Hai noroc la toata lumea.
Fara introducere, ca nu are rost.
Doua persoane (cu prietenul cu care am fost si anul trecut), Lancer-ul cu doua biciclete deasupra, am luat-o usor spre Italia.
1.Serbia
Am iesit din RO pe la baraj la Portile de Fier. Am stat vreo 10 minute la vama, erau cateva masini in fata noastra. Bisnitarii aveau coada separata.
Mi-a placut ca Polita de Frontiera s-a autosesizat ca s-ar putea face coada si la un moment dat a aparut un politist care a luat pasapoartele si taloanele de la mai multe masini ca sa le verifice, astfel ca, atunci cand ajungeai cu masina la ghiseu nu mai pierdeai timpul cu verificarea actelor.
De mentionat ca am plecat vineri, pe 11.06, adica in ultima zi cand in Serbia se intra doar cu pasaportul, pentru ca de pe 12.06 se poate intra si cu buletinul.
Niste greifere de pe baraj, probabil sa scoata bustenii din Dunare.
[attachmentid=1627633820]
Panoul care se gaseste la fiecare intrare in Serbia.
[attachmentid=1627633821]
Mi s-a parut o chestie interesanta, mai ales la nivel de reprezentare. Pacat ca in RO nu exista asa ceva.
In Serbia am stat vreo doua minute la coada, controlul a fost mai mult decat formal (stampila in pasaport si verificat Carte Verde).
In plus, polististul de frontiera sarb avea chef de glume, pentru ca ne-a intrabat daca avem acte la biciclete. Am incercat noi sa-i spunem ca sunt ale noastre, insa omu’ a ne-a spus razand “Cine-o plange acum dupa ele?”.
Vamesul ne-a facut semn sa trecem, fara nici un fel de control.
Clisura, pe care acum o stiu destul de bine, arata putin diferit. Pe de o parte era cald rau de tot afara, iar pe de alta parte Dunarea era foarte scazuta.
[attachmentid=1627633822] [attachmentid=1627633823] [attachmentid=1627633824]
Usor, usor am ajuns la carciuma lui Toma, popas obligatoriu pe Clisura pentru masa.
Paine, adusa inainte de mancare, pe care cu greu ne-am abtinut sa nu o mancam, doar am gustat din ea.
[attachmentid=1627633825]
In curand a venit si mancarea.
Plescavita (adica un fel de carne tocata, format hamburger)
[attachmentid=1627633826]
Cevapcici (mititei) dar juma de portie este mai mult decat suficient. Portia normal are 10 mititei.
[attachmentid=1627633827]
Si asta este carciuma. La fel ca si toamna trecuta cand am fost pe acolo cu bicicleta, parca nu mai vroiam sa plec. Desi afara era excesiv de cald, salciile si apropierea de Dunare faceau ca atmosfera sa fie una de “ne-plecat”.
[attachmentid=1627633828] [attachmentid=1627633829]
Pana la urma ne-am urnit si am continuat alergarea catre Belgrad. Inainte de a intra in Belgrad ne-am adus aminte ca avem GPS cu noi si ne-am hotarat sa-l folosim, insa imediat am constata ca nu are harta Serbiei. Nu a fost nici o problema, pentru ca am intrat in Belgrad, am ajuns in Piata Slavija, am luat-o spre gara si, la un stop l-am intrabat pe un taximetrist unde este strada pe care o cautam. Ne-a explicat omu’ prin semne si s-a rezolvat problema, am ajuns imediat la hostel.
La hostel, sarbii de acolo afland ca stam la ei pentru a doua ora (am stat si anul trecut) ne-au spus ca pe viitor sa nu mai facem rezervarea prin Intenet, sa sunam direct si ne dau o reducere de 10%.
Asta este numele strazii pe care am stat
[attachmentid=1627633830]
Daca nu va descurcati cu chirilicele, strada se numeste Gavrilo Princip. Adica sarbul care l-a impuscat pe Franz Ferdinand la Sarajevo in 1914. Acum are o strada in Belgrad, de unde rezulta diferenta de perceptie intre terorist si erou national.
Cam asa arata Kneza Mihaila, una dintre principalele strazi pietonale din centrul Belgradului
[attachmentid=1627633831] [attachmentid=1627633832]
Una dintre putinele repere care mai amintesc ca odata a existat o tara numita Iugoslavia (compusa din 6 republici si doua regiuni autonome)
[attachmentid=1627633833]
Cina am luat-o la o carciuma in Skadarlija, prezentata ca fiind zona boema a Belgradului. De fapt, sunt niste carciumi pe unde canta si lautarii, probabil pentru prostit turisti occidentali, ca pentru noi nu este mare lucru.
Full Version: 8 tari, 10 zille, 3600 km
Ar trebui cumva sa mai urmeze inca minim 5 tari?
Eu astept cu interes.
Eu astept cu interes.
Si eu!
Ai fost iar pe Stelvio? te invidiez!
Continuarea?....
Continuarea?....
Deocamdata nu cred ca se poate urca pe Stelvio... e cam la limita vremea.
Uite aici http://iasioutdoors.wordpress.com/2010/04/ (a se vedea toate episoadele, nu am gasit un link cu ele grupate).
Hai ca asteapta multi continuarea.
Uite aici http://iasioutdoors.wordpress.com/2010/04/ (a se vedea toate episoadele, nu am gasit un link cu ele grupate).
Hai ca asteapta multi continuarea.
MAGNIFIC!
@ cataline
Vor urma toate celelalte 7 tari, chiar daca la unele din ele va fi doar putin de povestit.
@ eugeniuz2004
N-am fost pe Stelvio. Sunt multe alte locuri de vazut in afata de Stelvio.
Am fost pe Zoncolan si in Dolomiti, dar toate la timpul lor.
@ LuluMOB
N-am studiat problema, dar cred ca se poate urca pe Stevio.
Exact acum un an, pe 24.06.2009 am urcat pe Stelvio cu bicicleta si nu a fost nici un fel de problema legat de vreme.
24 Jun 2010, 13:04:
2. Croatia - tranzit
Iesirea din Serbia s-a facut fara nici un fel de problema, cu mentiunea ca fiind 12.06 (prima zi in care cetatenii UE putea intra in Serbia doar cu buletinul) nu ni s-a mai pus stampila de iesire in pasaport.
La intrarea in Croatia politistul de frontiera s-a uitat fugitiv prin pasapoarte si asta a fost tot.
Din Croatia, singurul lucru de amintit ar fi ca am oprit la o benzinarie sa cumpar doua beri, cadou pentru niste prieteni.
M-am dus la frigider, am luat doua beri si le-am pus pe tejghea la casa. Aici, cei doi croati care erau acolo, cand au vazut cele doua beri, au facut ochii mari si au inceput sa-mi spuna, amandoi odata "No alchool".
Initial am crezut ca nu vor sa mi le vanda, ca o fi vreo interdictie de vandut berea la cei care vin cu masina, insa m-am lamurit repede despre ce e vorba: oamenii vroiau sa-mi spuna ca e bere fara alcool si ca nu are rost sa o iau.
Unul dintre croati, a luat berile, le-a dus inapoi la frigider si a venit, zambind cu gura pana la urechi cu alte doua beri, de data asta cu alcool.
Vor urma toate celelalte 7 tari, chiar daca la unele din ele va fi doar putin de povestit.
@ eugeniuz2004
N-am fost pe Stelvio. Sunt multe alte locuri de vazut in afata de Stelvio.
Am fost pe Zoncolan si in Dolomiti, dar toate la timpul lor.
@ LuluMOB
N-am studiat problema, dar cred ca se poate urca pe Stevio.
Exact acum un an, pe 24.06.2009 am urcat pe Stelvio cu bicicleta si nu a fost nici un fel de problema legat de vreme.
24 Jun 2010, 13:04:
2. Croatia - tranzit
Iesirea din Serbia s-a facut fara nici un fel de problema, cu mentiunea ca fiind 12.06 (prima zi in care cetatenii UE putea intra in Serbia doar cu buletinul) nu ni s-a mai pus stampila de iesire in pasaport.
La intrarea in Croatia politistul de frontiera s-a uitat fugitiv prin pasapoarte si asta a fost tot.
Din Croatia, singurul lucru de amintit ar fi ca am oprit la o benzinarie sa cumpar doua beri, cadou pentru niste prieteni.
