Outline · [ Standard ] · Linear+ Alternator, releu de incarcare, Probleme si solutii

Pai sa zicem la un releu de genul asta IREE alimentarea separata de contact care pleaca din releu si se leaga de borna + de la alternator. Are in componenta doua rezistente una de 2k2 si alta de 3k2 calculeaza curentul care e strabatut prin aceste doua rezistente la 12V . Si mai apare inca doui curenti pe dioda zener si pe inca o rezistenta .

Pai sa zicem la un releu de genul asta IREE alimentarea separata de contact care pleaca din releu si se leaga de borna + de la alternator. Are in componenta doua rezistente una de 2k2 si alta de 3k2 calculeaza curentul care e strabatut prin aceste doua rezistente la 12V . Si mai apare inca doui curenti pe dioda zener si pe inca o rezistenta .

Limba româneşti ie greu.

This post has been edited by MAERSK: 12 Feb 2008, 20:36

curentul consumat al releului cu fir de referinta IPEE Electroarges,cu motorul oprit,este de max 10 mA.

10mA de la asta, 10mA de la alarma....10mA de unde naiba se mai consuma si astia ca nu imi dau deloc seama....
deci 30mA

pentru cristitranca
poate sa fie plusul permanent al ceasului electronic sau "lucurici cu leduri",stand by radiocd,voltmetru cu leduri;oricum daca ai numai 30 mA cu motorul oprit e superok (maxim admis 50 mA).

salut bygy,

ai dreptate, e mai complicat cu releul, si intradevar daca ai releu de incarcare cu fir de referinta se pare ca n-ar mai aduce nici o inbunatatire. insa daca privesti mai de "sus" schema electrica, vei observa ca in cazul schemei desenate de mine, tranzistorul final de excitatie se va alimenta din +alternator si nu din contact cheie. asta face ca sa se alimenteze inainte de caderea de tensiune de 0.6 - 0.9V de pe contact, ceea ce implica o mica imbunatatire a incarcarii la turatii scazute ale alternatorului, deoarece creste tensiunea maxima aplicabila pe excitatia alternatorului cu aproximativ 0.6 - 0.9V adica exact cat ar cadea pe contactu de cheie ...

cu stima,
rba

Rba fapte.... si ai sa vezi ca nu se imbunatateste nimic la relantii. Doar cum am sugerat eu se imbunatateste chiar semnificativ la relantii faruri aprinse pe faza lunga si tensiunea pe baterie ramine constant 14V. 0.6-0.9 nu se simte mai cu nimic fiindca alternatorul lucreaza dinamic implica remanenta si alte tampeni. Cel mai simplu 3 diode de 25A se preia de pe infasurari se pun diodele pe un mic radiator ,
se scoate un plus din aceste diode
din acest plus se alimenteaza releul
se ia tensiune de pe plusul de la baterie pintr-o rezistenta de 10-50 ohmi sau daca nu um bec pentru amorsarea releului la pornirea motorului
iar dupa aceea se ia plus de forta de pe cele trei diode montate pentru blocul de lumini .
se poate face un releu pentru decuplarea acestui circuit cand motorul e oprit si trecerea becurilor pe baterie iar la pornire cuplarea blocului de lumini cu plus de pe aceste trei diode. Ganditi si voi logic schema nu am momentan necesarul sa scanez.
Si toate aceste jucari fara modificarea fuliei si chiar la relantii de 600 de ture. Nu ma credeti incercati .... eu am incercat asa din pura curiozitate fiindca vroiam sa fac un releu in asa fel in cat sa tine tensiunea pe df constant la turati joase pentru a genera alternatorul 14V constant. Se mai poate face un mic truc printr-un mic generator de 18V-4A... Eu m-am convins nu are rost sa caut alt alternator.

