@Euu90
Daca te ajuta cu ceva, este o parcare publica (pe bani) destul de mare in piata Slavija (10 - 15 min de mers pe jos, ritm plimbare de buricul targului).
Nu stiu cat costa, insa nu cred ca e o avere.
Sau poate asta iti este de folos:
http://www.parking-servis.co.rs/en/parking_facilities/zonesInapoi, spre parcul Kalemegdan.
Deja imi era putin foame, asa ca am oprit la o patiserie de pe marginea drumului.
Mi s-a parut interesanta placinta Zlatiborska, probabil cu trimitere la statiunea monana Zlatibor din sud-vestul Serbiei, aprope de granita cu Bosnia.
Placinta este un foietaj cu multa branza, foarte buna dupa gustul meu.
Completata cu un iaurt si o prajitura cu mac, s-a rezolvat cina pe seara respectiva.
Iar placinta costa 150 de dinari (putin peste 1 Euro).
Niste afise, cu dinari iugoslavi (Iugoslavia asa cum era inainte de 1992) mi-au atras atentia.
Ocazie cu care am aflat pe dinarii iugoslavi se scria in doua alfabete chirilice, unul sarbesc, altul macedonean.
[attachmentid=1627904526] [attachmentid=1627904527]
Din nou indicatoare turistice bilingve.
[attachmentid=1627904528]
Desi pare ciudat, sarbii inca mai cumpara marci germane (marci din fosta RFG, atunci cand exista si RDG).
Am mai vazut asta in 2008, la o casa de schimb.
Acum am vazut-o din nou, la o banca Raiffaisen.
Se observa ca pe coloana a doua, la vanzare (we sell) apare cifra zero.
[attachmentid=1627904529] [attachmentid=1627904530]
Varianta de tomberon pentru recilact sticle de plastic.
[attachmentid=1627904531]
Ivo Andrici = Premiul Nobel pentru Literatura in anul 1961.
[attachmentid=1627904532] [attachmentid=1627904533]
S-a nascut in Bosnia austro-ungara, langa Travnik, in 1892 si a murit in Serbia iugoslava, la Belgrad, in 1975.
Din cate am inteles, scriitorul s-a considerat totdeauna iugoslav.
Printre scrierile sale, cea mai importanta este “Podul de pe Drina”, carte in care sunt descrise aproape 4 secole din istoria Bosniei, (aprox. 1550 -1920) din zona orasul Visegrad.
N-am apucat sa o citesc.
Podul despre care vorbeste Andrici, a fost constuit de turci in anul 1577, dupa planurile arhitectului Sinan.
Exista si azi.
Curs de apa, langa baza statuii lui Andrici.
[attachmentid=1627904534]
Hotelul Moskva, situate in piata Terazije, este dintre cladirile emblematice ale Belgradului.
Poate ceva similar cu Athene Palace de la Bucuresti.
La deschiderea hotelului din 1908 a participat chiar si regele Serbiei de atunci, Petru I Caragheorghe.
A fost construit de rusi, care probabil i-au dat si numele.
Desi, din ceea ce am citit prin alte locuri, in perioda interbelica, hotelul se numea “
Printul Sarb”.
In timpul celui de Doilea Razboi Mondial a fost sediul central al Gestapo-ului din Iugoslavia, iar dupa razboi, a devenit locul de intalnire al elitelor culturale iugoslave.
Se spune ca Ivo Andrici avea masa lui rezervata permanent la restaurantul hotelului.
Printre cei care au stat aici: Einstein, Carl Lewis, Kirk Douglas, Arafat, Gaddafi, Nixon sau Yves Montand.
[attachmentid=1627904535] [attachmentid=1627904536] [attachmentid=1627904537] [attachmentid=1627904538] [attachmentid=1627904539]
In plan indepartat se vede podul Ada (cel mare) inaugurat in 2012 (cel despre care vorbea ipiq mai sus).
[attachmentid=1627904540]
Putin mai sus de hotelul Moskva, spre Kalemegdan se afla o cladire care odata se numea “
Palatul Albania”.
Acum, avand in vedere niste evenimente recente, nu stiu daca isi mai pastreaza numele.
[attachmentid=1627904541]
Cladirea a fost terminata in 1940 si, din cate stiu, a fost considerata primul zgarie-nori din sud-estul Europei.
Numele se pare ca vine de la o veche cafenea, care se afla pe locul actualei cladiri.
Este cladirea pe care la 20.10.1944 a fost infipt steagul sovietic, ceea ce a marcat eliberarea Belgradului de catre Armata Rosie si partizanii iugoslavi.
Principala strada pietonala din Belgrad – Kneza Mihaila.
[attachmentid=1627904542]
In vitrina unei librarii de pe Kneza Mihaila, o carte despre memoriile unui rege.
[attachmentid=1627904543]
Este vorba de Petru al II-lea, cel de-al treilea si ultimul rege al Iugoslaviei.
Mama sa era Maria de Romania (Mignon, dupa cum i se spunea in familie), fiica regelui Ferdianad si a reginei Maria.
Tatal sau a fost Alexandru I, cel care a fost asasinat in 1934 la Marsilia de catre macedoneanul Vlado Soferul, angajat de catre Ustasa croata.
N-a prea apucat sa fie rege prea mult.
Pe de o parte l-a incurcat al Doilea Razboi Mondial (a fost nevoit sa se refugieze, intr-un final la Londra).
Pe de alta parte, dupa razboi, l-au linistit comunistii, ca si prin alte locuri.
Este cel care le-a vorbit la radio cetnicilor roialisti (adversarii partizanilor lui Tito), spunandu-le sa depuna armele.
Iar acei cetnici nu credeau ceea ce auzeua din gura regelui pentru care luptasera.
A murit in 1970 in Statele Unite, la Denver, Colorado.
A fost ingropat timp de 43 in manastirea ortodoxa Sfantul Sava din Libertyville, Illinois.
Anul acesta, ramasitele pamantesti au fost mutate la Serbia.
Se pare ca a fost singurul monarh european inmormanatat pe teritorul Statelor Unite.
Fiul sau, Alexandru s-a nascut la Londra, pe 17.06.1945, in apartamentul nr. 212 din hotelul Claridge.
Hotel care, a fost declat temporar de catre guvernul britanic teritoriu iugoslav, pentru ca printul sa fie nascut pe teritoriu iugoslav.