M-am dus la frigider, am luat doua beri si le-am pus pe tejghea la casa. Aici, cei doi croati care erau acolo, cand au vazut cele doua beri, au facut ochii mari si au inceput sa-mi spuna, amandoi odata "No alchool".
Initial am crezut ca nu vor sa mi le vanda, ca o fi vreo interdictie de vandut berea la cei care vin cu masina, insa m-am lamurit repede despre ce e vorba: oamenii vroiau sa-mi spuna ca e bere fara alcool si ca nu are rost sa o iau.
Unul dintre croati, a luat berile, le-a dus inapoi la frigider si a venit, zambind cu gura pana la urechi cu alte doua beri, de data asta cu alcool.
Cum e drumul intre Portile de Fier pana la autostrada, din cate stiu incepe undeva inainte de Belgrad? Ca m-am saturat sa tot ies prin Ungaria...
Anul trecut era bun si ok ... sunt in principiu doua posibilitati ... imediat cum iesi din vama stanga sau dreapta ... ambele sunt la fel
@ b06fcn
Drumul prin Serbia este foarte bun din toate punctele de vedere: asfalt, semanlizare, localitati destul de putine.
Cand iesi din vama de la Portile de Fier (Djerdap in sarbeste, care inseamna acelasi lucru din cate stiu eu) mergi la dreapta si pastrezi malul Dunarii, directia Donji Milanovac si apoi Veliko Gradiste.
De la Veloko Gradiste directia Pozarevac, unde se intra pe autostrada
Eu cred ca asta este cea mai buna varianta de a ajunge la Belgrad.
In afara de Cazanele Mici si Mari mai este si castelul de la Golubac care merita vazut (trecut pe langa el). O sa pun maine niste poze.
Mai exista posibilitatea Donji Milanovac - Rudna Glava - Majdanpek - Pozarevac, dar de la Donji Milanovac parasesti malul Dunarii si mergi printr-o zona de dealuri, unde ai cateva urcari si coborari.
Varinata lui cmandrei (stanga la iesirea din vama) mi se pare un ocol cam mare.
Oricum, mie totdeauna prin Ungaria (cel putin cand mergi spre Italia) mi s-a parut un ocol inutil si plictisitor.
Drumul prin Serbia este foarte bun din toate punctele de vedere: asfalt, semanlizare, localitati destul de putine.
Cand iesi din vama de la Portile de Fier (Djerdap in sarbeste, care inseamna acelasi lucru din cate stiu eu) mergi la dreapta si pastrezi malul Dunarii, directia Donji Milanovac si apoi Veliko Gradiste.
De la Veloko Gradiste directia Pozarevac, unde se intra pe autostrada
Eu cred ca asta este cea mai buna varianta de a ajunge la Belgrad.
In afara de Cazanele Mici si Mari mai este si castelul de la Golubac care merita vazut (trecut pe langa el). O sa pun maine niste poze.
Mai exista posibilitatea Donji Milanovac - Rudna Glava - Majdanpek - Pozarevac, dar de la Donji Milanovac parasesti malul Dunarii si mergi printr-o zona de dealuri, unde ai cateva urcari si coborari.
Varinata lui cmandrei (stanga la iesirea din vama) mi se pare un ocol cam mare.
Oricum, mie totdeauna prin Ungaria (cel putin cand mergi spre Italia) mi s-a parut un ocol inutil si plictisitor.
Ideea e simpla:
- la dreapta o iei cand mergi spre Belgrad
- la stanga cand mergi spre Macedonia-Grecia
- ambele variante - la alegere - cand mergi spre Muntenegru prin Kragujevac-Cacak etc. Aici cu observatia ca daca nu ai vazut Clisura recomand la dreapta pe traseul propus de "gibonu"
- la dreapta o iei cand mergi spre Belgrad
- la stanga cand mergi spre Macedonia-Grecia
- ambele variante - la alegere - cand mergi spre Muntenegru prin Kragujevac-Cacak etc. Aici cu observatia ca daca nu ai vazut Clisura recomand la dreapta pe traseul propus de "gibonu"
Imaginile (pe care le-am promis ieri) de la Golubac:
[attachmentid=1627634354] [attachmentid=1627634353] [attachmentid=1627634355] [attachmentid=1627634356] [attachmentid=1627634357] [attachmentid=1627634358] [attachmentid=1627634359]
25 Jun 2010, 17:36:
3. Slovenia - mama lor de jepcari chitrosi ...
La iesirea din Croatia politistul de frontiera nici macar nu s-a mai uitat la pasapoarte, ne-a facut semn sa trecem.
In Slovenia, control la pasaporte si la permisul de conducere. Interesant a fost ca politistul de frontiera sloven a cerut in romaneste permisul de conducere.
Dupa ce am terminat cu asta, imediat dupa ghereta, erau doua gagici, cu veste reflectorizante pe ele, care opreau toate masinile si le indrumau spre duba unde se vindeau vignete, adica 20 m mai incolo.
De parca fara ajutorul lor nu se vedea duba.
Tot jepcari ai ramas. Vigneta minima: o saptamana = 15 euro.
Tot e bine, ca anul trecut vigneta minima era valabila 6 luni si costa 35 de euro.
Am dat 15 euro, am luat vigneta si am pus-o in buzunarul pe care il am in parbriz, fara sa o mai lipesc.
Chitrosii aia de sloveni inca nu au terminat autostrada care merge de la granita cu Croatia la Ljubliana, tot mai are vreo 20 km de drum national intre portiunile de autostrada.
Initial vroiam sa trecem de Ljubliana, sa urcam spre Austria insa fara a intra in Austria, ci in directia Kranska Gora si apoi Italia.
Insa, desi am fost atent dupa indicatorul de Kranska Gora, asta nu a aparut pe autostrada si astfel am ajuns la iesirea spre Austria, adica acolo unde dai 7 euro ca sa treci prin tunel in Austria.
Am dat cei 7 euro si imediat dupa ce am plecat de la casa ne-a oprit un chelios cu ochelari de soare, care parea a fi de la administratia drumurilor, ca politist nu era.
Asta, cand a vazut ca nu am lipit vigneta a inebunit, a inceput sa se agite si sa ne intrebe "What is this?", de parca cine stie ce mare infractiune savarsisem.
Ne-a luat pasaportele si talonul masinii si s-a dus cu ele la un Golf rosu, fara nici un fel de inscriptie pe el, unde a stat vreo 10 min.
Inainte de a pleca la Golf, i-am aratat chitanta cu care am platit vigneta si s-a mai calmat putin, nu inainte de a nu spune ca trebuie sa lipim vigneta.
I-am facut placerea nebunului si am lipit nenorocirea aia de vigneta. S-a intors omu' cu actele noastre, a cercetat extrem de atent cat de bine este lipita vigneta, dupa care ne-a spus ca putem pleca.
Mai are rost sa mentionez ca tot circul asta cu vigneta se desfasura la 50 de metri de indicatorul care marca intrarea in Austria?
Probabail au crezut slovenii ca vindem vigneta in Austria, avand in vedere ca nu era lipita.
[attachmentid=1627634354] [attachmentid=1627634353] [attachmentid=1627634355] [attachmentid=1627634356] [attachmentid=1627634357] [attachmentid=1627634358] [attachmentid=1627634359]
25 Jun 2010, 17:36:
3. Slovenia - mama lor de jepcari chitrosi ...
La iesirea din Croatia politistul de frontiera nici macar nu s-a mai uitat la pasapoarte, ne-a facut semn sa trecem.
In Slovenia, control la pasaporte si la permisul de conducere. Interesant a fost ca politistul de frontiera sloven a cerut in romaneste permisul de conducere.
Dupa ce am terminat cu asta, imediat dupa ghereta, erau doua gagici, cu veste reflectorizante pe ele, care opreau toate masinile si le indrumau spre duba unde se vindeau vignete, adica 20 m mai incolo.
De parca fara ajutorul lor nu se vedea duba.
Tot jepcari ai ramas. Vigneta minima: o saptamana = 15 euro.
Tot e bine, ca anul trecut vigneta minima era valabila 6 luni si costa 35 de euro.
Am dat 15 euro, am luat vigneta si am pus-o in buzunarul pe care il am in parbriz, fara sa o mai lipesc.
Chitrosii aia de sloveni inca nu au terminat autostrada care merge de la granita cu Croatia la Ljubliana, tot mai are vreo 20 km de drum national intre portiunile de autostrada.
