Orice persoana juridica va achita 1,5% din valoarea contructiilor existente in patrimoniul societati la 31.12. anul anterior (sfarsitul acestui an) (sursa), constructiile sunt cele din Hotararea Guvernului nr. 2139/2004 (sursa).

Contribuabilii prevazuti sunt obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe construcþii, pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul.

Impozitul pe construcþii declarat, se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv.


Constructiile din OG 2139/2004 sunt:
Grupa 1. CONSTRUCTII sursa

    Constructii industriale
    Cladiri industriale in afara de cladirile din:- industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria metalurgica si industria siderurgica; - industria chimica.
    Constructii usoare cu structuri metalice (hale de productie, hale de montaj, etc.) in afara de: - baraci, soproane, etc.
    Centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, in afara de: - constructii speciale metalice; - constructii speciale din beton
    Centrale termoelectrice si nuclearo-electrice, in afara de: - cladirea reactorului
    Piste si platforme - din beton; - din balast, macadam.
    Sonde de titei, gaze, sare si platforme marine de foraj si extractie. - sonde de titei, gaze si sare - platforme marine de foraj si extractie
    Turnuri de extractie miniera.
    Puturi de mina, galerii, planuri inclinate si rampe de put.
    Structuri de sustinere, estacade si culoare pentru transportoare cu banda.
    Rampe de incarcare-descarcare.
    Constructii miniere subterane: pentru personal; gari si remize; statii de pompare; statii de compresoare; canale pentru aeraj; buncare; suitori-coboratori; etc.
    Cosuri de fum si turnuri de racire
    Iazuri pentru decantarea sterilului
    Camere de fum, de desprafuire, de uscare.
    Lucrari de constructii de decoperta pentru exploatari miniere
    Poligoane de incercari experimentale in aer liber sau in incaperi inchise.
    Alte constructii industriale neregasite in cadrul subgrupei 1.1.
    Constructii agricole
    Cladiri agrozootehnice
    Constructii agricole usoare (baraci, magazii, soproane, cabane)
    Depozite de ingrasaminte minerale sau naturale (constructii de compostare).
    Silozuri pentru furaje
    Silozuri pentru depozitarea si conservarea cerealelor.
    Patule pentru depozitarea porumbului.
    Constructii pentru cresterea animalelor si pasarilor, padocuri.
    Helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultura.
    Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole.
    Sere, solarii, rasadnite si ciupercarii:- din zidarie, beton, metal sau lemn si sticla.- constructie usoara din lemn si folie din masa plastica.
    Alte constructii agricole neregasite in cadrul subgrupei 1.2.
    Constructii pentru transporturi posta si telecomunicatii
    Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, statii pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, in afara de: - cladiri usoare cu structura metalica
    Infrastructura pentru transport feroviar cu: - ecartament normal si larg. - ecartament normal pentru metrou. - ecartament ingust, inclusiv forestier. - ecartament ingust minier. Infrastructura si statii de tramvaie.
    Retele electrice de contact pentru tractiune electrica: - pentru linii de cale ferata. - pentru linii de tramvaie si troleibuze. - pentru linii de cale ferata miniera.
    Constructii pentru transport feroviar: peroane; treceri de nivel; port-gabarit; cheiuri de incarcare-descarcare; pentru alimentare si revizie locomotive; canale de coborat osii; fundatii de placi turnante si pod bascula; canale de zgura, etc.
    Aparate de cale.
    Infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, strazi si autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie): - cu imbracaminte din balast, pamant stabilizat sau macadam. - cu imbracaminte din beton asfaltic sau pavaj pe fundatie supla. - cu imbracaminte din beton de ciment. - Infrastructura drumuri forestiere
    Piste pentru aeroporturi si platforme de stationare pentru avioane si autovehicule. Constructii aeroportuare.
    Cheiuri, estacade si docuri pentru nave.
    Cale pentru montarea si lansarea navelor: - File din lemn. - File din beton, beton armat. Canale pentru navigatie.
    Constructii accesorii pentru transport rutier, aerian, naval.
    Linii de funiculare pentru exploatari miniere si industriale: - pe stalpi din lemn. - pe stalpi din metal sau beton armat.
    Linii funiculare pentru personal; statii si constructii de protectie: - cu telecabine, telegondole sau teleschiuri. - multilifturi pentru schi.
    Linii funiculare forestiere de tip usor.
    Planuri inclinate supraterane.
    Poduri, podete, pasarele si viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere; viaducte: - din lemn. - din zidarie, beton armat sau metal.
    Tunele.
    Cladiri pentru posta, telecomunicatiixentrale telefonice, statii de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, etc.
    Linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console, etc.).
    Retele si canalizatii subterane de comunicatii urbane si interurbane, in afara de:
    - Suport de transmisiuni de telecomunicatii pe sisteme de cabluri cu fibra optica (submarine, subfluviale).
    Platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobila, radio si TV.