Se mai poate face un mic truc printr-un mic generator de 18V-4A... Eu m-am convins nu are rost sa caut alt alternator.

poate ai vrut sa spui convertor cc-cc sau excitatrice

13 Feb 2008, 02:28:

salut bygy,

ai dreptate, e mai complicat cu releul, si intradevar daca ai releu de incarcare cu fir de referinta se pare ca n-ar mai aduce nici o inbunatatire. insa daca privesti mai de "sus" schema electrica, vei observa ca in cazul schemei desenate de mine, tranzistorul final de excitatie se va alimenta din +alternator si nu din contact cheie. asta face ca sa se alimenteze inainte de caderea de tensiune de 0.6 - 0.9V de pe contact, ceea ce implica o mica imbunatatire a incarcarii la turatii scazute ale alternatorului, deoarece creste tensiunea maxima aplicabila pe excitatia alternatorului cu aproximativ 0.6 - 0.9V adica exact cat ar cadea pe contactu de cheie ...

cu stima,
rba

dar nu era nai bine daca se inlocuia contactul electric cu unul sau doua relee de curent mare

This post has been edited by bygy007: 13 Feb 2008, 01:28

Am curatat surubul de pe contraaripa si papucii care se prind la masa, am curatat bornele si clemele de prindere ale bateriei, am mai verificat prinderea releului de incarcare mecanic, dar nu am obtinut nici o imbunatatire a curentului de incarcare (14,5V la relanti, 15,2V cu consumatori, acul din bord pe zona gri de incarcare cu coborare in zona rosie la cuplarea consumatorilor). Vreau sa incerc schema cu releul, dar nu am primit raspuns la intrebarea cu privire la releu: ce fel de releu pot folosi? Se poate orice releu cu alimentare la 12V? Cum pot proba schema fara sa tai fire cu papuci pentru ca daca nu functioneaza sa pot reveni usor la situatia actuala.

Un releu eletronic auto se probeaza usor cu o sursa eletronica reglabila un aparat care masoaratensiunea si un bec pe post de sarcina care indica dupa ce ridici tensiunea de la 12V.... la 14V . Se alimenteaza releul si pe borna DF se leaga acel bec la masa becul v-a sta aprins . Se da tensiune din sursa reglabila pina ce becul s-a stins si se masoara tensiunea de alimentare a releului. Daca indica 14.2V si becul s-a stins la acest prag de tensiune releul e bun , daca becul sta aprins si dupapragul de 14.5 ... peste 14.8V releul e defect. Defectiunea se afla la dioda zener de 7,5V care s-a strapuns se inlocuieste cu alta noua. Rar se distruge tranzistorul de putere.

verificarea releului se face asa daca nu reusesti da-mi um PM si vorbim

Nu am solicitat sa probez un releu de incarcare electronic. Am solicitat informatii despre schema cu un releu pentru a evita caderea de tensiune pe contact cheie. Deci revin cu solicitarea anterioara.

Am curatat surubul de pe contraaripa si papucii care se prind la masa, am curatat bornele si clemele de prindere ale bateriei, am mai verificat prinderea releului de incarcare mecanic, dar nu am obtinut nici o imbunatatire a curentului de incarcare (14,5V la relanti, 15,2V cu consumatori, acul din bord pe zona gri de incarcare cu coborare in zona rosie la cuplarea consumatorilor). Vreau sa incerc schema cu releul, dar nu am primit raspuns la intrebarea cu privire la releu: ce fel de releu pot folosi? Se poate orice releu cu alimentare la 12V? Cum pot proba schema fara sa tai fire cu papuci pentru ca daca nu functioneaza sa pot reveni usor la situatia actuala.

Inainte de a face modificari, ia si masoara tensiunea (cu farurile aprinse) intre contraaripa si masa bateriei. S-ar putea sa ai surpriza ca insasi contraaripa nu face masa cum se cuvine,

In acest caz - fir grosut de "-" la contraaripa.

Salut ,

Pt. rba :

In schema cu releu de far pt. alimentarea releului de incarcare pe (+) de la releu care se leaga pe (+) bobina se poate face altfel ? Adica (+)releu incarcare care vine de la contact si are posibil probleme sa fie legat la (+) releu faruri . Ar fi aceeasi comanda .Conteaza ca e la bobina sau nu ? Daca nu merge asa cu (+) releu incarcare ce se face cu el .In schema era un X .Ramane in aer in conditia in care releul de comanda se leaga la (+) bobina ?