Initial vroiam sa trecem de Ljubliana, sa urcam spre Austria insa fara a intra in Austria, ci in directia Kranska Gora si apoi Italia.
Insa, desi am fost atent dupa indicatorul de Kranska Gora, asta nu a aparut pe autostrada si astfel am ajuns la iesirea spre Austria, adica acolo unde dai 7 euro ca sa treci prin tunel in Austria.
Am dat cei 7 euro si imediat dupa ce am plecat de la casa ne-a oprit un chelios cu ochelari de soare, care parea a fi de la administratia drumurilor, ca politist nu era.
Asta, cand a vazut ca nu am lipit vigneta a inebunit, a inceput sa se agite si sa ne intrebe "What is this?", de parca cine stie ce mare infractiune savarsisem.
Ne-a luat pasaportele si talonul masinii si s-a dus cu ele la un Golf rosu, fara nici un fel de inscriptie pe el, unde a stat vreo 10 min.
Inainte de a pleca la Golf, i-am aratat chitanta cu care am platit vigneta si s-a mai calmat putin, nu inainte de a nu spune ca trebuie sa lipim vigneta.
I-am facut placerea nebunului si am lipit nenorocirea aia de vigneta. S-a intors omu' cu actele noastre, a cercetat extrem de atent cat de bine este lipita vigneta, dupa care ne-a spus ca putem pleca.
Mai are rost sa mentionez ca tot circul asta cu vigneta se desfasura la 50 de metri de indicatorul care marca intrarea in Austria?
Probabail au crezut slovenii ca vindem vigneta in Austria, avand in vedere ca nu era lipita.
Eu n-am fost in Slovenia, dar intreb: daca vigneta aia de SLO trebuie lipita pe parbriz si tu nu o lipesti - cine a gresit: tu, ca n-ai lipit-o, sau ala care vrea sa faci ce-i prevazut? Chitanta e nominala/eliberata pe numarul masinii, sau e un bon de casa pe care zice "am vandut o vigneta si am primit X EUR"?
Sau cumva aveai de gand sa vinzi vigneta de partea cealalta a frontierei, si te oftici ca te-a prins?
Sau cumva aveai de gand sa vinzi vigneta de partea cealalta a frontierei, si te oftici ca te-a prins?
Eu cand am trecut prin SLO am cumparat vigneta dupa vreo cateva zeci de km de mers, si aceasta nu era nominala. Cred ca la fel e si acum.
PS: Sper sa nu ma trezesc cu vreo amenda ca m-a detectat camera X fara vigneta
PS: Sper sa nu ma trezesc cu vreo amenda ca m-a detectat camera X fara vigneta
@ os
Recunosc cinstit ca am gresit si nu am respectat reglementarea lor conform careia vigneta se lipeste in parbriz.
Cu toate astea, tot mi se pare inutil circul pe care l-a facut cheliosul ala sloven, avand in vedere ca toata treaba se desfasura la 50 de metri de intrarea in Austria.
Vigneta pentru Slovenia nu este nominala, nu te intreaba nimeni de nr. masinii. Pur si simplu dai banii si primesti vigneta si chitanta.
In Ungaria de exemplu este nominala, adica acolo nici nu iti mai dau vigneta, ci o foaie A4 scoasa la imprimanta, in care este trecut nr. masinii si perioada de la valabilitate.
Adica, cu alte cuvinte pe ungurii i-a dus capu' sa-si impementeze un sistem eficient de plata a vignetei, fara a ma exista posibilitatea ca vigneta lor sa fie apoi vanduta dupa granita.
Recunosc cinstit ca am gresit si nu am respectat reglementarea lor conform careia vigneta se lipeste in parbriz.
Cu toate astea, tot mi se pare inutil circul pe care l-a facut cheliosul ala sloven, avand in vedere ca toata treaba se desfasura la 50 de metri de intrarea in Austria.
Vigneta pentru Slovenia nu este nominala, nu te intreaba nimeni de nr. masinii. Pur si simplu dai banii si primesti vigneta si chitanta.
In Ungaria de exemplu este nominala, adica acolo nici nu iti mai dau vigneta, ci o foaie A4 scoasa la imprimanta, in care este trecut nr. masinii si perioada de la valabilitate.
Adica, cu alte cuvinte pe ungurii i-a dus capu' sa-si impementeze un sistem eficient de plata a vignetei, fara a ma exista posibilitatea ca vigneta lor sa fie apoi vanduta dupa granita.
@Gibonu: ambele sisteme au avantaje- si dezavantaje. De exemplu sistemul din Austria (cel din SLO inteleg de la tine ca-i similar) nu necesita terminale de computer la punctele de vanzare -> aceasta poate avea loc mai mult sau mai putin oriunde (deci avantaj). Mai mult: in Ungaria controlul se face automatizat, cu camere care citesc placutele de inmatriculare si compara ce au citit cu baza de date a vignetelor (asta e motivul pentru care trebuie sa dai numarul masinii). Ori eu nu vreau sa existe un sistem care sa stie pe unde umblu. Am platit, si pe urma e treaba mea (si a nimanui altcuiva) pe unde ma deplasez*.
Dar spune-ne in continuare despre calatorie.
Cele ce urmeaza sunt o atentionare amicala, rog nu interpreta altfel.
---------------------------------------------------------------------------------
Despre morala pe care ti-a facut-o angajatul din SLO: priveste-o ca pe "ai fost sanctionat cu avertisment". Alternativa ar fi fost sa te amendeze discret, fara multa discutie, cu zambetul pe buze si cu regulamentul in mana: era mai bine?
O sa.ti relatez o poveste: ma aflam in Germania in masina condusa de un fost coleg. Acesta are permis de conducere emis in Grecia mai de mult, pe care nu l-a preschimbat in modelul EU. Permisul e scris _numai_ in limba greaca. In urma unei manevre cam bruste (decizie de ultima clipa sa trecem pe plinga Alianz Arena ca sa cascam gura) Politia a vrut sa vada actele. Politista a spus: domnule, eu nu inteleg ce scrie pe permisul Dv, dar va iert (alternativa: amenda+hai cu mine sa vedem ce scrie pe documentul asta redacatat intr-o limba straina) si va atentionez sa va preschimbati permisul. Ce crezi ca a spus apoi colegul? A spus cumva "tipa aia a fost de treaba" (ceea ce era adevarat)? Niet: Ca de ce tre' sa-si preschimbe el permisul, ca ce tupeu are madam politista si alte asemenea. Ideea lui era ca, fiindca Grecia e in EU, toti functionarii din EU tre'sa stie greceste (si bulgareste, si romaneste, si finlandeza si letona si malteza s.a.m.d.). Mie situatia mi se pare asemanatoare cu incidentul tau. La fel, reactia.
--------------------------------------------------------------------------------
* Nu-s chiar asa naiv, stiu ca daca se vrea tot se (poate) face. Dar o piedica in plus nu strica.
Dar spune-ne in continuare despre calatorie.
Cele ce urmeaza sunt o atentionare amicala, rog nu interpreta altfel.
---------------------------------------------------------------------------------
Despre morala pe care ti-a facut-o angajatul din SLO: priveste-o ca pe "ai fost sanctionat cu avertisment". Alternativa ar fi fost sa te amendeze discret, fara multa discutie, cu zambetul pe buze si cu regulamentul in mana: era mai bine?
O sa.ti relatez o poveste: ma aflam in Germania in masina condusa de un fost coleg. Acesta are permis de conducere emis in Grecia mai de mult, pe care nu l-a preschimbat in modelul EU. Permisul e scris _numai_ in limba greaca. In urma unei manevre cam bruste (decizie de ultima clipa sa trecem pe plinga Alianz Arena ca sa cascam gura) Politia a vrut sa vada actele. Politista a spus: domnule, eu nu inteleg ce scrie pe permisul Dv, dar va iert (alternativa: amenda+hai cu mine sa vedem ce scrie pe documentul asta redacatat intr-o limba straina) si va atentionez sa va preschimbati permisul. Ce crezi ca a spus apoi colegul? A spus cumva "tipa aia a fost de treaba" (ceea ce era adevarat)? Niet: Ca de ce tre' sa-si preschimbe el permisul, ca ce tupeu are madam politista si alte asemenea. Ideea lui era ca, fiindca Grecia e in EU, toti functionarii din EU tre'sa stie greceste (si bulgareste, si romaneste, si finlandeza si letona si malteza s.a.m.d.). Mie situatia mi se pare asemanatoare cu incidentul tau. La fel, reactia.