    Cabine telefonice.
    Constructii usoare pentru transporturi si telecomunicatii (baraci, magazii, soproane, cabane).
    Alte constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii
    Constructii hidrotehnice
    Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi si fronturi de asteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivatie).
    Diguri (de aparare; de compartimentare; de dirijare a curentilor), consolidari de maluri, praguri; pinteni; anrocamente si casoaie; cleonaje: - din fascine; lemn cu bolovan sau piatra; - din piatra bruta; blocuri de beton; zidarie de piatra; beton armat.
    Canale de aductiune.
    Pereuri.
    Constructii hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice; in afara. - constructii usoare.
    Lacuri artificiale de acumulare
    Alte constructii hidrotehnice.
    Constructii pentru afaceri, comert, depozitare.
    Centre de afaceri.
    Cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare si distributie. Magazine.
    Constructii pentru depozitarea marfurilor de larg consum, a marfurilor industriale, a materialelor de constructii si a produselor agricole.
    Constructii pentru depozitarea si comercializarea produselor petrolifere (benzinarii, etc.).
    Constructii pentru depozitarea explozibililor, carburantilor si lubrifiantilor.
    Silozuri pentru agregate minerale, minereuri, carbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos), etc.
    Rezervoare si bazine pentru depozitare, in afara de: - rezervoare pentru depozitare cu protectie catodica
    Depozite frigorifice pentru alimente. Ghetarii.
    Platforme pentru depozitare si activitati comerciale.
    Tancuri, rezervoare, bidoane si butoaie pentru depozitarea bauturilor.
    Rampe de incarcare.
    Constructii usoare pentru afaceri, comert, depozitare (baraci, magazii, soproane, etc.).
    Camere de tezaur pentru depozitarea valorilor si datelor.
    Alte constructii pentru afaceri, comert, depozitare neregasite in cadrul subgrupei 1.5.
    Constructii de locuinte si social-culturale.
    Cladiri de locuit, hoteluri si camine, in afara de: - cladiri pentru locuinte sociale, moteluri si camine amplasate in centre industriale.
    WC publice.
    Constructii pentru invatamant; stiinta; cultura si arta; ocrotirea sanatatii; asistenta sociala; cultura fizica si agrement, in afara de: - case de sanatate, bai publice si baze de tratament.
    Imprejmuiri din: - lemn; - zidarie, beton armat, metal.
    Cladiri administrative.
    Constructii pentru centrale termice si puncte termice
    Constructii suport pentru panouri de afisare si publicitate.
    Constructii pentru turnuri de ceas, turnuri de paza si alte amenajari asemanatoare.
    Alte constructii de locuinte si social-culturale neregasite in cadrul subgrupei 1.6.
    Constructii pentru transportul energiei electrice.
    Retele de alimentare, de iluminat si linii de transport a energiei electrice: - aeriene pe stalpi din lemn. - aeriene pe stalpi metalici sau din beton armat. - subterane.
    Instalatii electrice de forta: - aeriene sau aparente. - ingropate. - in tub, canal sau tunel de protectie.
    Alte constructii pentru transportul energiei electrice neregasite in cadrul subgrupei 1.7.
    Constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare.
    Puturi sapate sau forate.
    Drenuri pentru alimentari cu apa.
    Captari si prize de apa.
    Canale pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.
    Galerii pentru alimentare cu apa si evacuarea apelor.
    Conducte pentru alimentare cu apa, inclusiv traversarile; retele de distributie. Galerii subterane pentru instalatii tehnico-edilitare.
    Conducte pentru canalizare, in afara de: - conducte tehnologice pentru ape acide.
    Statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor.
    Castele de apa.
    Iazuri de depozitare; paturi de uscare a namolului; campuri de irigare si infiltrare, in afara de: - canale de irigatii.
    Rezervoare din beton armat pentru inmagazinarea apei.
    Statii de pompare si separare a apei, in afara de: - statii de pompare plutitoare
    Constructii si instalatii tehnologice pentru alimentare cu apa si canalizare.
    Constructii usoare (baraci, magazii, soproane, etc.).
    Alte constructii pentru alimentare cu apa, canalizare si imbunatatiri funciare neregasite in cadrul subgrupei.
    Constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.
    Conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor si a lichidelor industriale, inclusiv traversarile si instalatiile tehnologice, in afara de: - conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere prevazute cu protectie catodica.
    Conducte de termoficare. - aeriene sau in canale de protectie vizitabile. - in canale nevizitabile.
    Conducte, bransamente si instalatii tehnologice pentru distributia gazelor, produselor petroliere si a lichidelor industriale, apa sarata, din exteriorul si interiorul constructiilor.
    Alte constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor,
    lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare.
    Alte constructii neregasite in cadrul grupei 1.

Ne-o trag francezii astia miseleste. In loc sa creasca productia in Romania si sa faciliteze noi locuri de munca ei se muta bine-merci in Maroc.

