul prea mic prin platina dupa montarea aprinderii nu se autocuratau contactele si nu-mi mergea de fel motorul [pana n-am schimbat platinele cu unele noi Beru]; oricum era un "quick hack" care a ramas), lampa in paralel cu bobina ar sunta tensiunea autoindusa si probabil s-ar fi ars lampa (ca era de 5W) si n-ar fi dat nici scanteie bobina. Rezistenta de 100 din baza finalului este ABSOLUT necesara; habar n-am de ce n-au pus-o proiectantii! (E posibil sa nu cunosc eu si tranzistorul sa aibe intern acea rezistenta) Tocmai vorbeam de accelerarea comutarii tranzistoarelor bipolare; rezistenta are doua roluri: 1) sunteaza curentul rezidual (in starea blocata) al tranzistorului T4 care s-ar scurge altfel prin baza finalului si s-ar gasi amplificat in colectorul lui (genereaza putere disipata inutil), curentul rezidual crescand cu tenperatura se produce ambalarea termica. 2) evacueaza sarcina stocata in jonctiunile BE si BC (daca s-a saturat tranzistorul si jontiunea BC este polarizata direct) a finalului (altfel la incetarea curentului de baza sarcina stocata se scurge de la sine prin jonctiunea BE si se produce o amplificare a acelui curent in jonctiunea BC si se intarzie comutarea cu consecinte dezastroase asupra disiparii). In mod normal finalul trebuia blocat prin aplicarea unei tensiuni inverse (mai mici decat cea de strapungere inversa de c.c.a. 5V) asupra jontiunii BE a finalului tensiune care forteaza o evacuare a sarcinii stocate de care vorbeam, iar la conductia directa a finalului ar fi trebuit sa se limiteze saturatia (saturatia apare cand curentul de colector este mai mic decat curentul de baza inmultit cu factorul de amplificare in curent sau altfel spus cand tensiunea CE scade sub 0,6V [tensiunea de polarizare directa a unei jonctiuni cu siliciu]). Orice bipolar pana la a intra in saturatie se comporta ca o sursa de curent, dupa intrarea in saturatie se comporta ca o rezistenta (vorbesc din punctul de vedere al terminalelor CE). Rezistenta respectiva se comporta functional ca o sursa de curent (practic) avand in vedere ca pe ea cad cam 0,6V maxim putem calcula cu usurinta ce curent este deviat prin respectiva rezistenta (sursa de curent), curentul respectiv trebuie sa fie cu cel putin un ordin de marime mai mare decat curentul rezidual la temperatura maxima posibila (150grd C) al tranzistorului anterior (T4). Partea cu rosu nu este pentru turometru ci pentru a diminua efectul imperfectiunii contactului electric dintre contactele platinate aparut la frecarea contactelor platinate intre ele cand actioneaza avansul vacuumatic (trenul de scantei aparut la frecarea la masa a firului galben).

Sa luam in ordine raspunsurile:

Am pus PNP fiindca tranzistoarele bipolare comuta mai rapid in conductie decat in blocare (fara masuri ajutatoare vezi condensatorul din baza tranzistorului T2 de la Malvina condensator care accelereaza blocarea tranzistorului respectiv prin aplicare la blocare [scurt timp] a unei tensiuni negative in baza lui T2), la intrarea in conductie a senzorului intra in conductie si tranzistorul (nu se blocheaza cum era cazul daca era NPN). Observatie: Pune condensatorul de 33p C3 (eventual mai mare gen 4,7n) paralel cu rezistenta R2 din baza Q1 daca nu mai vrei sa schimbi altceva in schema ta (dupa cum am sugerat).

Adaptarea cu lampa se punea nu in paralel cu bobina ci in paralel cu rezistorul de polarizare a platinei (era curentul prea mic prin platina dupa montarea aprinderii nu se autocuratau contactele si nu-mi mergea de fel motorul [pana n-am schimbat platinele cu unele noi Beru]; oricum era un "quick hack" care a ramas), lampa in paralel cu bobina ar sunta tensiunea autoindusa si probabil s-ar fi ars lampa (ca era de 5W) si n-ar fi dat nici scanteie bobina.