Multumesc .

Daca in schema se leaga (+) de la releul de incarcare la (+) de la releul de faruri, se mai primeste tensiune atunci cand farurile nu sunt aprinse?

Nu v-a mai plangeti cu 0.8V care pica pe contac ca nu rezolvati nimic si daca ar fi contactul perfect tot ai cadere la relantii cu farurile aprinse . Tu
opreagheorghe nu te mai chinui si schimba releul fiindca il ai defect si punct .

salutare,

B31AYZ: X-u respectiv inseamna ca se deconecteaza papucul care aduce + contact la regulator si se infige in bobina releului. apoi + se aduce la regulator prin intermediul releului direct din borna de + a alternatorului.

opreagheorghe: faci o mica mare confuzie. nu este vorba de "releu' de la faruri". este vorba de UN releu de 12V pe care il montezi in plus fata de instalatia electrica a masinii si nu are nimic de a face cu farurile. incearca sa intelegi schema electrica si principiul de functionare intai. nu te apuca de modificari daca nu ai ceva indemanare.

Draga domnule djasu82

imi cer scuze si ma inchin in fata intelepciunii de care dati dovada in mod cert in fata tuturor de pe forum.
"Rba fapte.... si ai sa vezi ca nu se imbunatateste nimic la relantii". acest pasaj il consider atac la persoana. domnu' djasu82, aveti habar daca am "infaptuit" sau nu aceste lucruri? "Doar cum am sugerat eu se imbunatateste chiar semnificativ la relantii faruri aprinse pe faza lunga si tensiunea pe baterie ramine constant 14V."..... lauda de sine..... cum era proverbul?... apropo, ca sa nu uit, domnu' djasu82, ati facut oare dumenavoastra un bilant al puterilor in situatia modificarii propuse de dumneavoastra? imi e frica ca adunati mere cu pere si in total ies castraveti verzi.
"Defectiunea se afla la dioda zener de 7,5V care s-a strapuns se inlocuieste cu alta noua. Rar se distruge tranzistorul de putere.".... care sunt argumentele pe care va bazati aceasta afirmatie?? de ce s-ar distruge in mod constant dioda zener si foarte rar tranzistorul de putere???
"Nu v-a mai plangeti cu 0.8V care pica pe contac ca nu rezolvati nimic"... aceiasi intrebare. care sunt argumentele?
" Impartirea puterilor pentru diferiti consumatori e mult mai bine decat dintr-o sursa sa dai energie la tot." .... din nou, apropo de bilantul de puteri, care sunt argumentele....?
"zic ca se poate scoate din alternatorul de 50A si la relantii si la turatie 750W cat poate dibita el "... eu zic ca daca cei de la electropercizia nu sunt de acord cu dumneavoastra atunci n-ar trebui sa fiu nici eu. si apropo, cei de la electroprecizia au "inventat" aces tip de alternator, fie el si sub licenta. cred ca ei se pricep mai bine la alternatoare decat noi, nu credeti?

imi rezerv dreptul de a nu va raspunde la nici un post de acum incolo.

bygy

"dar nu era nai bine daca se inlocuia contactul electric cu unul sau doua relee de curent mare" ..ar fi fost o solutie echivalenta, insa m-am gandit la momentul respectiv ca poate ar fi bine sa scap si de caderea de tensiune pe cabluri cand acestea sunt foarte incarcate in curent, dar in esenta, dublarea contactului cheie cu relee de putere are acelasi efect asupra regulatorului de incarcare. daca stau sa ma gandesc bine, poate e chiar mai bine sa dublezi contactul de cheie, ca in felu asta se corecteaza si indicatia "voltmetrului" din bord (e dupa contact, si datorita releelor apropape se elimina caderea de tensiune, deci ar vedea o tensiune cat mai aproape de cea a bateriei)

diaconuliviu

"...
1. Mare dreptate ai.
2. De ce sa-l deplasezi? Pui curea 1200 (de Nova), se gaseste si in varianta dintata, dar masurata inainte, nu stiu sigur daca PROFILUL e acelasi (acel 10,5x???). O sa masor si vorbim. "

se reduce mult perimetrul descris de cele trei fulii daca treci de la fulie de 80mm (76) la cea de 55mm. cureaua pe care am avut-o initial este cea de "nova" de 1200mm lungime (fulie mica la pompa de apa). am gasit curea de 1175 insa la montare atinge pe GMV deci nu este o solutie. am ramas la cureaua de 1200mm si ca sa o pot intinde corespunzator, am deplasat alternatorul cu suporti cu tot cam 7mm de blocul motor/chiulasa, prin intermediul unor distantiere.