Lipsa unei autostrãzi pe Valea Oltului între Piteºti ºi Sibiu costã uzina Dacia anual peste 10 mil. euro, în condiþiile în care costul pe fiecare maºinã transportatã la export creºte cu 60 de euro pe unitate.

Viteza medie comercialã pe Valea Oltului este de 37 km/h, iar dacã ar fi autostradã, indiferent de traseu, cami­oanele ar putea circula cu 60-80 km/h, înregistrând atât o economie de timp, cât ºi de bani.

Dacã autostrada Piteºti-Sibiu nu se va construi în câþiva ani, Renault va închide uzinele Dacia de la Mioveni!",acesta este viitorul uzinei în viziunea lui Ion Iordache, vice-liderul sindical de la Automobile Dacia

În eventualitatea în care va creºte preþul producþiei la automobilele Dacia, din cauza transportului, Renault va pãrãsi uzina. Ipoteza porneºte de la faptul cã lucrãrile la autostrada Piteºti-Sibiu au fost sistate la ieºire din Piteºti, dupã ce a fost construitã centura oraºului. ” Toatã lumea priveºte cu îngrijorare aceastã problemã. Noi am avut întâlniri repetate cu parlamentarii care ne-au promis ºi ne-au garantat cã ei vor face toate demersurile pentru ca autostrada, culoarul 4, sã treacã prin Piteºti spre Sibiu. Pentru Dacia ºi Uzinele Ford, aceastã autostradã este vitalã. Întâlnirile pe care le-am avut cu preºedintele Carlos Ghosn ºi cu alþi oameni de decizie la Renault s-au concretizat prin aceastã propunere: În cazul în care Dacia îºi mãreºte preþul (n.r. de producþie) din diferite motive ºi amintim acum preþul transportului, Renault ia în calcul sã pãrãseascã Dacia.”, a spus Ion Iordache.

Nu cred ca glumesc frantuzii ca daca nu li se face autostrada, se cara din tara.

Ce va mai place sa puneti botu'... de ani buni reno traieste pe spatele daciei facuta in Romania, fara autostrada de la Pitesti la Sibiu. Nu zic ca nu trebuie facuta, dar toate declaratiile astea sunt "balet". Cum au sugerat si alti colegi de forum, problema cu autostrada e doar o fatada.

se numeste gargara politica facuta de hotnews, cotroceni, pdl, adevarata dreapta.
doar e chioru in verva/campanie electorala.

E prea recenta retragerea de la  Jucu si se pare ca n-am inteles nimic.

Si tu si eu si toti le-o tragem la altii in aceasi maniera. Sa nu-mi spui ca daca vrei un anume produs, sau serviciu, il iei de unde e mai scump, cand exista variante mai ieftine?! Se cheama piata.

fabrica de la jucu s-a inchis sub mareata calauzire a cuplului fantastic chioru si piticu.

decat precizam pt titi costel.

Inainte de a gasi un motiv pentru care s-a inchis fabrica de la Jucu analizeaza un pic situatia proprietarului inainte si dupa ce a fost inchisa fabrica

se numeste gargara politica facuta de hotnews, cotroceni, pdl, adevarata dreapta.

doar e chioru in verva/campanie electorala.

Nu prea inteleg cum au reusit frantujii timp de vreo 15 ani sa faca profit fara nici o autostrada si acum dintr-o data nu mai pot trai fara autostrada....

infrastructura care sa permita dezvoltarea activitatilor economice nu inseamna asa cum cred romanasii doar autostrazi, cel putin la fel de importante sunt infrastructura de cale ferata,

sunt convins ca ati facut sute de km de cai ferate , care sa nu te tina zile intregi ca sa parcurgi juma de tara.
aeroporturi....iar activitati economice nu inseamna doar faptul ca frantujii fac dacii la mioveni.
tonele, ar trebui sa-ti dea premiul nobel pentru economie. Ai revolutionat industria,ai gasit solutia: totul sa se care cu avionul. Masini, procesoare, laptouri, chestii industriale 

Cum am mai spus sunt convins ca-n maroc e plin de autostrazi si din cauza asta va pleaca renault

tonele marocanii au 1416 km de autostrazi. Pare-mi-se (dar nu mai stiu sigur) ca marocanii le-au trantit frantuzilor autostrada pana la uzina

...... nicidecum din cauza faptului ca salariile sunt mai mici,utilitati mai ieftine si in general costuri de productie mult mai mici....

tonele daca vor pleca frantuzii va fi si pentru asta, dar si daca vor constata ca platesc de-ampixu taxe care le taie cote mari din profit (asa cum se prevede a fi taxa de stalp uslamista) si ca nu pot sa-si transporte ieftin si rapid masinile unde e nevoie de ele.

Am spus activitati economice nu inseamna doar sa le transporti frantujilor masinile.....

Cam tot ce tine de IT se transpoorta cu avionul din asia in america de nord sau ieuropa....bine astea-s marfuri cu valoare adaugata mare neinteresante pt. romanasi adevarati care au auzit doar de transportul cu camionul al bustenilor.