Rezistenta de 100 din baza finalului este ABSOLUT necesara; habar n-am de ce n-au pus-o proiectantii! (E posibil sa nu cunosc eu si tranzistorul sa aibe intern acea rezistenta) Tocmai vorbeam de accelerarea comutarii tranzistoarelor bipolare; rezistenta are doua roluri:

1) sunteaza curentul rezidual (in starea blocata) al tranzistorului T4 care s-ar scurge altfel prin baza finalului si s-ar gasi amplificat in colectorul lui (genereaza putere disipata inutil), curentul rezidual crescand cu tenperatura se produce ambalarea termica.

2) evacueaza sarcina stocata in jonctiunile BE si BC (daca s-a saturat tranzistorul si jontiunea BC este polarizata direct) a finalului (altfel la incetarea curentului de baza sarcina stocata se scurge de la sine prin jonctiunea BE si se produce o amplificare a acelui curent in jonctiunea BC si se intarzie comutarea cu consecinte dezastroase asupra disiparii). In mod normal finalul trebuia blocat prin aplicarea unei tensiuni inverse (mai mici decat cea de strapungere inversa de c.c.a. 5V) asupra jontiunii BE a finalului tensiune care forteaza o evacuare a sarcinii stocate de care vorbeam, iar la conductia directa a finalului ar fi trebuit sa se limiteze saturatia (saturatia apare cand curentul de colector este mai mic decat curentul de baza inmultit cu factorul de amplificare in curent sau altfel spus cand tensiunea CE scade sub 0,6V [tensiunea de polarizare directa a unei jonctiuni cu siliciu]). Orice bipolar pana la a intra in saturatie se comporta ca o sursa de curent, dupa intrarea in saturatie se comporta ca o rezistenta (vorbesc din punctul de vedere al terminalelor CE).

Rezistenta respectiva se comporta functional ca o sursa de curent (practic) avand in vedere ca pe ea cad cam 0,6V maxim putem calcula cu usurinta ce curent este deviat prin respectiva rezistenta (sursa de curent), curentul respectiv trebuie sa fie cu cel putin un ordin de marime mai mare decat curentul rezidual la temperatura maxima posibila (150grd C) al tranzistorului anterior (T4).

Partea cu rosu nu este pentru turometru ci pentru a diminua efectul imperfectiunii contactului electric dintre contactele platinate aparut la frecarea contactelor platinate intre ele cand actioneaza avansul vacuumatic (trenul de scantei aparut la frecarea la masa a firului galben).

Am vazutmai inainte un mesaj al lui drbas, care zicea ca i se incalzeste tranzistorul. Eu am mai facut 2 exemplare intre timp. La nici unul nu se incalzeste tranzistorul. DAR: am incercat sa pun in loc de 2N3055 un Darglinton de putere, gen MJ sau TIP121, ambele se incalzesc foarte tare. Nu inteleg nici eu de ce exact, banuiesc ca tranzistorul clasic nu deschide complet... De altfel, in baza trebuie montat un 200-220 ohmi. Mie nu imi tiuie cu condensator de 2,2 nF in oscilator. De altfel nici nu prea ar avea cum sa tiuie la frecventele alea. De rigidizat eu l-am rigidizat cu Prenadez, care a mai "elastic" decat lacul, absorbind mai bine vibratiile.
Sa se satureze miezul la tine? De aia sa tiuie? Sincer, nu stiu.

Cu dalington-ul apar probleme legate de saturatia lui si blocarea greoaie (la darlington se satureaza parca doar primul tranzistor dar si caderea de tensiune pe el este parca mai mare), la tranzistorul simplu e posibil sa nu se satureze (creste puterea disipata in conductie) dar se blocheaza mai rapid (oricum 2N3055 este total nepotrivit pentru asa ceva). Ca sa nu se satureze miezul ar trebui folosit un osciloscop (curentul prin primar ar trebui sa fie dinte de fierastrau; daca se satureaza apar varfuri in varful dintilor formei de unda), dar poti determina mai simplu prin introducerea in circuitul magnetic al miezului un intrefier din ce in ce mai mare.

Daca ma gandesc mai bine ai un oscilator autoblocat care sa bazeaza (mai mult sau mai putin) in functionarea lui pe saturarea miezului (la saturare scade tensiunea de reactie si oscilatorul comuta).