cu stima,
rba

Salut ,

Pt. rba.
Asa m-am gandit si eu , dar vroiam sa fiu sigur .Practic firul respectiv comanda releul .
Multumesc .

Am luat aparatul de masura si m-am apucat de treaba. Am pornit masina si am remasurat valorile tensiunii de incarcare: 14,6V la ralanti, 15,2V cu faza lunga. Am masurat (-) contraaripa si (-) baterie: 0,02V si intre (+) releu incarcare si (+) baterie: 0,6V la ralanti si 0,9V cu faza lunga aprinsa. Am scos papucul de (+) de la releul de incarcare si am pus un legat un fir pe care l-am conectat la (+) baterie. In aceste conditii am obtinut urmatoarele valori ale tensiunii de incarcare: 14.0V la ralanti, 14,3 la 3000 ture, 14,2V cu faza lunga (valori ale tensiunii intre 14-14,4V pentru diverse combinatii de consumatori si turatii). Consider ca "rba" are dreptate si schema lui poate rezolva caderea de tensiune pe contact cheie. Eu am releu mecanic si pot folosi schema lui "rba" cumparand un releu de 12V sau pot cumpara un releu electronic cu fir de referinta. Care varianta este mai buna ? Varianta cu releu electronic cu fir de referinta face acelasi lucru ca schema propusa de "rba" ?

salut,

functioneaza cu toate cele 3 tipuri de relee: mecanic, electronic fara referinta, electronic cu referinta.

cu stima,
rba

@rba: Nu vreau sa tin partea nimanui, dar, postul de ceva mai sus e cam nejustificat la adresa lui djasu82. Ce spune el se cheama experienta. De-aia stie de ce s-a dus un zenner si nu un tranzistor de putere (caruia pana si denumirea ii sugereaza o durabilitate mai mare decat a unei diode zenner de cel mult 1A). El este omul care aproape zilnic face teste pe propria masina si isi stoarce mintea in fel si chip ca sa gaseasca diverse rezolvari. Repet: NU ii tin partea. Dar n-ar fi potrivit sa dai cu pietre in el, ca nu a facut nici un "atac la persoana" asa cum ai avut impresia.
Dupa ce vei experimenta macar ce a spus el, il poti invinui pe el sau pe altii. Hai sa nu parem mai destepti decat suntem. Si eu am invatat multe de aici de pe forum. Daca cineva mai experimentat ca mine imi spune ca e roz, e roz; daca vreau sa ma conving, fac singur testele. Daca iese roz, a avut dreptate. Daca iese mov stiu ca am eu dreptate sau poate am gresit eu cu ceva.
Ma rog. Despre "bygy" nu mai zic nimic ca el e mai tatic decat multi in electrica auto. Asa ca e de datoria noastra sa invatam cand nu stim.
Eu nu postez prea des ca deja sunt satul de astfel de discutii. Prefer sa citesc si sa trag concluzii, eventual sa intreb ce nu stiu sau nu inteleg.

Sau macar mai stoarceti-va si voi mintile si faceti teste. Apoi sariti la beregati.

Siconi,

daca domnul djasu82 isi argumenteaza solid afirmatiile, atunci toata stima si respectul.

