Imi spui te rog si mie unde gasesc niste informatii pentru un referat despre pornirea automobilului, partea electrica si mecanica, pe scurt.
PS. I-am editat eu mesajul pentru a fi clar ce vrea :twisted: (Paul). Cipri, editeaza-ti semnatura si scoate tot ce ai scris acolo
Full Version: Pornirea automobilului Dacia
Hehe... hai ca asta-i buna. Referat despre pornirea automobilului Dacia. Pe de alta parte, daca stau sa ma gandesc, nici nu e o cerere atat de ridicola.
Pai sa vedem... exista o carte, "Conducerea automobilului", aparuta in 1989 cred, in care sunt analizate situatiile care pot sa intervina: vreme f. rece/ motor rece, vreme rece/ motor rece, vreme rece/motor cald, vreme calda/ motor rece, vreme calda/motor cald.
In principiu descrie daca trebuie sau nu tras socul, daca trebuie saun nu dat spritz, etc.
Are pe coperta un Oltcit.
Pai sa vedem... exista o carte, "Conducerea automobilului", aparuta in 1989 cred, in care sunt analizate situatiile care pot sa intervina: vreme f. rece/ motor rece, vreme rece/ motor rece, vreme rece/motor cald, vreme calda/ motor rece, vreme calda/motor cald.
In principiu descrie daca trebuie sau nu tras socul, daca trebuie saun nu dat spritz, etc.
Are pe coperta un Oltcit.
Mda, despre pornirea automobilului Dacia ar trebui un topic la sectiunea "Tutoriale, Tips & Tricks". Eu unul m-am saturat de cei care pleaca dimineata la servici si nu auzi in parcare decat pr - pr - pr - poc - poc - pr - pr - vrm - vrm-vrooooooooooooooooooooooooooaaaaaaaaaaammmmmmmmm -vroooooooooammmmmmmm - vrooooooooooammmmm - [snip]... Iar iarna e si mai jale...
Daca nu se gandesc la cei care au voie sa doarma, ar trebui sa se gandeasca la motorul lor. Dar vad acum ca mesajul meu e off-topic, informatii gasesti fie in cartea de care zicea northwood, fie stand de vorba cu un mecanic in varsta si cu experienta, cum e domnul care se ocupa de masina mea, si m-a invatat sa o pornesc... (si Dacia mea porneste _intotdeauna_ la sfert de cheie, mai putin cand e bolnava sau posesorul ei e cu capul in nori si o ineaca
...
Daca nu se gandesc la cei care au voie sa doarma, ar trebui sa se gandeasca la motorul lor. Dar vad acum ca mesajul meu e off-topic, informatii gasesti fie in cartea de care zicea northwood, fie stand de vorba cu un mecanic in varsta si cu experienta, cum e domnul care se ocupa de masina mea, si m-a invatat sa o pornesc... (si Dacia mea porneste _intotdeauna_ la sfert de cheie, mai putin cand e bolnava sau posesorul ei e cu capul in nori si o ineaca
...
Deci...sa va spun asa..la varu-meu (el e Cipri) ii trebuie un referat un fel de lucrare la practica despre pornirea automobilului cum se realizeaza contactele...acolo in motor..habar n-am ..banuiam sa stiti voi ...el nu are net asa ca m-a rugat sa ma uit eu daca gasesc ceva...daca aveti vre-o idee ID-ul meu e "sklipici69" Pa si mersi mult celor ce jmi-au raspuns si vor mai raspunde
OK, acu ne-am lamurit ce vrei, dar problema ta nu este o problema a masinii ci a omului asa ca mut subiectul la Diverse si daca e cineva dragut o sa-ti faca referatu, daca nu vezi ce-a scris Paul Damian si trimite-l pe varul tau la un mecanic sa-i povesteasca ce si cum.