--------------------------------------------------------------------------------
* Nu-s chiar asa naiv, stiu ca daca se vrea tot se (poate) face. Dar o piedica in plus nu strica.
@ os
Sa inteleg ca atunci cand esti in strainatate:
- nu platesti cu cardul,
- nu folosesti telefonul mobil,
- nu faci rezervari pe Internet,
- umbii cu cozorocul sepcii cat mai lasat pe fata (pentru camerele de filmat de pe strada)
toate astea ca sa nu vada dusmanii pe unde esti?
Cum rezolvi cu cazarea, ca din ce stiu eu, ti se cam cere actul de identitate atunci cand te cazezi?
Ma rog, e optiunea ta, dar sa mor daca-i inteleg utilitatea.
Revenind ca circul din Slovenia:
- recunosc ca am gresit, trebuia sa respect legea si sa lipesc vigneta. Nu am lipit-o (nu consider asta circumstanta atenuanta in favoarea mea) pentru ca acum trebuie sa dau cu solutie de spalat geamul ca sa o dau jos din parbriz;
- nu am facut scandal, am vorbit extrem de politicos cu cheliosul sloven, stiam ca eu eram de vina si ca eram pasibil de amenda;
- tot mi se pare aiurea atitudinea lui, avand in vedere ca eram la 50 de metri de intrarea in Austria. Daca tot sunt asa de disperatii ca unii pot vinde vigneta dupa granita, sa-si implementeze sistemul pe care il au ungurii si au rezolvat problema;
- de acum incolo, pe unde ma mai duc, o sa lipesc vigneta, ca sa nu mai am probleme.
In context, tot am satisfactia ca i-am facut pe sloveni: anul trecut, am dat 35 de euro pe vigneta valabila 6 luni. Nici pe asta nu am lipit-o, si cand m-am intors in RO i-am dat-o moca unui coleg, asta ca sa nu mai platesca omul aiurea pretul de japca al slovenilor.
Su uite asa, in loc sa ia 70 de euro, au luat doar 35.
Si am dat si sfoara-n tara ca am vigneta de Slovenia, pe care o imprumut moca, dar nu a mai fost nici un amator.
Ca sa nu mai vorbim ca la presiunile UE au redus pretul de japca de 35 de euro pentru 6 luni (optiunea minima) la 15 euro pentru o saptamana (la fel, optiunea minina).
Vine si continuarea calatoriei.
Sa inteleg ca atunci cand esti in strainatate:
- nu platesti cu cardul,
- nu folosesti telefonul mobil,
- nu faci rezervari pe Internet,
- umbii cu cozorocul sepcii cat mai lasat pe fata (pentru camerele de filmat de pe strada)
toate astea ca sa nu vada dusmanii pe unde esti?
Cum rezolvi cu cazarea, ca din ce stiu eu, ti se cam cere actul de identitate atunci cand te cazezi?
Ma rog, e optiunea ta, dar sa mor daca-i inteleg utilitatea.
Revenind ca circul din Slovenia:
- recunosc ca am gresit, trebuia sa respect legea si sa lipesc vigneta. Nu am lipit-o (nu consider asta circumstanta atenuanta in favoarea mea) pentru ca acum trebuie sa dau cu solutie de spalat geamul ca sa o dau jos din parbriz;
- nu am facut scandal, am vorbit extrem de politicos cu cheliosul sloven, stiam ca eu eram de vina si ca eram pasibil de amenda;
- tot mi se pare aiurea atitudinea lui, avand in vedere ca eram la 50 de metri de intrarea in Austria. Daca tot sunt asa de disperatii ca unii pot vinde vigneta dupa granita, sa-si implementeze sistemul pe care il au ungurii si au rezolvat problema;
- de acum incolo, pe unde ma mai duc, o sa lipesc vigneta, ca sa nu mai am probleme.
In context, tot am satisfactia ca i-am facut pe sloveni: anul trecut, am dat 35 de euro pe vigneta valabila 6 luni. Nici pe asta nu am lipit-o, si cand m-am intors in RO i-am dat-o moca unui coleg, asta ca sa nu mai platesca omul aiurea pretul de japca al slovenilor.
Su uite asa, in loc sa ia 70 de euro, au luat doar 35.
Si am dat si sfoara-n tara ca am vigneta de Slovenia, pe care o imprumut moca, dar nu a mai fost nici un amator.
Ca sa nu mai vorbim ca la presiunile UE au redus pretul de japca de 35 de euro pentru 6 luni (optiunea minima) la 15 euro pentru o saptamana (la fel, optiunea minina).
Vine si continuarea calatoriei.
Puteti fi convinsi ca slovenii, ca si slovacii sau cehii, stiu foarte bine ca romanii si ungurii nu le lipesc pentru a le vinde (sau dona) ulterior.
Am avut ocazia recent sa fiu oprit, foarte aproape de iesirea din Cehia si (asemenea) Slovacia, pentru verificarea foarte atenta a vignetei. Erau 2-3 echipaje in cascada.
Ungurii, chiar inainte de "vigneta" virtuala, erau foare atenti la nominalizarea pe cotor si bonul de casa.
N-am mai fost in Slovenia de ceva vreme dar vigneta nu are un cotor pe care esti obligat sa nominalizezi autoturismul???
Si apropo de "50 m inainte de granita": in Austria, la 50m de granita cu Ungaria, un politist austriac vana cu "laserul" pe toti cei care nu respectau restrictia de viteza in zona!
Am avut ocazia recent sa fiu oprit, foarte aproape de iesirea din Cehia si (asemenea) Slovacia, pentru verificarea foarte atenta a vignetei. Erau 2-3 echipaje in cascada.
Ungurii, chiar inainte de "vigneta" virtuala, erau foare atenti la nominalizarea pe cotor si bonul de casa.
N-am mai fost in Slovenia de ceva vreme dar vigneta nu are un cotor pe care esti obligat sa nominalizezi autoturismul???
Si apropo de "50 m inainte de granita": in Austria, la 50m de granita cu Ungaria, un politist austriac vana cu "laserul" pe toti cei care nu respectau restrictia de viteza in zona!
Cred ca am vorbit destul despre vignete si mai bine continui povestea.
4. Austria – partea I (am fost de 3 ori in Austria in tura asta).
Am iesit din tunel, ne-am oprit 2 km mai incolo in prima parcare ca sa luam vigneta.
De data asta am lipit-o in parbriz.
Tot in parcarea asta, am vazut ce pateste un camion care nu este cuminte.
[attachmentid=1627635945]
Prin Austria am mers relativ putin, pentru ca Italia era aproape.
5. Italia
Autostrada A 23 (Alpe-Adria), de la granita cu Austria pana la Tolmezzo, vreo 90 km.
Imediat cand intri in Italia se simte diferenta.
Nu ca in Austria nu ar fi autostrazi bune, insa parca cele din Italia sunt coala de hartie, impecabile.
La Tolmezzo am iesit de pe autostrada si am mers catre nord, directia Sutrio, inca vreo 15 km, unde aveam deja cazarea rezervata.
Sutrio este un sat putin mai mare, nu cine stie ce din punct de vedere turistic. Se pune foarte mare accent pe prelucrarea lemnului si au diverse manifestari, toate legate de lemn.
[attachmentid=1627635946] [attachmentid=1627635947] [attachmentid=1627635948] [attachmentid=1627635949]
Insa, pentru pasionatii de ciclism este un loc destul de importat, fiind exact la poalele Muntelui Zoncolan.
[attachmentid=1627635950]
Urcarea pe Monte Zoncolan am facut-o cu bicicleta si daca cineva este curios o gaseste in sectiunea Coltul bicicliestului, la sectiunea Iesiri cu bicicletele.
<span class='edit'>1 Jul 2010, 17:25:</span>
Vremea s-a schimbat, in sensul ca a inceput sa ploua.
Ploaia in sine nu era o problema, insa odata cu ploaia a coborat si plafonul de nori, asa cu nu prea am vazut prea mult din Dolomiti. Sau macar nu am vazut cat de mult ne-am fi dorit.
Din Sutrio, am continuat alergarea spre Cortina d’Ampezzo.
Am vazut pe harta un lac care parea interesant, timp aveam, asa ca am decis sa facem un ocol ca sa-l vedem.
