Ca de obicei, grupul nostru de calatori prin tara sau aiurea, īsi planificase din timp traseul mini-vacantei de 1 Mai. Era unul din cele mai “bogate” trasee, avānd īn vedere ca urma sa calatorim timp de patru zile (ulterior, cele patru zile s-au transformat īn trei, īntr-o goana nebuna dupa obiective de vizitat). Tintele principale erau: Pestera Polovragi, Mānastirea Horezu, Targu-Jiu, Hunedoara, Sarmizegetusa Regia, Deva, Sibiu.
Insa, pe masura ce parcurgeam tintele propuse, traseul s-a modificat, incluzānd Alba-Iulia, Medias si… Sighisoara. Pai, Sibiul ? Il lasam pentru alta data.
Poposisem o noapte īn Hateg si eram morti de oboseala. Fusese o zi plina de vizitat:
- Pestera Polovragi: aici, ca de obicei (cam īn toate pesterile din Romania) ghidul ne-a turnat vrute si nevrute despre…Zalmoxis (oriunde te-ai duce prin tara, pāna si prin Maramures sau Delta Dunarii, afli de la ghidul oricarei pesteri ca Zalmoxe a disparut 3 ani īn pestera respectiva. Realitatea o stie toata lumea: Pestera Ialomicioara (oare ?) este cea īn care a disparut marele preot si zeu.
- Mānastirea Horezu – plus cumparari de farfurii si cocosei cu trilu-lilu de la mesterii din Horezu; mānastirea este vizitata frecvent de familia Basescu.
- Targu-Jiu cu sculpturile esoterice ale lui Brāncusi: Coloana Infinitului, Poarta Sarutului si Masa Tacerii.
- Traversarea Vaii Jiului, salbatica si frumoasa, īnsa solicitanta pentru soferi .
- Cazare īn orasul Hateg.
Pentru refacerea fortelor ne asteptau tuica de Razvad si berile din lazile frigorifice
. A doua zi, speriati de numarul obiectivelor pe care urma sa le vizitam dar si de faptul ca timpul era limitat, am hotarāt sa o tinem “īntinsa” catre Sarmizegetusa. Totusi, n-as fi vrut sa ratez Densus-ul, abatāndu-ne de la traseul stabilit initial, avānd īn vedere formatia mea “intelectuala”, de “ciudat”, creata īn cei sapte ani de nebunie (vezi un articol pe care-l voi scrie ulterior). Am iesit din Hateg, am renuntat sa vizitam si rezervatia de zimbri, īn mintea noastra fiind doar drumul foarte lung de parcurs īn acea zi, drum care ducea la Sarmizegetusa Regia, apoi la Castelul Huniazilor, īn Hunedoara si pe urma la Cetatea Devei, cocotata pe un deal, inexpugnabila (nu a fost cucerita niciodata !).Trecusera cam 10-15 de minute de cānd parasisem Hategul. Clio-ul lui Florione se afla īn fata, cu GPS-ul, eu la mijloc iar Mihai cu Supernova īn spate. Brusc a aparut īn partea dreapta indicatorul: “Densus 4 km” si din instinct am luat-o la dreapta, desi toti eram hotarāti sa mergem īnainte. In spatele meu, Mihai a ezitat apoi a luat-o dupa Florione. “Ce faci ?” ma īntreba nevasta-mea. “Nimic. O iau spre Densus”, i-am raspuns.
Hop si telefonul:
- Ai gresit drumul ! Sarmizegetusa se afla īn fata !
- N-am gresit ! Trec si pe la Densus. Luati-o īnainte, va prind din urma.
- Ce naiba mai e si Densus-ul asta ? aud īn telefon, īnsa īntrebarea nu-mi era adresata. Sa nu īntārziati prea mult ! mai adauga Florione.