:wink:
:wink:
Cum porneste motorul unei masini:
Demarorul (electromotorul) este prevazut pentru conectare cu un asa-numit releu electromagnetic format dintr-un electromagnet de tractiune si un releu auxiliar de conectare. Electromotorul este pravazut cu o roata dintata care actioneaza coroana dintata a volantului. Atat timp cand contactul (pozitia D) nu este activata, circuitul electric al demarorului este intrerupt si el nu functioneaza. Cand se da la automat (adica se duce chiea in pozitia D) prin bibinajul releului auxiliar trece curent, iezul de fier se magnetizeaza, atrage lamelele si inchide contactele. Ca urmare, in retea se conecteaza infasurarea releului de tractiune al demarorului. Sub actiunea curentului care trece prin infasurarea releului de tractiune, armatura lui mobila este atrasa in interiorul miezului, miscand parghia si cupland astfel roata dintata a demarorului cu coroana dintata a volantului. Cand roata dintata este cuplata, armatura preseaza tija si, prin deplasarea unui contact mobil se inchide circuitul electromotorului punandu-l in contact cu bateria masinii. In acest monent, primind curent, indusul demarorului incepe sa se roteasca, antrenand arborele cotit al motorului prin intermediul volantei. Cand motorul porneste, la periile generatorului ia nastere o tensiune si daca chiea ramane pe pozitia D, infasurarea releului auxiliar se va gasi sub actiunea diferentei de tensiune dintre tensiunea bateriei si aceea a generatorului. Din aceasta cauza, intensitatea curentului se va micsora si, sub actiunea unui arc, contactele se vor deschide intrerupand circuitul de actiune. Electromotorul este astfel scos din circuit, iar roata lui dintata se va retrage din angrenarea cu volantul sub actiunea arcului de rapel. Releul auxiliar este cel care face posibila reducere intensitatii curentului care trece prin contact precum si asigurarea deconectarii automate a electromotorului dupa pornire motorului.
In momentul in care electromotorul invarte coroana volantei, automat invarte s arborele cotit, antranand dupa sine si pompa de ulei, arborele cu came si ruptot-distribuitorul. De asemenea se mai invarte si alternatorul (care furnizeaza curent bobinei de inductie) si deci ruptot-distribuitorului.
In fine, pe scurt cam asa arata partea electrica de pornire a motorului.
Demarorul (electromotorul) este prevazut pentru conectare cu un asa-numit releu electromagnetic format dintr-un electromagnet de tractiune si un releu auxiliar de conectare. Electromotorul este pravazut cu o roata dintata care actioneaza coroana dintata a volantului. Atat timp cand contactul (pozitia D) nu este activata, circuitul electric al demarorului este intrerupt si el nu functioneaza. Cand se da la automat (adica se duce chiea in pozitia D) prin bibinajul releului auxiliar trece curent, iezul de fier se magnetizeaza, atrage lamelele si inchide contactele. Ca urmare, in retea se conecteaza infasurarea releului de tractiune al demarorului. Sub actiunea curentului care trece prin infasurarea releului de tractiune, armatura lui mobila este atrasa in interiorul miezului, miscand parghia si cupland astfel roata dintata a demarorului cu coroana dintata a volantului. Cand roata dintata este cuplata, armatura preseaza tija si, prin deplasarea unui contact mobil se inchide circuitul electromotorului punandu-l in contact cu bateria masinii. In acest monent, primind curent, indusul demarorului incepe sa se roteasca, antrenand arborele cotit al motorului prin intermediul volantei. Cand motorul porneste, la periile generatorului ia nastere o tensiune si daca chiea ramane pe pozitia D, infasurarea releului auxiliar se va gasi sub actiunea diferentei de tensiune dintre tensiunea bateriei si aceea a generatorului. Din aceasta cauza, intensitatea curentului se va micsora si, sub actiunea unui arc, contactele se vor deschide intrerupand circuitul de actiune. Electromotorul este astfel scos din circuit, iar roata lui dintata se va retrage din angrenarea cu volantul sub actiunea arcului de rapel. Releul auxiliar este cel care face posibila reducere intensitatii curentului care trece prin contact precum si asigurarea deconectarii automate a electromotorului dupa pornire motorului.
In momentul in care electromotorul invarte coroana volantei, automat invarte s arborele cotit, antranand dupa sine si pompa de ulei, arborele cu came si ruptot-distribuitorul. De asemenea se mai invarte si alternatorul (care furnizeaza curent bobinei de inductie) si deci ruptot-distribuitorului.