Drumul catre lacul Sauris: virajat, cu ceva serpentine, destul de ingust, plus ca trece prin multe tuneluri si copertine.
[attachmentid=1627636198]
Cam asa arata lacul Sauris.
[attachmentid=1627636199] [attachmentid=1627636200]
Si cam asa arata barajul de pe lacul Sauris.
[attachmentid=1627636201] [attachmentid=1627636202]
Barajul si lacul asta, mie cel putin, mi-au adus aminte de Vidraru, parca se aseamana (pastrand proportia).
De la lacul Sauris, directia pasul Cibiana, pentru a vedea muzeul lui Messner din Dolomiti.
Reinhold Messner este unul dintre cei mai mari alpinisti, daca nu cel mai mare. Este primul care a ajuns pe Everest singur si fara oxigen si tot primul care a urcat toti cei 14 optmiari.
Acum are 5 muzee: 4 in Sudtirol si unul in Veneto.
Muzeul din Dolomiti (cel din Veneto) este situat pe un platou, la 2000 m altitudine, intr-un fost fort militar.
Ca sa ajungi la muzeu, se lasa masina in parcarea din pasul Cibiana, dupa care un mosulet simpatic te urca cu o duba (Ford Tranzit parca) pana la muzeu, pe un drum forestier, care este foarte ingust si nu permite trecerea a doua masini simultan.
Cam asa arata drumul
[attachmentid=1627636203] [attachmentid=1627636204]
Muzeul in sine este destul de mic si contine o gramda de tablouri, cu Dolomiti pictati de diversi artisti, povesti despre constructia primelor drumuri din Dolomiti si putin echipament montan, de prin alte vremuri:
[attachmentid=1627636205] [attachmentid=1627636206] [attachmentid=1627636207]
Atractia principala a acestui muzeu este locatia sa, adica posibilitatea de a admira Dolomiti de la 2.000 m altitudine.
Asta cu conditia sa nu fie ceata, asa cum am gasit noi la iesirea din muzeu:
[attachmentid=1627636208]
Am mai stat ceva pe acolo (intr-o carciuma), pentru ca mai erau vreo 15 min. pana cand pleca mosuletul cu duba la vale.
Cand am iesit din carciuma, se mai luminase, cat de cat, parca suficient cat sa ne ofticam ca suntem intr-un loc misto, pe care insa nu-l putem vedea:
[attachmentid=1627636209] [attachmentid=1627636210]
[attachmentid=1627636211] [attachmentid=1627636212] [attachmentid=1627636213]
Ne-am intors in pasul Cibiana la masina si am luat-o usor spre Cortina d’Ampezzo, unde am ajuns, cum era si normal, pe ploaie.
4. Austria – partea I (am fost de 3 ori in Austria in tura asta).
Am iesit din tunel, ne-am oprit 2 km mai incolo in prima parcare ca sa luam vigneta.
De data asta am lipit-o in parbriz.
Tot in parcarea asta, am vazut ce pateste un camion care nu este cuminte.
[attachmentid=1627635945]
Prin Austria am mers relativ putin, pentru ca Italia era aproape.
5. Italia
Autostrada A 23 (Alpe-Adria), de la granita cu Austria pana la Tolmezzo, vreo 90 km.
Imediat cand intri in Italia se simte diferenta.
Nu ca in Austria nu ar fi autostrazi bune, insa parca cele din Italia sunt coala de hartie, impecabile.
La Tolmezzo am iesit de pe autostrada si am mers catre nord, directia Sutrio, inca vreo 15 km, unde aveam deja cazarea rezervata.
Sutrio este un sat putin mai mare, nu cine stie ce din punct de vedere turistic. Se pune foarte mare accent pe prelucrarea lemnului si au diverse manifestari, toate legate de lemn.
[attachmentid=1627635946] [attachmentid=1627635947] [attachmentid=1627635948] [attachmentid=1627635949]
Insa, pentru pasionatii de ciclism este un loc destul de importat, fiind exact la poalele Muntelui Zoncolan.
[attachmentid=1627635950]
Urcarea pe Monte Zoncolan am facut-o cu bicicleta si daca cineva este curios o gaseste in sectiunea Coltul bicicliestului, la sectiunea Iesiri cu bicicletele.
<span class='edit'>1 Jul 2010, 17:25:</span>
Vremea s-a schimbat, in sensul ca a inceput sa ploua.
Ploaia in sine nu era o problema, insa odata cu ploaia a coborat si plafonul de nori, asa cu nu prea am vazut prea mult din Dolomiti. Sau macar nu am vazut cat de mult ne-am fi dorit.
Din Sutrio, am continuat alergarea spre Cortina d’Ampezzo.
Am vazut pe harta un lac care parea interesant, timp aveam, asa ca am decis sa facem un ocol ca sa-l vedem.
Drumul catre lacul Sauris: virajat, cu ceva serpentine, destul de ingust, plus ca trece prin multe tuneluri si copertine.
[attachmentid=1627636198]
Cam asa arata lacul Sauris.
[attachmentid=1627636199] [attachmentid=1627636200]
Si cam asa arata barajul de pe lacul Sauris.
[attachmentid=1627636201] [attachmentid=1627636202]
Barajul si lacul asta, mie cel putin, mi-au adus aminte de Vidraru, parca se aseamana (pastrand proportia).
De la lacul Sauris, directia pasul Cibiana, pentru a vedea muzeul lui Messner din Dolomiti.
Reinhold Messner este unul dintre cei mai mari alpinisti, daca nu cel mai mare. Este primul care a ajuns pe Everest singur si fara oxigen si tot primul care a urcat toti cei 14 optmiari.
Acum are 5 muzee: 4 in Sudtirol si unul in Veneto.
Muzeul din Dolomiti (cel din Veneto) este situat pe un platou, la 2000 m altitudine, intr-un fost fort militar.
Ca sa ajungi la muzeu, se lasa masina in parcarea din pasul Cibiana, dupa care un mosulet simpatic te urca cu o duba (Ford Tranzit parca) pana la muzeu, pe un drum forestier, care este foarte ingust si nu permite trecerea a doua masini simultan.
Cam asa arata drumul
[attachmentid=1627636203] [attachmentid=1627636204]
Muzeul in sine este destul de mic si contine o gramda de tablouri, cu Dolomiti pictati de diversi artisti, povesti despre constructia primelor drumuri din Dolomiti si putin echipament montan, de prin alte vremuri:
[attachmentid=1627636205] [attachmentid=1627636206] [attachmentid=1627636207]
Atractia principala a acestui muzeu este locatia sa, adica posibilitatea de a admira Dolomiti de la 2.000 m altitudine.
Asta cu conditia sa nu fie ceata, asa cum am gasit noi la iesirea din muzeu:
[attachmentid=1627636208]
Am mai stat ceva pe acolo (intr-o carciuma), pentru ca mai erau vreo 15 min. pana cand pleca mosuletul cu duba la vale.
Cand am iesit din carciuma, se mai luminase, cat de cat, parca suficient cat sa ne ofticam ca suntem intr-un loc misto, pe care insa nu-l putem vedea:
[attachmentid=1627636209] [attachmentid=1627636210]
[attachmentid=1627636211] [attachmentid=1627636212] [attachmentid=1627636213]
Ne-am intors in pasul Cibiana la masina si am luat-o usor spre Cortina d’Ampezzo, unde am ajuns, cum era si normal, pe ploaie.
Cortina asta este una dintre cele mai laudate statiuni din Italia, daca nu o fi chiar cea mai laudata.
Italienii ii spun “Regina Alpilor” sau “Perla Dolomitilor”.
Or sti ei de ce, insa noi cand am fost acolo am avut parte numai de ploaie si ceata.
[attachmentid=1627638461] [attachmentid=1627638462] [attachmentid=1627638463]
Singura chestie interesanta pe care am vazut-o a fost harta Tiroului, pe vreme cand era o singura regiunea in Imperiul hapsburgic.
[attachmentid=1627638464]
Cu ocazia asta, am aflat si noi ca in Dolomiti, luna iunie este considerata luna de extra-sezon, cand toata lumea de pe acolo este plecata in concediu, adica majoritatea carciumilor si hotelurilor sunt inchise.
Pe noi nu ne-a deranjat chestia asta, mai ales ca si preturile la cazare erau de extra-sezon.
Am stat doua nopti in Cortina, la o pensiune aproape de centru, care a costa 85 de euro camera/noapte cu mic dejun inclus in pret.