Traim in 2006, sursele in comutatie (si teoriile lor) au evoluat enorm, mi se pare o tampenie folosirea unui oscilator autoblocat in prezent.

This post has been edited by ceacu: 14 Mar 2006, 11:21

[...]

Ti-am trimis si o imagine pe privat. Acea rezistenta de 10K dintre OUT Hall si baza BC337, este absolut necesara? Ca TLE e opencolector.Ce rol are ea de fapt?

Ti-am trimis si o imagine pe privat. Acea rezistenta de 10K dintre OUT Hall si baza BC337, este absolut necesara? Ca TLE e opencolector.Ce rol are ea de fapt?

La schema ta nu are in mod normal nici un rol (cand ti-am spus s-o pui nu stiam ce tip de iesire are senzorul) dar in paralel cu condensatorul are un mic rol de a accelera comutatia (e posibil sa fie prea mare tinand cont de curentul de colector necesar [stii ce rezistenta este in colector parca 820 deci la 14,4V tranzistorul trebuie sa suga curentul prin acea rezistenta cu o rezerva acoperitoare pentru dispersia factorului beta si a tolerantei rezistentei]) la urma urmei o poti scoate si scoate si condensatorul (nu mai are rost jonctiunea BE a tranzistorului protejeaza relativ iesirea senzorului).

This post has been edited by ceacu: 14 Mar 2006, 11:51

Mai ceacu, in graba ta de a ma declara tampit, m-ai confundat. In schema mea nu exista reactie. Pur si simplu un 555 comanda un 2N3055. Stiu ca nu e cea mai buna optiune, dar e cea mai comoda. Asta cu certitudine (25 000 lei vechi /buc). In plus, tocmai am "implinit" 10000 Km cu aceasta aprindere, care, contrar "horoscopului" tau nu m-a dezamagit niciodata, desi a mers si la -25 grade, si pe ploaie si pe zapada... etc. Eu unul raman adeptul CDI, tie iti urez succes cu platina clasica. Eu intre timp mi-am facut si delcou electromagnetic. Vezi detalii la topicul respectiv. Dar stiu... nici acela nu e bun, ca nu comuta EXACT LA X MICROSECUNDE, mai buna e platina cu bec pentru autocuratare. In ceea ce ma priveste, nu voi mai posta nimic, cine vrea sa ma intrebe ceva sa o faca pe privat.

Toate cele bune!

Mai ceacu, in graba ta de a ma declara tampit, m-ai confundat. In schema mea nu exista reactie. Pur si simplu un 555 comanda un 2N3055. Stiu ca nu e cea mai buna optiune, dar e cea mai comoda. Asta cu certitudine (25 000 lei vechi /buc). In plus, tocmai am "implinit" 10000 Km cu aceasta aprindere, care, contrar "horoscopului" tau nu m-a dezamagit niciodata, desi a mers si la -25 grade, si pe ploaie si pe zapada... etc. Eu unul raman adeptul CDI, tie iti urez succes cu platina clasica. Eu intre timp mi-am facut si delcou electromagnetic. Vezi detalii la topicul respectiv. Dar stiu... nici acela nu e bun, ca nu comuta EXACT LA X MICROSECUNDE, mai buna e platina cu bec pentru autocuratare. In ceea ce ma priveste, nu voi mai posta nimic, cine vrea sa ma intrebe ceva sa o faca pe privat.

Toate cele bune!

Scuze!

asta ruseasca e o cutie mare neagra.nu am ce sa fac cu ea o vrea cineva?

Daca tot v-ati suparat pe mine si mai doriti sa va faceti aprinderi CDI si MULTISPARK (ambele simultan) mai cititi si pe aici: DIY CDI Project
si in special Cap-dis-ignit-CDI.pdf

Se pare ca pana la urma s-a convins si subsemnatul!

Ca o mica paranteza (ca tot n-am acu masina sa ma plimb si sa caut), unde se gasesc la noi in tara (daca se gasasc) si cam cat costa bobine de inductie de motocicleta (speciale pentru CDI)?