In fine, pe scurt cam asa arata partea electrica de pornire a motorului.
OFF TOPIC: CEI CARE AU CHEF DE MISTOURI SI CATERINCA S-O FACA IN ALTA PARTE. OMU ARE NEVOIE DE NISTE EXPLICATII. DACA NU LE PUTETI DA MAI BINE OUT.
Bogdan a explicat foarte bine partea de actionare a motorului cu ajutorul electromotorului. Ar mai fi de explicat partea de aprindere propriu-zisa (bobina, delco, bujii) si partea de alimentare (pompa benzina, carburator).
Bodgane, daca poti si vrei fa-o tu :wink:
Bogdan a explicat foarte bine partea de actionare a motorului cu ajutorul electromotorului. Ar mai fi de explicat partea de aprindere propriu-zisa (bobina, delco, bujii) si partea de alimentare (pompa benzina, carburator).
Bodgane, daca poti si vrei fa-o tu :wink:
bobina:
este in esenta un transformator ridicator de tensiune avand o infasurare primara si o infasurare secundara; infasurarea primara este alimentata la tensiunea instalatiei electrice a autovehicolului (de regula si dupa caz 6 / 12 / 24 v) prin intermediul unui dispozitiv numit generic "ruptor".
ruptorul:
Ruptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de DELCO - acest nume provenind de la initialele firmei care l-a produs pentru prima data in lume (Dayton Electronic Laight Company). Rolul lui este de a provoca intreruperea periodica a curentului primar care sta la baza transformarii inaltei tensiuni. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unui ruptor a carui deschidere de contacte (numite de obicei platine) este comandata de niste came solidare cu un arbore ce se roteste cu 1/2 din turatia motorului (in cazul motoarelor in doi timpi cu aceeasi turatie ca cea a motorului).
O alta functie a ruptor-distribuitorului este aceea de a fixa avansul in functie de turatia motorului (avansul centrifugal) si sarcina motorului (corectia prin depresiune).
Masoletele (centrifugal) si capsula vacuumatica (depresiune) provoaca o usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al camei cu ruptorul, deci se "deplaseaza" intreruperea curentului primar si, in final, inceputul aprinderii amestecului aer-benzina.
Aprinderea cu ruptor si bobina
Curentul de joasa tensiune, transformat apoi in curent de inalta tensiune prin intermediul bobinei de inductie este transmis la bujii.
Bobina de inductie inmagazineaza in circuitul ei primar o anumita energie la trecerea curentului de joasa tensiune. Intreruperea periodica a acestuia genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. Aceste variatii de flux induc in infasurarea secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu:
Usecundar = Uprimar * (numar spire circuit secundar/numar spire circuit primar)
In general, Usecundar are valori cuprinse intre 15000 si 20000 V.
Principala deficienta a acestui dispozitiv este ca, la regimuri de turatie mai ridicate, se va constata aparitia unei vibratii mecanice (zbor al contactelor) care determina scaderea inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu mai are timpul necesar pentru inmagazinarea energiei.
Aprinderea semi-electronica
Motoarele moderne au turatii din ce in ce mai ridicate, iar aprinderea cu ruptor mecanic si bobina prezinta inconvenientul micsorarii valorii inaltei tensiuni si, implicit, al micsorarii energiei scanteii. Pentru a para aceste inconveniente s-a facut apel, initial, la aprinderea tranzistorizata.
Aprinderea tranzistorizata cu ruptor
La aceste sisteme se utilizeaza in continuare DELCO-ul cu ruptor si corectie de avans clasic. Simplificat, un bloc electronic comanda un tranzistor capabil de a transmite un curent important in primarul bobinei.
Timpul de inmagazinare a energiei in primarul bobinei se reduce foarte mult, iar valoarea ei este aproape constanta, ceea ce determina inducerea in secundar a unei inalte tensiuni de valoare constanta, aproape independenta de turatia motorului. Contactele ruptorului indeplinesc doar rolul de comanda (un simplu intrerupator de curent de joasa tensiune) a blocului electronic.