Ideea noastra era ca din Cortina sa facem un circuit cu bicicletele, prin pasurile Tre Croci si Cimabanche, iar intre ele sa urcam pana la refugiul Auronzo de unde se pot admira Dolomitii si in special Tre Cime di Lavaredo.
Am facut circuitul asta, insa cu masina, ca la cat de urata era vreme, nu avea nici un rost sa plecam cu bicicletele.
[attachmentid=1627638465]
Am urcat chiar si la refugiul Auronzo.
Daca mergeam cu bicicletele era moca, asa cu masina, cei 7 km de urcare pana la refugiu coasta 20 de euro.
Ne-am dus ca sa ne ofticam si mai rau ca nu vedem nimic.
Cam asa arata refugiul si drumul pana acolo:
[attachmentid=1627638466] [attachmentid=1627638468]
Daca mergeam cu bicicletele era ceva deosebit, asa cu masina a fost mai mult decat banal.
Fiind doar la vreo 30 km de Austria si avand in vedere vremea minunata, am hotarat sa mergem pana in Austria, sa vedem cum ploua si acolo.
Ne-am dus pana la Lienz, unde prietenul cu care am fost si-a luat saboti noi pentru bicicleta, deoarece pe cei vechi ii tocise la coborarea de pe Zoncolan.
Oraselul este mic, linistit, daca esti prin zona merita drumul, altfel nu are rost.
Avantajul drumului in Austria a fost ca am facut plinul acolo, pentru ca benzina costa 1,20 euro litrul, fata de 1,40 euro/litrul cat era in Italia.
Italienii ii spun “Regina Alpilor” sau “Perla Dolomitilor”.
Or sti ei de ce, insa noi cand am fost acolo am avut parte numai de ploaie si ceata.
[attachmentid=1627638461] [attachmentid=1627638462] [attachmentid=1627638463]
Singura chestie interesanta pe care am vazut-o a fost harta Tiroului, pe vreme cand era o singura regiunea in Imperiul hapsburgic.
[attachmentid=1627638464]
Cu ocazia asta, am aflat si noi ca in Dolomiti, luna iunie este considerata luna de extra-sezon, cand toata lumea de pe acolo este plecata in concediu, adica majoritatea carciumilor si hotelurilor sunt inchise.
Pe noi nu ne-a deranjat chestia asta, mai ales ca si preturile la cazare erau de extra-sezon.
Am stat doua nopti in Cortina, la o pensiune aproape de centru, care a costa 85 de euro camera/noapte cu mic dejun inclus in pret.
Ideea noastra era ca din Cortina sa facem un circuit cu bicicletele, prin pasurile Tre Croci si Cimabanche, iar intre ele sa urcam pana la refugiul Auronzo de unde se pot admira Dolomitii si in special Tre Cime di Lavaredo.
Am facut circuitul asta, insa cu masina, ca la cat de urata era vreme, nu avea nici un rost sa plecam cu bicicletele.
[attachmentid=1627638465]
Am urcat chiar si la refugiul Auronzo.
Daca mergeam cu bicicletele era moca, asa cu masina, cei 7 km de urcare pana la refugiu coasta 20 de euro.
Ne-am dus ca sa ne ofticam si mai rau ca nu vedem nimic.
Cam asa arata refugiul si drumul pana acolo:
[attachmentid=1627638466] [attachmentid=1627638468]
Daca mergeam cu bicicletele era ceva deosebit, asa cu masina a fost mai mult decat banal.
Fiind doar la vreo 30 km de Austria si avand in vedere vremea minunata, am hotarat sa mergem pana in Austria, sa vedem cum ploua si acolo.
Ne-am dus pana la Lienz, unde prietenul cu care am fost si-a luat saboti noi pentru bicicleta, deoarece pe cei vechi ii tocise la coborarea de pe Zoncolan.
Oraselul este mic, linistit, daca esti prin zona merita drumul, altfel nu are rost.
Avantajul drumului in Austria a fost ca am facut plinul acolo, pentru ca benzina costa 1,20 euro litrul, fata de 1,40 euro/litrul cat era in Italia.
frumos drumul ala!!! am fost si eu acolo (venind de la Val Gardena -> Cortina -> Lienz) acum 2 ani, si daca mai aud de Lienz fac tensiune! am stat acolo in ambuteiaj cam 2.5 ore 
cam asa arata iarna:
am stat acolo in ambuteiaj cam 2.5 ore cam asa arata iarna:
unde e exact carciuma lui Toma? cum sunt preturile?
@ michou
Venind dinspre Portile de Fier, carciuma lui Toma este dupa Cazanele mari, inainte de castelul de la Golubac.
O vezi, n-ai cum s-o ratezi daca esti putin atent.
Preturile mie mi s-a parut OK, adica plescavita din poza era vreo 500-600 de dinari, adica 5-6 euro.
Venind dinspre Portile de Fier, carciuma lui Toma este dupa Cazanele mari, inainte de castelul de la Golubac.
O vezi, n-ai cum s-o ratezi daca esti putin atent.
Preturile mie mi s-a parut OK, adica plescavita din poza era vreo 500-600 de dinari, adica 5-6 euro.
Continuam alergarea si din Cortina am plecat spre Canazei, nu pe drumul principal, ci pe un drum secundar, care trece prin pasul Giau.
[attachmentid=1627641755]
Norii tot jos erau, asa ca in pasul Giau, la 2236 m. altitudine nu am vazut decat indicatorul si o mica bucata de munte.
[attachmentid=1627641756] [attachmentid=1627641757]
La coborare s-au mai risipit putin norii, suficient cat sa ne oprim la un punct de belvedere si sa ne minunam de ceea ce vedeam
[attachmentid=1627641758] [attachmentid=1627641759]
Plus sistemul de prevenire a caderii pietrelor pe drum.
[attachmentid=1627641760]
Odata ajunsi in valea din pozele anterioare, am inceput din nou sa urcam spre pasul Fedaia (2.054 m. altitudine), trecand pe langa ghetarul Marmolanda, sau mai bine spus pe langa telecabina care urca pe ghetar, la 3.265 m. altitudine.
[attachmentid=1627641761]
Ne-am fi dat si noua cu telecabina asa, ca nu ajungi in fiecare zi la 3.265 m altitudine, dar din pacate era in revizie toata luna iunie.
Ne-am mai minunat putin pe acolo constatand in gluma ca constructorii au uitat sa puna si staplii de sustinere.
[attachmentid=1627641762]
Urcarea spre pasul Fedaia.
[attachmentid=1627641763]
Dupa pas, la cativa km este lac de acumulare si un baraj, chiar daca suntem la 2.000 m altitudine.
[attachmentid=1627641764] [attachmentid=1627641765]
Tot aici, dupa ce se traverseaza barajul este un mic muzeu, in amintirea luptelor din Primul Razboi Mondial care au avut loc prin toata zona de nord a Italiei.
[attachmentid=1627641766]
Dupa muzeu, am mai admirat putin lacul de pe baraj, dupa care am coborat la Canazei, unde, la fel ca la Cortina am ajuns pe ploaie, dar deja nu mai era o noutate pentru noi.
[attachmentid=1627641755]
Norii tot jos erau, asa ca in pasul Giau, la 2236 m. altitudine nu am vazut decat indicatorul si o mica bucata de munte.
[attachmentid=1627641756] [attachmentid=1627641757]
La coborare s-au mai risipit putin norii, suficient cat sa ne oprim la un punct de belvedere si sa ne minunam de ceea ce vedeam
[attachmentid=1627641758] [attachmentid=1627641759]
Plus sistemul de prevenire a caderii pietrelor pe drum.
[attachmentid=1627641760]
Odata ajunsi in valea din pozele anterioare, am inceput din nou sa urcam spre pasul Fedaia (2.054 m. altitudine), trecand pe langa ghetarul Marmolanda, sau mai bine spus pe langa telecabina care urca pe ghetar, la 3.265 m. altitudine.
[attachmentid=1627641761]
Ne-am fi dat si noua cu telecabina asa, ca nu ajungi in fiecare zi la 3.265 m altitudine, dar din pacate era in revizie toata luna iunie.
Ne-am mai minunat putin pe acolo constatand in gluma ca constructorii au uitat sa puna si staplii de sustinere.
[attachmentid=1627641762]
Urcarea spre pasul Fedaia.