Am lasat īn urma cāteva case iar īn fata s-a asternut faimosul drum care-mi place de cānd lumea. Stiti voi, ala cu Ferrari-ul si cu blonda īn dreapta, cu salul fluturāndu-i īn vānt (o fi dintr-un film cu Mastroianni si Anita Ekberg
?). Posibil… Sau dintr-un film cu James Dean si Elisabeth Taylor . Iarasi posibil… Adaug vorbele bardului Adrian Paunescu: ”Nu tinta este importanta ci drumul este important; tinta este cuprinsa īn drum.” Citatul īl gasiti pe unul din cele trei discuri vinil, originale, ale Cenaclului Flacara.In fine, sa revenim la oile noastre: drum bun, īngust, cu suisuri si coborāsuri line, doi-trei copaci, o casa ici-colo. Matizul se legana ca un elefant, ba la dreapta, ba la stānga.
Iar suna telefonul:
- Asteptati-ne ! Venim si noi
!Dintr-o data, aparu un monstru urias, care ne bloca calea: un tractor.
Drumul fiind īngust, apare si dilema: cine cedeaza primul ? Matizul sau tractorul ? Ma hotarasc sa aplic forta Micului Gigant si apas pe butonul pentru Transformers: piticul meu se ridica la 20 metri īnaltime, pe suspensiile MacPherson si se umfla ca un balon, pentru a parea mai mare si mai puternic. Imi pregatesc fazerele, īn eventualitatea ca voi fi nevoit sa folosesc razele laser
. Insa se stie, inteligenta īnvinge īntotdeauna forta bruta. Tractoristul ma priveste cu mila, īsi da seama ca n-am nicio sansa īn fata noroiului de alaturi si trage pe dreapta, īn plin noroi, lasāndu-l pe Micul Gigant sa treaca īn siguranta. Suna telefonul:- Pe unde sunteti ? striga Florione.
- Veniti mai repede ! īi strig si eu īn telefon. Drumul a fost blocat de un tractor. Acum, problema s-a rezolvat.
Imediat ce tractoristul s-a dat la o parte, apare o alta dilema: drumul se… bifurca. “Pisici !”, zice nevasta-mea. “Pe unde o luam ? La dreapta sau la stānga ?” Scot capul pe fereastra si vad īn departare celelalte doua masini. Nu apuc sa deschid gura, ca tractoristul, ghicindu-mi dilema, īmi spune: “La stānga !”
Intre timp, ne ajunge grupul din urma. O luam la stānga, apare un fost CAP, o luam la dreapta, trecem pe lānga bustul lui Ovid Densusianu (īn fata bisericii, in parcare, se afla si bustul lui Nicolae Densusianu), apoi iar la stānga si printre plopii īnalti apare vārful tuguiat si ciudat al bisericii.
Poposim īn parcarea din fata salasului de cult si avem norocul sa-l vedem pe parintele care slujeste aici si care tocmai vroia sa se urce īntr-o Dacie combi, prapadita. Cānd ne-a vazut, a ezitat putin, apoi a iesit din masina si s-a īndreptat spre noi.
- Buna dimineata ! Unde platim ? am īntrebat.
- Ce sa platiti ? īntreba dumnealui.
- Taxa de vizitare !
- Nu se plateste intrarea īn Casa Domnului. Adevarul este ca cei de la Cultura au vrut sa impuna o taxa, īnsa eu m-am opus. Primim destui bani din donatii.
Inca de la intrarea īn curtea bisericii apar primele lespezi, īntregi sau sparte, cu inscriptii latine. In timp ce ne īndreptam spre biserica, parintele Alexandru Gherghel, cu o barba mare, alba, ne explica cāte ceva despre istoria lacasului de cult, cu glas puternic, apasat, īn care i se citeste si blāndetea dar si rabdarea de a spune acelasi lucru zecilor de turisti care ajung zilnic aici. Si, mai ales, are rabdarea sa raspunda la toate stupizeniile noastre (vrajitori si vrajitoare, celti, daci, preotese etc)
: .Daca aveti rabdare sa cititi, continuarea o veti gasi aici:
http://florjnbad.blogspot.com/2010/04/dens...-misterios.html
klaus, ai fost in zona?
