Outline · [ Standard ] · Linear+ motorina+kerosen, se gaseste la noi?

Hai ca ne-am indepartat. Deci: Benzina: hidrocarburi C5------C12 Motorina: hidrocarburi C12----C15 Kerosen: hidrocarburi C10-----C15 Dupa umilele mele cunostinte de chimie organica C10 si C11 sunt asa-zise "fractii grele" din benzina. Deci in kerosen intra si ceva fractii de benzina, d-aia nici nu se congeleaza la -25­­°C. Totusi dupa modul cum arde (când mai aprind si eu gratarul) este o motorina. Si de faza cu kerosen (pâna la 5%) auzisem si eu. Dar pe timp de iarna.

Hai ca ne-am indepartat. Deci:
Benzina: hidrocarburi C5------C12
Motorina: hidrocarburi C12----C15
Kerosen: hidrocarburi C10-----C15
Dupa umilele mele cunostinte de chimie organica C10 si C11 sunt asa-zise "fractii grele" din benzina. Deci in kerosen intra si ceva fractii de benzina, d-aia nici nu se congeleaza la -25­­°C. Totusi dupa modul cum arde (când mai aprind si eu gratarul) este o motorina.
Si de faza cu kerosen (pâna la 5%) auzisem si eu. Dar pe timp de iarna.

Esti sigur de asta? Kerosenul insa are sanse sa fie mai ieftin cu muuult decat motorina, fiind neaccizat (nu e destinat autovehiculeleor rutiere).
   Tare am sentimentul ca era si un efect placebo de tipul "ce carburant beton am, fac un ferrari in linie dreapta". Cifra cetanica a motorinei variaza cu pana la 10 puncte de la sarja la sarja, de aia nici nu e specificata la pompa, deci sa spui ca kerosenul are cifra cetanica mai mare (se autoaprinde mai repede) e putin hazardat. In plus, o cifra cetanica mai mare de 55 nu garanteaza performante mai bune in motor (spre deosebire de cifra octanica, aici exista o plaja de valori optime, nu e "cu cat e mai mare cu atat mai bun")

Rezumând, cifrele octanice/cetanice ale diferitelor tipuri de combustibili petrolieri ar fi cam aşa:

1. Benzina de aviaţie = peste 100
2. Benzina auto = 90-99
3. Kerosen = sub 80 cetan (cifra octanică este ~ 25)
4. Motorina = aproximativ 50 cetan (cifra octanica este ~ 20)
5. Gaz de sobă = sub 40 cetan (cifra octanică este sub 15)
6. Uleiuri de ungere

Volatilitatea Kerosen-ului faţă de motorină este foarte apropiată, dar puterea calorică e mai mare decât a motorinei, arde mai intens şi produce gaze arse într-un volum mai mare decât motorina, de aici şi mărirea puterii aparente a unui motor care funcţionează cu un amestec de motorină+kerosen.

Ce este cert este faptul ca sulful din motorina are proprietati de ungere a mecanismelor interne. Dar cum noile reglementari impun o motorina "low sulphur" nu cred ca kerosenul are proprietati de ungere mai slabe decât motorinele "low sulphur". D-aia si mai nou in motorinele astea se pune 2% biodiesel, ca asta "unge" foarte bine.

Biodiesel se pune în motorină nu pentru că ar îmbunătăţi ungerea ca urmare a reducerii cantităţii de sulf din motorinele "low sulphur", pentru că Biodiesel se punea şi la motorina Euro3, care avea o grămadă de sulf în ea..., ci din motive ecologice

Ma scuzati ca ma amestec din nou in discutie. Dupa cite stiam su insa, puterile calorifice (exprimate in kJ/kg) ale diversilor combustibili lichizi petrolieri sunt cu oarece aproximatie egale.

Functionarea diferita a motoarelor ar trebui (dupa cunostintele mele) sa fie data mai degraba de alte caracteristici, cum ar fi: volatilitatea (si de aici cit de intim se amesteca cu aerul de combustie), viscozitatea (de aici: cit de fin se pulverizeaza), rezistenta la comprimare a amestecului combustibil/aer (de aici: raportul de comprimare posibil si caracterul mia mult sau mai putin exploziv al arderii).

Are cineva o tabela cu valori pentru diversele tipuri de combustibil?

Uite aici nişte date, din păcate nu şi pentru Kerosen.

Attached File(s)
 Properties_of_fuels.pdf ( 114k ) Number of downloads: 566

Mersi DFA. Din tabela rezulta cam ce am presupus: pentru benzina si diesel (singurii prezenti din cei aflati aici in discutie) diferenta de putere calorifica e minora - putine procente.

Pe măsură ce lanţul de hidrocarburi creşte, creşte şi puterea calorică. Kerosenul are un lanţ mai scurt de hidrocarburi decât motorina, deci kerosenul are o putere calorică mai mică. Rezultă că ce am afirmat mai devreme despre kerosen (cum că are o putere calorică mai mare) e fals.
Dar volatilitatea e mai mare.
Kerosenul se autoaprinde la 220 grade Celsius.
Benzina se autoaprinde la 257 de grade.
Motorina se autoaprinde la 315 de grade.

Deci un amestec de motorină+kerosen se va autoaprinde mai repede în motor decât motorina simplă.

Vâscozitatea kerosenului e apropiată de a motorinei.

DFA nu stiu de unde ai luat tabelul ala, cred ca de la americani. Totusi ceva este neclar si anume:
1. MTBE ala nu este metan (CH4), aici pot sa bag mâna in foc. Iata un link:
http://en.wikipedia.org/wiki/Methyl_tert-butyl_ether
2. CNG (Compressed Natural Gas) e aiurea ce scrie dedesubt adica C3H8 adica propan, CNG este un amestec de metan cu etan iar LPG este un amestec de propan cu butan. Iata inca un link care clarifica un pic despre CNG, LNG, LPG:
http://en.wikipedia.org/wiki/LNG#LNG.2C_LPG.2C_and_CNG
In afara de asta una este MJ/Kg si alta MJ/litru. Din pacate in tabel la tine sunt unitati de masura imperiale si eu nu ma descurc cu ele. De fapt imi sunt cam nesuferite, nu ca nu m-as descurca.
Ar mai fi de vorbit o groaza despre Higher Heating Value, Lower Heating Value, Energy Content of Fuel, pentru cei interesati le gasiti pe wikipedia cu lux de amanunte.
As mai vrea sa va spun, ca motorina este mai poluanta decât benzina. Atentie, daca ardem 1 kg motorina ies mai mult noxe decât daca ardem 1 kg de benzina. Datorita faptului ca motorul Diesel e mai eficient si "manânca" mai putin, rezulta mai putine noxe/Km.
In afara de asta, fac mea culpa, am gresit mai sus de fapt este:
Benzina: hidrocarburi C5------C12
Motorina: hidrocarburi C10----C15
Kerosen: hidrocarburi C12-----C15

This post has been edited by paulica: 14 Aug 2007, 03:41

După unii ar fi aşa:
Benzina = C5-C10
Kerosen = C7-C15
Motorina = C10-C20

Şi da, motorina poluează mai mult decât benzina, mai ales în emisia de NOx şi particule.

FLP-vreau si eu:)

O calitate importanta a carburantului unui motor diesel e modul cum formeaza jetul la iesirea din injector, penetratia si dispersia acestuia. Daca puterea calorica e identica, dar jetul e mai bun, arde mai mult carburant si rezulta mai multa caldura.