[attachmentid=1627641763]
Dupa pas, la cativa km este lac de acumulare si un baraj, chiar daca suntem la 2.000 m altitudine.
[attachmentid=1627641764] [attachmentid=1627641765]
Tot aici, dupa ce se traverseaza barajul este un mic muzeu, in amintirea luptelor din Primul Razboi Mondial care au avut loc prin toata zona de nord a Italiei.
[attachmentid=1627641766]
Dupa muzeu, am mai admirat putin lacul de pe baraj, dupa care am coborat la Canazei, unde, la fel ca la Cortina am ajuns pe ploaie, dar deja nu mai era o noutate pentru noi.
Continuam.
Canazei este un sat putin mai mare, are cam 1,5 – 2 km de la un capat la altul.
Datorita dimensiunii relativ reduse (fata de Cortina d’Ampezzo) si a faptului ca in Dolomiti in iunie este extra-sezon, la Canazei cam batea vantul, aproape totul era inchis, cu exceptia catorva cariciumi, pensiuni si celor 5 magazine de echipament sportiv.
N-am reusit sa inteleg de ce intr-un sat sunt 5 maganize de echipament sportiv.
In afara de asta, la Canazei pot sa spun ca ne-am simtit aproape ca in RO.
La pensiunea la care am stat (100 de euro camera dubla, cu mic dejun si cina incluse in pret) erau angajati doi romani (sot si sotie) care se ocupau de tot, plus ca de la ei proprietarul italian o rupea destul de bine pe romaneste.
Aici, aveam in plan sa facem cu bicicletele circuitul Sella, adica pasurile Sella, Gardena, Campolongo si Pordoi, insa din cauza vremii (ploaie si 4 grade) am reusit sa facem doar pasurile Sella si Pordoi.
Cateva poze cu urcare spre pasul Sella:
[attachmentid=1627645538] [attachmentid=1627645539] [attachmentid=1627645540] [attachmentid=1627645541] [attachmentid=1627645542] [attachmentid=1627645543] [attachmentid=1627645544] [attachmentid=1627645541]
Cateva poze cu urcare si coborarea din pasul Pordoi:
[attachmentid=1627645546] [attachmentid=1627645547]
[attachmentid=1627645548] [attachmentid=1627645549]
Canazei este un sat putin mai mare, are cam 1,5 – 2 km de la un capat la altul.
Datorita dimensiunii relativ reduse (fata de Cortina d’Ampezzo) si a faptului ca in Dolomiti in iunie este extra-sezon, la Canazei cam batea vantul, aproape totul era inchis, cu exceptia catorva cariciumi, pensiuni si celor 5 magazine de echipament sportiv.
N-am reusit sa inteleg de ce intr-un sat sunt 5 maganize de echipament sportiv.
In afara de asta, la Canazei pot sa spun ca ne-am simtit aproape ca in RO.
La pensiunea la care am stat (100 de euro camera dubla, cu mic dejun si cina incluse in pret) erau angajati doi romani (sot si sotie) care se ocupau de tot, plus ca de la ei proprietarul italian o rupea destul de bine pe romaneste.
Aici, aveam in plan sa facem cu bicicletele circuitul Sella, adica pasurile Sella, Gardena, Campolongo si Pordoi, insa din cauza vremii (ploaie si 4 grade) am reusit sa facem doar pasurile Sella si Pordoi.
Cateva poze cu urcare spre pasul Sella:
[attachmentid=1627645538] [attachmentid=1627645539] [attachmentid=1627645540] [attachmentid=1627645541] [attachmentid=1627645542] [attachmentid=1627645543] [attachmentid=1627645544] [attachmentid=1627645541]
Cateva poze cu urcare si coborarea din pasul Pordoi:
[attachmentid=1627645546] [attachmentid=1627645547]
[attachmentid=1627645548] [attachmentid=1627645549]
breeee ce frumos arata vara!
eu merg acolo la ski de 3 ani si l-am vazut numai iarna. muzeul ala cu obiecte din Primul Razboi Mondial l-am vizitat in clapari
Intr-adevar peisajul de pe Marmolada e superb!!!
Toata zona aia de fapt e extraordinara!!!
Felicitari pt alegerea traseului!
eu merg acolo la ski de 3 ani si l-am vazut numai iarna. muzeul ala cu obiecte din Primul Razboi Mondial l-am vizitat in clapari
Intr-adevar peisajul de pe Marmolada e superb!!!
Toata zona aia de fapt e extraordinara!!!
Felicitari pt alegerea traseului!
@ ipiq
Intr-adevar, zona este superba, dar noi, din pacate nu prea am apucat sa vedem cat ne-am fi dorit din cauza ploii.
Cu toate astea, nu regret ca am mers acolo.
Continuarea.
Urmatoarea zi, din Canazei am plecat spre Innsbruck, insa cu o escala la Bolzano (Bozen in germana) pentru a vedea un alt muzeu al lui Messner, amplasat intr-un castel, chiar langa oras.
[attachmentid=1627645858] [attachmentid=1627645859]
Muzeul asta este intr-adevar ceva deosebit, dupa mine chiar merita vazut.
Toate cele 5 muzee ale lui Messner au care o tema, iar aici, la Bolzano, tema este “Omul si muntele”.
Exista o incapere speciala, cu fotografiile a sute de aplinisti care au murit prin diversi munti.
In afara acestei incaperi, un loc special il ocupa Hemann Buhl, care, daca nu murea in 1957, poate ca in ziua de azi ar fi fost un alpinist mai mare ca Messner.
[attachmentid=1627645861]
Va mai fi ceva legat de Hermann Buhl.
Ce insemana odata pasiunea pentru munte:
[attachmentid=1627645862] [attachmentid=1627645863]
Asta mi-a placut mie in mod deosebit:
[attachmentid=1627645864]
Cel mai interesant din tot muzeu mi s-a parut un film care era in 3D, cu poze alb-negru facute in perioada 1909 – 1930.
A fost foarte tare, in sensul ca este ceva cu totul deosebit sa-i vezi in 3D pe baietii aia cu palarii, mustati si ciorapi trei-sferturi, care urcau precum caprele negre.
Si nu in ultimul rand: tot aici la muzeu l-am vazut pe Reinhold Messner, am stat la 1 metru de el.
Mi s-a parut aiurea sa-l rog sa facem o poza impreuna, ca doar nu era fotbalist.
Bolzano vazut din muzeu. Este intr-adevar “state of the art infrastructure” dupa cum scria in Lonely Planet:
[attachmentid=1627645865]
Bolzano, ca toate localitatile din Sud Tirol este bilingv, inclusiv chelnerul la carciuma te abordeaza cu formula “Bitte – Prego”.
[attachmentid=1627645866]
Orasul este destul de interesant, dar fara sa aibe ceva iesit din comun.
[attachmentid=1627645867]
O curiozitate gastronomica (cel putin pentru mine) a fost prosciutto cu pepene galben, ceea ce a mancat prietenul cu care am fost:
[attachmentid=1627645868]
Eu am mancat o lasagna, cam mica pentru gustul meu
[attachmentid=1627645869]
Dupa masa, dar fara a fi satul, am plecat catre Innsbruck, peste pasul Brenner.
Intr-adevar, zona este superba, dar noi, din pacate nu prea am apucat sa vedem cat ne-am fi dorit din cauza ploii.
Cu toate astea, nu regret ca am mers acolo.
Continuarea.
Urmatoarea zi, din Canazei am plecat spre Innsbruck, insa cu o escala la Bolzano (Bozen in germana) pentru a vedea un alt muzeu al lui Messner, amplasat intr-un castel, chiar langa oras.
[attachmentid=1627645858] [attachmentid=1627645859]
Muzeul asta este intr-adevar ceva deosebit, dupa mine chiar merita vazut.
Toate cele 5 muzee ale lui Messner au care o tema, iar aici, la Bolzano, tema este “Omul si muntele”.
Exista o incapere speciala, cu fotografiile a sute de aplinisti care au murit prin diversi munti.
In afara acestei incaperi, un loc special il ocupa Hemann Buhl, care, daca nu murea in 1957, poate ca in ziua de azi ar fi fost un alpinist mai mare ca Messner.
[attachmentid=1627645861]
Va mai fi ceva legat de Hermann Buhl.
Ce insemana odata pasiunea pentru munte:
[attachmentid=1627645862] [attachmentid=1627645863]
Asta mi-a placut mie in mod deosebit:
[attachmentid=1627645864]
Cel mai interesant din tot muzeu mi s-a parut un film care era in 3D, cu poze alb-negru facute in perioada 1909 – 1930.