Am o mica banuiala ca bobina de Dacie nu se prea potriveste cu aceasta 'monstruozitate' care baga din 250uS in 250uS cate +300V si -300V in primarul bobinei (nu am gresit descarca cate 300V dintr-un condensator de 1uF alternativ cu perioada de 250uS intre descarcari) deci asigura scantei multiple bipolare distantate la 250uS (deci pana la urma amestecul din cilindru tot s-o aprinde chiar si la 6000rpm; sau s-or distruge capacul distribuitorului, rotorul distribuitorului, fisele, bujiile, computerul de bord ...). (asta cu computerul era o gluma dar banuiesc ca se poate pune si la Logan [oare cum o suna Logan cu CDI MULTISPARK])

Ceva pareri?

This post has been edited by ceacu: 15 Mar 2006, 03:42

[...]

1. Capdisignit aia am facut-o eu, in regimul multispark, n-am modificat pe mono (care e dual spark de fapt, cum spui)
Am testat-o doar 40 min continuu in casa, pe 50 Hz (adica 1500 rpm) pe bobina tip Oltcit(aia cu balast) . Asta pentru ca nu am carcasa din aia, mi-e lene sa fac una din tabla iar la conexelectronic is cam scumpe.
Doar 40 min pt ca se incalzea alimentatorul (nu am avut decit din ala de 8W, uzual)
In rest, totul rece, mai putin MOS FET-ii de descarcare (BUZ 90, IRF n-am gasit) care erau "calii", adica in loc de reci erau pe la 25 grade. Asta cu ambii pe radiator de 5x5 cm din surse pc.
Edit: Si acele rezistente de 33K/1W sint calde, mai calde decit orice alta piesa. Dar asta e normal.
2. La logan nu stiu daca o poti adapta, are jumostatica.
3. bobine de motocicleta, nu stiu, dar poate gasesti de Wartburg 3 cilindri(motor 2T).

Hei, prieteni, dyogenes, ceacu si ceilalti! Lasati, mai, animozitatile si mai degraba faceti ceva constructiv .
De exemplu, dati-va si voi cu parerea asupra schemei pe care incerc sa o atasez aici. E vorba despre o aprindere electronica tranzistorizata dintr-o revista Tehnium de prin 1988 pe care a facut-o un inginer si pe care a montat-o pe un Trabant. Dansul zicea ca mergea foarte bine si cu bateria descarcata si a redus jocul la platini la 0.2mm.
Valorile pieselor sunt:
R1= 100 ohmi/9w, R2=430 ohmi (putere ?), R3=180 ohmi/2w, R4=20 ohmi/18w(asa mare?), R5=100 ohmi
C1=10nF, C2=0,1microfarazi/500V,
D1=D5=1N4001, D2=PL24Z (oare de ce nu PL12Z?), D3=D4=PL150Z(D3+D4=250-350V), D6=1N4007
T1=BD 136, T2=BU 526
Sper ca nu am gresit si nu am uitat nimic.
Ceacu, adaptarea ta la Malvina pt eliminarea impulsurilor parazite ar merge cumva si aici? Daca, da, cum se conecteaza? Se modifica valorile pieselor?
Mersi mult!
TOate cele bune!

This post has been edited by Kinetix: 16 Mar 2006, 21:47

Attached thumbnail(s)
aprind.Tehnium.JPG ( Size: 49.88k ) Number of downloads: 68

Hei, prieteni, dyogenes, ceacu si ceilalti! Lasati, mai, animozitatile si mai degraba faceti ceva constructiv .
Ceacu, adaptarea ta la Malvina pt eliminarea impulsurilor parazite ar merge cumva si aici? Daca, da, cum se conecteaza? Se modifica valorile pieselor?
Mersi mult!
TOate cele bune!

O sa stau maine sa studiez putintel problema (cu oscilatia la platini).

Sincer nu inteleg de ce a pus D2? La o supratensiune tranzitorie se deschide D2 si jonctiunea EB la T1 se deschide T2 si moare motorul (daca energia supratensiunii e mare se arde si D2 T1 si scurt pe alimentare [a nu se uita ca nu este siguranta la alimentarea bobinei de inductie]).
Se poate renunta la D1 D2 si D5, R2 si R5 nu sunt de putere (pe ele cad cam 0,6-0,8V intr-un sens si eventual 5-6 in celelalt), iar D6 ceva mai rapida (macar BA159 fiindca costa cat 1N4007).
Parca Trabantul merge la 6V? Totusi la prima vedere pare ca merge si la 12V
C2 pare cam mic.