Insa daca dansul spera ca va putea sa scoata 750W din alternator la turatia de ralanti a motorului eventual cu fulia normala, atunci eu il sfatuiesc sa mai arunce un ochi prin stanga si dreapta printr-un manual tehnic de alternatoare sau prin foaia de catalog al alternatorului de electroprecizia sacele de 50A.

mai listez o data sa inteleaga toti cititorii:
- "Doar cum am sugerat eu se imbunatateste chiar semnificativ la relantii faruri aprinse pe faza lunga si tensiunea pe baterie ramine constant 14V." ... de ce? ce se castiga? ce se pierde in varianta clasica?care este suita de fenomene electrice care se imbunatatesc?
- "Defectiunea se afla la dioda zener de 7,5V care s-a strapuns se inlocuieste cu alta noua. Rar se distruge tranzistorul de putere." iarasi, de ce se "strapunge" dioda zenner frecvent si de ce se arde transistorul de putere destul de rar? cum functioneaza dioda zenner? dar tranzistorul? care este sarcina tranzistorului? paraziti? supratensiuni? supracurenti? tensiune medie de lucru? tensiune maxima de lucru? excursie de tensiune? aceleasi intrebari si pentru dioda zenner, la care mai adaug una: PSF? daca mergem cu analiza mai departe urmeaza alta serie de intrebari de genul: care este frecventa de lucru? exista oscilatii? de care? cine e mai predispus la oscilatii? transitorul sau dioda? apoi: care este regimul termic al celor doua? care este mai incarcat?... samd.... daca dl. djasu82 raspunde calitativ la aceste intrebari, din punctul de vedere al omului care experimenteaza si are argumente sa-si sustina afirmatia, atunci iarasi, jos palaria.

Siconi, nu vreau sa intru intr-o polemica cu tine, insa tu ziceai ca: "Ce spune el se cheama experienta..... ", insa dl. djasu82 spune: "Impartirea puterilor pentru diferiti consumatori e mult mai bine decat dintr-o sursa sa dai energie la tot". tu intelegi ce vrea sa zica? eu nu consider ca afirmatia are logica. eventual vad o singura portita, in sensul ca "impartirea puterilor" intr-un anumit mod, poate afecta cumva un randament al alternatorului la turatii mici. da oare impartirea asta ce-o fi ea?
parerea mea este ca cei de la EP au studiat suficient problema si nu a fost necesara "impartirea". nu mai fac trimiteri la carti de specialitate si cursuri in domeniu.

Siconi, afirmi in continuare ca: "De-aia stie de ce s-a dus un zenner si nu un tranzistor de putere (caruia pana si denumirea ii sugereaza o durabilitate mai mare decat a unei diode zenner de cel mult 1A). "
iarasi imi pare rau sa e contrazic, insa faptul ca tranzitorul se numeste "de putere" asta nu inseamna ca e ca un magar si-i poti pune in carca la infinit, iar daca dioda se numeste zenner si nu duce mai mult de 1A, asta nu inseamna ca este cea mai predispusa la deteriorare. pentru ca nici dioda nu face munca tranzistorului si nici tranzistorul nu face munca diodei. aici trebuie vazut ce rol (functie) are fiecare si cu cine interactioneaza in lumea reala.

o alta afirmatie care iti apatine este: "Dupa ce vei experimenta macar ce a spus el, il poti invinui pe el sau pe altii. " iarasi imi cer scuze anticipat, dar nu pot sa nu te intreb de unde stii cat am experimentat sau cat nu am experimentat? eu nu am facut nici o afirmatie in acest sens! exista intr-un singur loc pe forum (din cate imi aduc aminte iar altul este chiar pe acest thread) unde am exprimat ce imbunatatiri am adus sistemului de incarcare, care sunt rezultatele, insa nu am comentat absolut nimic despre cate experiemnte au fost sau nu necesare pentru a ajunge la acest rezultat. nu am prezentat analizele de circuit facute, nu am prezentat nici un model de regulator de incarcare, nici un model de masina electrica parametrizabila (alternator), nu am prezentat nimic din toate acestea. oare ar trebui sa ma bat cu caramida in piept in stil manelistic, ca am facut, ca am dres, si ca ce am facut io e cel mai minunat si mai inteligent.......ca sa-mi castig adulatia publicului si statutul de om extraordinar de experimentator? imi pare rau, nu ma cobor la un astfel nivel!!

hai, te rog, nu mai face astfel de comparatii, mai ales cand nu ai cum sa stii cat a muncit unul si cat celalalt.