A fost foarte tare, in sensul ca este ceva cu totul deosebit sa-i vezi in 3D pe baietii aia cu palarii, mustati si ciorapi trei-sferturi, care urcau precum caprele negre.
Si nu in ultimul rand: tot aici la muzeu l-am vazut pe Reinhold Messner, am stat la 1 metru de el.
Mi s-a parut aiurea sa-l rog sa facem o poza impreuna, ca doar nu era fotbalist.
Bolzano vazut din muzeu. Este intr-adevar “state of the art infrastructure” dupa cum scria in Lonely Planet:
[attachmentid=1627645865]
Bolzano, ca toate localitatile din Sud Tirol este bilingv, inclusiv chelnerul la carciuma te abordeaza cu formula “Bitte – Prego”.
[attachmentid=1627645866]
Orasul este destul de interesant, dar fara sa aibe ceva iesit din comun.
[attachmentid=1627645867]
O curiozitate gastronomica (cel putin pentru mine) a fost prosciutto cu pepene galben, ceea ce a mancat prietenul cu care am fost:
[attachmentid=1627645868]
Eu am mancat o lasagna, cam mica pentru gustul meu
[attachmentid=1627645869]
Dupa masa, dar fara a fi satul, am plecat catre Innsbruck, peste pasul Brenner.
4. Austria – partea a II-a
Innsbruck este relativ aproape de Bolzano, vreo 120 km pe autostrada, adica o ora si ceva de mers.
Bucata asta de autostrada am mai facut-o cu 5 ani in urma, cu SuperNova, insa atunci am avut noroc de vreme buna si am putut admira peisajul.
Acum, plafonul de nori era jos, asa ca nu am vazut nimic.
Imediat cum se trece pasul Brenner si se intra in Austria, pana la Innsbruck doar se coboara.
Pe unele bucati camioanele au restrictii de viteza, de 40 km/h si imi imaginez cat de plicitisor trebuie sa fie pentru soferi.
Singurul lucru interesant sunt acele “escape lane”, adica un plan inclinat, cu nisip pe jos, paralel cu autostrada, dar inclinatia este opusa fata de cea a autostrazii.
Adica autostrada merge la vale, iar acel plan inclinat la deal. Imi pare rau ca nu am facut o poza.
Innsbruck-ul chiar mi-a placut, pare un oras interesant, in care merita sa stai mai mult decat o seara, asa cum am stat noi.
Inn-ul destul de umflat (sau o fi asa tot timpul):
[attachmentid=1627648208] [attachmentid=1627648209]
si cateva poze din oras
[attachmentid=1627648210] [attachmentid=1627648211] [attachmentid=1627648212]
Am promis ca revin la Hermann Buhl.
La Innsbruck singurul muzeu pe care am avut timp sa-l vad (prietenul cu care am fost s-a plimbat cu bicicleta prin oras) a fost Muzeul Clubului Alpin Austriac.
Destul de interesant muzeul, dar nu se compara cu muzeul lui Messner din Bolzano.
Mai jos, ghetele lui Hermann Buhl, expuse in acest muzeu.
[attachmentid=1627648213] [attachmentid=1627648214]
Cam in aceiasi idee, cam cum au evoluat bocanii de-a lungul timpului
[attachmentid=1627648215]
Din pacate, nu am avut timp sa stam mai mult, pentru ca mai erau si altele de vazut, cum ar fi Gradina Zoologica Alpina (AlpenZoo) sau o plimbare cu trenul sa telecabina pe muntii din jur.
Oricum, data viitoare cand voi mai ajunge pe la Innsbruck, voi sta mai mult de o singura seara.
Penultima etapa a fost Innsbruck – Bratislava, cu o mica bucata din Germania, pentru ca asa merge autostrada.
Noi stiam ca Germania este super puterea economica a Europei, locomotive UE si alte minuni din astea, asa ca am presupus ca benzina ar trebuie sa fie mai ieftina in Germania.
Din pacate nu a fost asa, era 1,48 euro/litrul (pe autostrada) asa ca am alimentat din nou in Austria, cu 1,30 de data asta, fata de 1.20 cat costa langa Lienz.
Centura Vienei
[attachmentid=1627648216]
si cateva poze cu centralele eoliene care sunt in zona de granite A-HU-SK.
[attachmentid=1627648217] [attachmentid=1627648218]
Innsbruck este relativ aproape de Bolzano, vreo 120 km pe autostrada, adica o ora si ceva de mers.
Bucata asta de autostrada am mai facut-o cu 5 ani in urma, cu SuperNova, insa atunci am avut noroc de vreme buna si am putut admira peisajul.
Acum, plafonul de nori era jos, asa ca nu am vazut nimic.
Imediat cum se trece pasul Brenner si se intra in Austria, pana la Innsbruck doar se coboara.
Pe unele bucati camioanele au restrictii de viteza, de 40 km/h si imi imaginez cat de plicitisor trebuie sa fie pentru soferi.
Singurul lucru interesant sunt acele “escape lane”, adica un plan inclinat, cu nisip pe jos, paralel cu autostrada, dar inclinatia este opusa fata de cea a autostrazii.
Adica autostrada merge la vale, iar acel plan inclinat la deal. Imi pare rau ca nu am facut o poza.
Innsbruck-ul chiar mi-a placut, pare un oras interesant, in care merita sa stai mai mult decat o seara, asa cum am stat noi.
Inn-ul destul de umflat (sau o fi asa tot timpul):
[attachmentid=1627648208] [attachmentid=1627648209]
si cateva poze din oras
[attachmentid=1627648210] [attachmentid=1627648211] [attachmentid=1627648212]
Am promis ca revin la Hermann Buhl.
La Innsbruck singurul muzeu pe care am avut timp sa-l vad (prietenul cu care am fost s-a plimbat cu bicicleta prin oras) a fost Muzeul Clubului Alpin Austriac.
Destul de interesant muzeul, dar nu se compara cu muzeul lui Messner din Bolzano.
Mai jos, ghetele lui Hermann Buhl, expuse in acest muzeu.
[attachmentid=1627648213] [attachmentid=1627648214]
Cam in aceiasi idee, cam cum au evoluat bocanii de-a lungul timpului
[attachmentid=1627648215]
Din pacate, nu am avut timp sa stam mai mult, pentru ca mai erau si altele de vazut, cum ar fi Gradina Zoologica Alpina (AlpenZoo) sau o plimbare cu trenul sa telecabina pe muntii din jur.
Oricum, data viitoare cand voi mai ajunge pe la Innsbruck, voi sta mai mult de o singura seara.
Penultima etapa a fost Innsbruck – Bratislava, cu o mica bucata din Germania, pentru ca asa merge autostrada.
Noi stiam ca Germania este super puterea economica a Europei, locomotive UE si alte minuni din astea, asa ca am presupus ca benzina ar trebuie sa fie mai ieftina in Germania.
Din pacate nu a fost asa, era 1,48 euro/litrul (pe autostrada) asa ca am alimentat din nou in Austria, cu 1,30 de data asta, fata de 1.20 cat costa langa Lienz.
Centura Vienei
[attachmentid=1627648216]
si cateva poze cu centralele eoliene care sunt in zona de granite A-HU-SK.
[attachmentid=1627648217] [attachmentid=1627648218]
pacat ca nu ai apucat sa faci poza la Europabrucke (pasul Brenner). superb drumul ala cum urmareste valea...
pe centura Vienei ai facut poza fix la radar!
inca o data felicitari pt traseu!!!!
pe centura Vienei ai facut poza fix la radar!inca o data felicitari pt traseu!!!!
@ ipiq
Multumesc.
Acum inteleg de ce se plateste extra (in afara de vigneta) sectorul asta de autostrada (Brenner - Innsbruck).
Multumesc.
Acum inteleg de ce se plateste extra (in afara de vigneta) sectorul asta de autostrada (Brenner - Innsbruck).
cat e respectiva taxa?
8 euro daca imi aduc bine aminte... oricum merita toti banii drumul&peisajul
Da, exact 8 euro este taxa.
Este putin ciudat, pentru ca vigneta pentru o saptamana, daca nu ma insel eu, este 7,60 euro.
Este putin ciudat, pentru ca vigneta pentru o saptamana, daca nu ma insel eu, este 7,60 euro.
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.