Totusi era mai sus o aprindere cu reactie pozitiva (asupra careia am comentat parca era legat de functionarea turometrului), care asigura unghiul dwell maxim posibil automat Post #751 dar am ainteles ca apar probleme cu turometrul (am recomandat si o solutie dar nu am primit feed-back [reactie] sa stiu daca si functioneaza).

P.S. Am o vaga banuiala ca se poate modifica pentru a se elimina Darlington-ul BUX37 (care este prea scump) si se poate pune un Darlington in locul lui BD676.

This post has been edited by ceacu: 17 Mar 2006, 19:44

mai fratilor nu mai modificati schemele dupa ureche ca s-ar putea sa ramaneti cu masinile cine stie pe unde.studiati problema inainte sa face-ti ceva in primul rand bux 37 e un darlington de putere npn cu Ic de 15A iar voi il inlocuiti cu un bd 676 darlington de doar 4 amperi si pe deasupra pnp iar d2 impiedica deschiderea lui bd676 la virfurile inverse tocmai ca este darlington iar deschiderea este de 1 v si ceva dublul fata de o jonctiune iar pe dioda d1 cad 0,6 v deci este BLOCAT si nu saturat dar nu mai comentez nimic.am adaugat si pdf uri cu datele despre tranzistoare sa va lamuriti.

S-a inteles gresit ca m-am exprimat cam ambiguu:
Darlingtonul BUX37 (care e foarte scump) se inlocuieste cu altceva, iar apoi (pentru a asigura comanda in saturatie a acelui altceva) se pune un darlington in locul lui BD676 [uitasem ca el insusi e un Darlington].

Post #751

Despre asta vorbim, si se poate inlocui (fara probleme) R3 cu 16/5w, T2 cu BU526A, iar DZ1 si DZ2 puse intre colectorul si emitorul lui T2, dar T1 necesita un mic radiator.

This post has been edited by ceacu: 17 Mar 2006, 20:48

problemele care apar la platinile astea electronice sunt la partea de formare a impulsurilor acolo clasicele rezistente condensatoare si zennere sunt cam depasite la turatii mari si nu mai asigura impulsuri dreptunghiulare catre tranzistoarele de putere(ar fi bine aveti un osciloscop sa vedeti sa va convingeti).eu am renuntat la ele si am folosit pe partea de formare a impulsurilor integrate mmc 4093 trigger schmidt si am obtinut rezultate foarte bune(asta vazut pe osciloscop) acesta asigura fronturi dreptunghiulare bune si comanda tranzistoare din starea saturat in blocat mai eficient fara balbaieli ca sa zic asa .tot ce v-am spus aici se refera mai ales la platinile electronice malvina care au lacune.pe masina eu am o malvina modificata asa dar care e comandata de un senzor magnetic si functioneaza fara cusur

Trabanturile s-au construit mai intai cu instalatie electrica pe 6v dar apoi s-a trecut la 12. Valorile din schema sunt pt 12V.
Textul original spune: "diodele D1, D2, D5 si D6 protejeaza in mod suplimentar la strapungere jonctiunile tranzistoarelor T1 si T2 contra efectelor negative ale perturbatiilor in care reteaua electrica a autovehiculelor este foarte bogata."
ceacu, ai PM.

This post has been edited by Kinetix: 17 Mar 2006, 23:09

PENTRU "Kinetix":

Aaa, si inca ceva:
am facut modificarea aceea, pe care ai propus-o tu parca, prin schimbarea arcului de la capsula vacuumatica si l-am pus pe cel de la pompa de benzina, dar... imi porneste foarte greu, chiar si la cald. Trebuie sa tin demarorul vreo cateva secunde bune pana se gandeste sa o ia. Cama dintata e data la maxim de comprimare a arcului (care mi s-a parut cam moale fata de cel "original"). De ce oare?

