Controversatul tratat ACTA presupune formarea unei poliții a Internetului care să urmărească utilizatorii 24 de ore din 24 și pedepsirea acestora prin blocarea accesului la Internet sau prin plata unor despăgubiri.
ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) vizează armonizarea standardelor internaționale privind protejarea drepturilor de autor în domeniul muzical, cinematografic, farmaceutic, al modei și în alte domenii care cad frecvent victimă pirateriei intelectuale. Documentul vizează, de asemenea, pirateria online de filme și muzică.
Cu alte cuvinte, ACTA propune o modificare esențială a legislației internaționale: providerii pot pătrunde în interiorul calculatorului unui utilizator, printr-un script instalat obligatoriu, și să raporteze ce produs a fost piratat fără a fi nevoie de obținerea unui mandat judecătoresc. Dacă vezi un film piratat, un studio de filme este sesizat și te poate pedepsi imediat. Țările ACTA sunt de acord să permită acestei poliții a Internetului să-ți fie blocat automat IP-ul, să fie retrase domeniile site-urilor pirat sau să ți se impună plata unor despăgubiri. Prin acest tratat, un utilizator poate fi plecat de acasă iar "Poliția Internetului" îi poate căuta în fișierele din calculator. Această prevedere naște cele mai multe contestări.
Reprezentanți ai 22 de state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au semnat ACTA. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, acest acord încă nu a fost semnat de Cipru, Estonia, Slovacia, Germania și Olanda.
În avanposturile ACTA s-au aflat Japonia și Coreea de Sud, țări care au urmărit să-și protejeze progresele uriașe în tehnologie. E un acord de care nu s-a știut mare lucru până săptămâna trecută și, în jurul lui, s-au creat teorii ale conspirației și interpretări populiste.
"Cea mai banală descriere a ACTA e probabil vorba cu drumul spre iad și bunele intenții. Fundamental e ok să se încerce limitarea furtului de proprietate intelectuală, să se limiteze pirateria și producătorii de conținut să fie răsplătiți așa cum se cuvine pentru munca lor. Însă așa cum am mai spus și repet, internetul nu e o media, e un mediu de comunicare. A încerca să reglementezi totul în această arie nu poate să ducă decât la abuzuri, mai ales în țări mai puțin consolidate din punct de vedere al instituțiilor democratice. Așa cum nu poți reglementa conținutul convorbirilor telefonice de exemplu. În ritmul acesta o să ajungem să plătim copywrite autorului piesei pe care o fredonăm dimineața la duș. Cu toate acestea e nevoie de reglementări clare în domeniu, furtul de content online fiind extrem de răspândit. Ce nu e însă deloc ok e modul în care România a aderat, discret, la acest document. Din fericire nu e prea târziu ca lucrurile să se îndrepte. Mai există ratificarea în Parlamentul European apoi cea de la București. E suficient timp pentru o dezbatere constructivă pe această temă," potrivit lui Dragoș Stanca, șeful Q2M.
Acordul trebuie să fie ratificat de Parlamentul European, care îl va dezbate în iunie. ACTA împărtășește o serie de asemănări cu extrem de controversata și dezbătuta lege Stop Online Piracy Act (SOPA) din SUA, unde membrii Congresului au amânat votul după ce Wikipedia și Google au protestat timp de o zi prin blocarea accesului la conținuturile lor.
http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...ate-pedeps.html