sa fie clar, nu arunc cu noroi in varianta oferita de dl. djasu82, insa sa vina cu argumente pentru fiecare afirmatie facuta.

pe de alta parte, solutia cu alimentarea releului regulator dintr-o punte redresoare secundara, este veche de cand lumea, folosita cu mult succes la alte tipuri de alternatoare decat cele ce echipeaza draciile noastre. e o schema simpla, care are performante mult mai ridicate comparativ cu ce avem noi pe masini.
insa de la a alimenta regulatorul de incarcare din puntea secundara si pana la a alimenta farurile impreuna cu regulatorul tot din puntea secundara, este cale lunga. iar autorul acestui bricolaj nu argumenteaza de ce "...numai ... o astfel de conectare " "imbunatateste semnificativ". nu inteleg de ce altele nu ar functiona?

daca doriti lamuriri referitor la ce am bricolat eu va stau la dispozitie cu argumentele si explicatiile necesare.

cu stima,
rba

eu am urmarit de ceva timp posturile dl.djasu82 si unele sint chiar de bula poate are experienta in electronica nu contest si eu cunosc electronica dar poate nu la nivelul sau dar din ce stiu eu o dioda zener nu se arde asa cu una cu doua are in serie un rezistor care limiteaza curentul tocmai pentru a nu se arde dar la electrica este egal cu 0, asta este parerea mea personala si suport consecintele pentru ce am scris
si ca idee aici este schema releelor cu si fara referinta la la data publicarii prietenul nostru nici nu era inscris si dupa cum se vede orice ai face dioda nu se intrerupe sau strapunge

This post has been edited by bygy007: 14 Feb 2008, 00:26

Radeti radeti din cate stiu doar gotronic si cu mine a postat si ceva live realizat de noi ....alti ??? sufletul. Fapte imagini videoo si dupa aceea tragem toti concluzi . Eu doar am sugerat o solutie voi v-ati pus ca nu merge ca nustiu ce eu am incercat 750W nu o da dar 200W tot ai asigura la relantii. Bygy 007 o dioda daca isi depaseste valoarea tensiuni din cauza ca a loat foc o rezistenta s-a dus si pune montajul la scurt. Am patit-o si stiu ce vorbesc. Va place sa va tachinati spor la tachinari.

Revin la intrebarea anterioara pentru "rba". Eu am releu mecanic si pot folosi schema lui "rba" cumparand un releu de 12V sau pot cumpara un releu electronic cu fir de referinta. Daca pun releu electronic cu fir de referinta mai este nevoie sa folosesc pentru el schema cu releul ? Nu face prin firul de referinta acelasi lucru ca releul din schema ?

14 Feb 2008, 10:57:
Poate releul electronic cu fir de referinta sa corecteze caderea de tensiune pe contact cheie (0,6-0,9V) care la mine duce la cresterea tensiunii de incarcare a releului mecanic al masinii (14,6-15,2V). Mai este nevoie de a folosi schema lui "rba" cu releu de 12V in situatia in care cumpar si montez releu electronic cu fir de referinta? Le multumesc celor care ma pot ajuta.

This post has been edited by opreagheorghe: 14 Feb 2008, 10:57

Care e schema lui rba ca tot mai inebunit cu schema lui . Tu rezolva-ti problemele legate de releu . Si mai pe scurt trage direct plus + 12V de la bobina de inductie si vezi daca tot mai ai cadere asa de mare. Nu-mi mere imprimanta ca as spune schema cum sa realizezi acesta durere de cap.

This post has been edited by djasu82: 14 Feb 2008, 11:41

Attached thumbnail(s)
modificarea_sistemului_de_incarcare_la_releul_eletronic.JPG ( Size: 31.55k ) Number of downloads: 7236

Am legat la releul mecanic plusul direct de la baterie si totul este OK (deci am cadere de tensiune cum am specificat si mai sus). Intrebarea mea este cum compesez acest lucru cat mai simlu sau daca in final pentru a nu ma mai complica inutil trebuie sa-mi cumpar releu electronic cu fir de referinta (nu stiu daca acest tip de releu face compensarea caderii de tensiune pe contact cheie). Multumesc.