Trebuie reglat corect avansul initial.
La mine cama era la minim (arcul necomprimat ca taman d-aia l-am pus slab).
Problema apare doar cu Malvina montata?

Ceacu, nu mai stiu ce sa ma fac cu Malvina aia...
Fii, te rog, atent:
- ii schimb tranz de putere si BD-ul
- ii schimb condensatorul cu unul ceramic de 0,22 (stiu ca nu e prea bun, dar nu aveau altceva...)
- ii pun rezistorul ala de 100 ohmi pe jonctiunea BE, parca, de la tranz de putere
- mi-am zis ca daca merge, ii pun si adaptarea ta pt impulsuri parazite
- o montez, dau cheie, porneste , accelerez incet pe la 3000ture si...imi moare motorul. Trec pe clasica si merge. 

Ce sa verific la montaj?

Poate fi chiar problema cu impulsurile parazite iar ca sa verifici asta fa un test:

Iara-mi da eroarea (forumul, nu pot sa-ti trimit PM).

"The following errors were found

There is no such member - please check the name entered and try again.

This personal message has not been sent"

iar numele este "Kinetix"

asa ca te rog da-mi o adresa de email in PM.

ca sa-ti raspund:

Sa nu fie intrerupte zennerele de 200V (sau vreunul in scurtcircuit, ca daca erau amandoi nu mai mergea de loc).
Sa nu fie prea mic condensatorul, pune doi chiar si ceramici dar la 500v.
Sa nu fie o problema de tensiune de alimentare (verifica tensiunea de alimentare si partea de incarcare releu alternator legaturi masa etc.), refa testul cu farurile aprinse (eventual deconecteaza pentru testare excitatia de la alternator).
Nu in ultimul rand curata contactele platinate cu o bucata de servetel muiat in diluant, daca dupa aceea se simte o imbunatatire e de la contacte si de la Malvina (problema de care vorbeam eu).
Mai incearca si cu furtunul de la capsula de avans deconectat (si obturat), daca iarasi merge mai bine e aceeasi problema.

Referitor la pornirea greoaie la cald incearca sa maresti aerul (de la clapeta de acceleratie) cu inchiderea corespunzatoare a surubului de amestec.

Daca ai citit da-mi PM ca sa sterg postul (daca oi mai putea, altfel voi cere ajutor).

This post has been edited by ceacu: 18 Mar 2006, 01:07

problemele care apar la platinile astea electronice sunt la partea de formare a impulsurilor acolo clasicele rezistente condensatoare si zennere sunt cam depasite la turatii mari si nu mai asigura impulsuri dreptunghiulare catre tranzistoarele de putere(ar fi bine aveti un osciloscop sa vedeti sa va convingeti).eu am renuntat la ele si am folosit pe partea de formare a impulsurilor integrate mmc 4093 trigger schmidt si am obtinut rezultate foarte bune(asta vazut pe osciloscop) acesta asigura fronturi dreptunghiulare  bune si comanda tranzistoare din starea saturat in blocat mai eficient fara balbaieli ca sa zic asa .tot ce v-am spus aici se refera mai ales  la platinile electronice malvina care au lacune.pe masina eu am o malvina modificata asa dar care e comandata de un senzor magnetic si functioneaza fara cusur

poate pui si o schemuta mica cu modificarile, ca vroiam sa ma apuc de o malvina cu modificarile facute de ceacu parca el a pus schema aia un pic modificata.

poate pui si o schemuta mica cu modificarile, ca vroiam sa ma apuc de o malvina cu modificarile facute de ceacu parca el a pus schema aia un pic modificata.

Da era dupa modificare care, cu exceptia rezistentei de 100 din emitorul finalului, se refera la problema cu platinile (si este simplu de identificat ca am desenat cu rosu).

E posibil ca in prezent Malvina sa aibe alta schema (eu o am din 2003), asa ca rugam ajutor.

as mai vrea o schema de aprindere cu mos-uri, daca are cineva pe undeva. ma bag sa caut si pe net, dar poate are cineva ceva testat, ar fi zic eu mult mai bune pentru comutatie.

as mai vrea o schema de aprindere cu mos-uri, daca are cineva pe undeva. ma bag sa caut si pe net, dar poate are cineva ceva testat, ar fi zic eu mult mai bune pentru comutatie.

Cred ca am vazut in datasheetul unui integrat specializat ce controla si unghiul Dwell (nu cred ca cel Motorola).

Ar fi o idee sa facem ceva cu acel integrat (i-am uitat codul) si cu un MOS. (dar costa cam multisor)

Cine se ofera amator pe post de cobai la testare (ca eu inca caut [dar nu gasesc la ce pret vreau] sa-mi iau alta masina)?

Am gasit ceva " HGT1S14N40G3VLS" "IRGS14C40L" "IRGSL14C40L" "IRGB14C40L"

This post has been edited by ceacu: 18 Mar 2006, 01:31

pai pot sa fac eu proba si cablaj si tot. am vazut si eu o schema interesanta de la motorola dar nu stiu daca gasesc IC-ul respectiv...

Interesanta ideea cu circuitul care controleaza automat unghiul Dwell
ceacu, ai PM. Pornirea grea la cald apare si la aprindere clasica.
O alta idee: oare se poate folosi oscilatorul de incarcare a condensatorului pt blitz de la un aparat foto (compact camera) pe post de ridicator de tensiune si care sa se descarce pe bobina de inductie? Cred ca trebuie micsorat condensatorul si ,oricum, trebuie un montaj de adaptare la platini. M-am gandit la asta pt a nu mai construi acel transfomator ridicator. Si ar fi CDI

BLK, crezi ca ai putea sa faci un cablaj (corodat, nu zgariat) de la o aprindere oarecare pe care sa mi-l trimiti prin posta? Contra cost. Daca da, atunci trebuie sa ma hotarasc cu privire la care din ele

This post has been edited by Kinetix: 18 Mar 2006, 08:41

Daca transformatorul e problema, de ce nu a-ti urmarit ideea de a folosi unul dintr-o sursa in comutatie de calculator (evident una stricata in alta parte), dar dupa ce am vazut cap_dis_ignit Post #940, am realizat ca trebuie unul cu 2 infasurari secundare (ce dadeau 12V) simetrice care este mai greu de gasit (initial trebuiea ca sursa sa fi dat 12V simetric si la aceeasi putere [nu e cazul cu sursele de calculator care au putere diferita pe cele 2 alimentari cu 12V]).

Credeti-ma, puterea acelui transformator este ultra-multisuficienta pentru o aprindere CDI normala (chiar e prea mare adica transformatorul e prea mare ca si gabarit), din o asemenea sursa se pot salva relativ multe piese utile (dupa o masurare prealabila), si cred ca este si relativ usor de gasit (o sursa de calculator defecta).

Se foloseste infasurarea de 12V de putere si cea de 300V (care era pe partea de retea) celelalte ramanand nefolosite (in gol). Problema ramane la identificarea frecventei la care a operat respectiva sursa (dupa reteaua RC de la integratul de comanda) si a tipului respectivei sursa (forward sau flyback) din modul de conectare a diodelor redresoare din secundar (forward are si o inductanta de filtrare pe linia de 12V de putere si o dioda de recuperare [flywheel] intre 12V si masa inainte de respectiva inductanta si dupa dioda de redresare [doar daca nu este cu primarul implicit si secundarul dublu adica foward push-pull, caz in care transformatorul este bun si pentru cap_dis_ignit]).

Se mai pot recupera dioda (diodele) din reteaua (retelele) RCD (snubber) din drena(ele) tranzistorului(arelor) de comanda, daca exista, (nu apare la push-pull) pentru redresarea tensiunii de 300V.

Problema este imposibilitatea reproductibilitatii (avand in vedere ca fiecare va pune mana pe cate o alta sursa [cu alti parametrii si mod de functionare]).

Daca va apucati sa demontati deja (sursa de calculator stricata), luati schema de legaturi a transformatorului in montaj (cu diodele redresoare [sensul lor], tranzistorul (tranzistoarele de comanda]) ca sa putem (va ajut) sa stabilim fazele infasurarilor [e important! cu exceptia versiunii in contratimp]).

Dupa cum banuiam nu mai pot sterge postul (s-a postat prea mult dupa el sau nu am dreptul sa-mi sterg propriile posturi) Post #948, asa ca fac un apel la moderatori.