14 Feb 2008, 12:15:
Schema prezentata de tine este cea existenta pe masina sau cuprinde si elemente care asigura aceasta compensare de tensiune.

This post has been edited by opreagheorghe: 14 Feb 2008, 12:15

salutare tuturor,

djasu82 zice: "eu am incercat 750W nu o da dar 200W tot ai asigura la relantii.".
tot in acelasi post zice: "Radeti radeti din cate stiu doar gotronic si cu mine a postat si ceva live realizat de noi ....alti ??? sufletul. Fapte imagini videoo si dupa aceea tragem toti concluzi ."
pentru elucidarea misterelor, i-as recomanda domnului djasu82 lectura aici:
http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...dpost&p=1243532

cu stima,
rba

<span class='edit'>14 Feb 2008, 14:02:</span>
pentru opreagheorghe

"Eu am releu mecanic si pot folosi schema lui "rba" cumparand un releu de 12V sau pot cumpara un releu electronic cu fir de referinta. "

stimabile, confuzezi. ideea este urmatoarea:
definitie:
releu regulator incarcare - este acel dispozitiv electronic/electromecanic care limiteaza tensiunea debitata de alternatorul autoturismului la o anumita plaja in care acumulatorul si ceilalti consumatori de pe auto functioneaza corect. (e ala cu firu DF care se leaga la alternator). dpdv al componentei interne, pentru auto dacia 13xx exista urmatoarele 3 variante constructive: electromecanic (d'ala vechi), electronic "simplu", electronic "cu fir de referinta".
definitie:
releu electric (sau simplu releu) - dispozitiv electromecanic constituit dintr-un set de contacte (platinate) actionate de campul magnetic creat de o bobina parcursa de curent electric. are rolul de a comanda inchiderea/intreruperea unui circuit electric de putere mare prin intermediul unei comenzi electrice, comanda care, de obicei, provine dintr-un circuit electric de putere mica (de comanda).

confuzia: deoarece regulatorul de incarcare electromecanic are in componenta sa un releu electric (mai special decat un releu obisnuit), s-a impamantenit expresia "releu de incarcare". el in esenta este un sistem regulator si de comanda.

deci: ai mai multe optiuni:
1) faci schema propusa de mine si pastrezi regulatorul mecanic pe care il ai, sau
2) faci schema si inlocuieste regulatorul cu unu cu fir de referinta sau fara, sau
3) nu faci schema propusa de mine insa inlocuiesti regulatorul cu unul CU FIR de referinta.

cel mai bun rezultat va avea varianta 2) apoi 3) apoi 1)

cu stima,
rba

pentru gheorgheoprea:

vad ca de fapt io am confuzat, ca nu am inteles exact ce ai vrut sa spui.
varianta 2) e cea mai buna dintre cele 3, apoi varianta 3). varianta 2) e cea cu rezultatele cele mai modeste, si din cauza regulatorului electromecanic insusi.

intre 2 si 3 exista o diferenta mica, amandoua fiind net superioare clasicului releu electromecanic in configuratia initiala. varianta 3 este de evitat (parerea mea) .

cu stima,
rba

This post has been edited by rba: 14 Feb 2008, 14:14

Rba daca ne faci rost de fulie de oltcit esti tare. Omul nu pricepe din cea ce ai scri daca desenezi schematic poate intelege fiindca nu toti sunt eletricieni eletronisti mecanici softist samd.

omule, tu ai citit macar topicul asta de la cap la cap? acuma pe bune l-ai citit?

poftim: http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...dpost&p=1249879

despre fulie de oltcit nu am facut nici o afirmatie, insa cu o vizita la remat si nitel noroc se rezolva si treaba cu fulia. daca citesti aici:
http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...dpost&p=1243532
link pe care l-am mai dat o data (si nu l-ai citit) o sa vezi ca la inceput vorbesc de o fulie care este de WW. si asta se gaseste tot pe la dezmembrari (cu putin noroc, evident).

am fost suficient de clar si explicit?

cu stima,
rba