This post has been edited by ceacu: 18 Mar 2006, 10:03

[...]

Ceacu, eu am debobinat traf din ala si l-am rebobinat. N-am mai stat sa caut simetrii, etc. Iar legaturile le-am repozat pentru a functiona cu legatura pe 6 pini in loc de 7. (se pare ca placa e desenata incit permite si solutia 2x6). Al meu e montat vertical, invers decit e el pe foto din schema cu MOSFET.

Salutare!
S-a cam stins activitatea pe la sectiunea "aprinderi"
Nu va suparati pe mine, dar am sa va mai provoc un pic gandirea cu o schema noua. De fapt e dintr-o carte mai veche (pe cand Trabanturile aveau instalatia electrica pe 6V ).
Atasez mai jos schema si intrebarile mele:

1. Asa-i ca-i o aprindere de tip CDI?

2. Ce tipuri actuale de tranzistori si tiristori se pot folosi?

3. Ce reprezinta borna pe care am notat-o cu "A"?

4. Cum se modifica valorile pieselor (si nr de spire, sectiunea conductorilor la trafuri) pt alimentare la 12 V?

5. Cine imi poate redesena schema (eventual si un cablaj) cu iesire pe un singur canal ? (Trabi are doua bobine de inductie)

6. De fapt rezistenta aia e de 2,4 sau 24 ohmi (la 6V)? Pe schema nu e clar...

Mersi mult!
P.S. Hei, dyogenes, nu mai sta in umbra, prietene, da-ti si tu o parere alaturi de ceilalti ca nu se supara nimeni


This post has been edited by Kinetix: 23 Mar 2006, 20:26

Attached thumbnail(s)
SKMBT_C35106032318551.jpg ( Size: 691.46k ) Number of downloads: 41

Apoi daca tu crezi ca de suparat stau io in umbra, greu pakatuiesti! Am avut o saptamana beton la servici, zilnic de la 8 dimineata la 8 seara asa ca... Mai intram de acolo pe net, da nu puteam sa stau nici 10 min ca il si auzeam pe sefu pe coridor intreband de mine... Dupa servici am curatat carburatoare (al mau si al unui prieten), ca era mai mare jegu ca jegloru! Nu am putu sa descarc poza pusa de tine, e f mare pt dial-up-ul meu, dar dupa conformatie pare a fi cea din "montaje electronice de vacanta" a lui IC Boghitoiu. Sincer sa fiu, schema (CDI de altfel) nu prea imi inspira incredere. Cred ca variantele in care un circuit integrat comanda tranzistori (bipolari sau MOS) sunt mult mai fiabile decat cele "autooscilante". In plus, traful fiind pe permalloy merge la frecvente sonice, fluiera ca dreq. In plus, acolo scrie si o aberatie, ca dist. la bujii sa nu se mareasca. Ori tocmai asta e unul din avantajele CDI, ca se poate creste dist. la bujii, scanteia e mai lunga si are mai multe sanse sa aprinda amestecul. Eu am obtinut performante optime cu bujii Brisk cu dist de 1,1 mm. Vezi mai bine schemele postate, inclusiv cele scanate din rev. Tehnium, eu le-am testat pe amandoua si merg acceptabil (ambele CDI).

i-a uitati ce am gasit tda 4605 si care comanda tz mosfet,se poate modifica schema pt alimentare 12-14v si iese o cdi cu mosfet integratul e folosit in alimentatoarele de la televizoare faxuri(unele).

dyogenes, in cazul asta e bine ca m-am inselat
Mda..., sorry..., si eu care credeam ca am contribuit la simplificarea lucrurilor asa, ca pentru afoni in electronica...

Vin si eu cu o intrebare cam de neavenit: daca aprinderile Gotronic nu sunt facute sa protejeze sensibil platinile intrucat nu reduc curentul pe platini, n-ar fi mai bine sa lasam condensatorul la locul lui? Poate astfel le-ar proteja mai bine, ce credeti?

Daca nu protejeaza, pentru ce sa o mai tinem? De ce sa nu renuntam la ea pur si simplu?

Incearca si sa retii C.

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html