Aprinderea tranzistorizata fara ruptor
In principal sistemul se compune din:
captor magnetic;
modul electronic;
bobina.
Ruptorul este inlocuit de un captor magnetic care da impulsuri electrice si le transmite modulului electronic care comanda "umplerea" bobinei in ritmul impulsurilor.
Modulul electronic are rolul de a prepara curentul primar al bobinei si de a-l intrerupe pentru producerea scanteii asigurand totodata si avansul necesar.
Principalele avantaje al acestui tip de aprindere sunt furnizarea de energie constanta bobinei, oricare ar fi regimul de turatie si eliminarea pieselor in miscare;
( adaptare dupa Nelu Lazar - "Din Romania in jurul lumii" si articol ing. Raul Lamboiu revista "Autoturism" )
este in esenta un transformator ridicator de tensiune avand o infasurare primara si o infasurare secundara; infasurarea primara este alimentata la tensiunea instalatiei electrice a autovehicolului (de regula si dupa caz 6 / 12 / 24 v) prin intermediul unui dispozitiv numit generic "ruptor".
ruptorul:
Ruptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de DELCO - acest nume provenind de la initialele firmei care l-a produs pentru prima data in lume (Dayton Electronic Laight Company). Rolul lui este de a provoca intreruperea periodica a curentului primar care sta la baza transformarii inaltei tensiuni. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unui ruptor a carui deschidere de contacte (numite de obicei platine) este comandata de niste came solidare cu un arbore ce se roteste cu 1/2 din turatia motorului (in cazul motoarelor in doi timpi cu aceeasi turatie ca cea a motorului).
O alta functie a ruptor-distribuitorului este aceea de a fixa avansul in functie de turatia motorului (avansul centrifugal) si sarcina motorului (corectia prin depresiune).
Masoletele (centrifugal) si capsula vacuumatica (depresiune) provoaca o usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al camei cu ruptorul, deci se "deplaseaza" intreruperea curentului primar si, in final, inceputul aprinderii amestecului aer-benzina.
Aprinderea cu ruptor si bobina
Curentul de joasa tensiune, transformat apoi in curent de inalta tensiune prin intermediul bobinei de inductie este transmis la bujii.
Bobina de inductie inmagazineaza in circuitul ei primar o anumita energie la trecerea curentului de joasa tensiune. Intreruperea periodica a acestuia genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. Aceste variatii de flux induc in infasurarea secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu:
Usecundar = Uprimar * (numar spire circuit secundar/numar spire circuit primar)
In general, Usecundar are valori cuprinse intre 15000 si 20000 V.
Principala deficienta a acestui dispozitiv este ca, la regimuri de turatie mai ridicate, se va constata aparitia unei vibratii mecanice (zbor al contactelor) care determina scaderea inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu mai are timpul necesar pentru inmagazinarea energiei.
Aprinderea semi-electronica
Motoarele moderne au turatii din ce in ce mai ridicate, iar aprinderea cu ruptor mecanic si bobina prezinta inconvenientul micsorarii valorii inaltei tensiuni si, implicit, al micsorarii energiei scanteii. Pentru a para aceste inconveniente s-a facut apel, initial, la aprinderea tranzistorizata.
Aprinderea tranzistorizata cu ruptor
La aceste sisteme se utilizeaza in continuare DELCO-ul cu ruptor si corectie de avans clasic. Simplificat, un bloc electronic comanda un tranzistor capabil de a transmite un curent important in primarul bobinei.
Timpul de inmagazinare a energiei in primarul bobinei se reduce foarte mult, iar valoarea ei este aproape constanta, ceea ce determina inducerea in secundar a unei inalte tensiuni de valoare constanta, aproape independenta de turatia motorului. Contactele ruptorului indeplinesc doar rolul de comanda (un simplu intrerupator de curent de joasa tensiune) a blocului electronic.
Aprinderea tranzistorizata fara ruptor
In principal sistemul se compune din:
captor magnetic;
modul electronic;
bobina.
Ruptorul este inlocuit de un captor magnetic care da impulsuri electrice si le transmite modulului electronic care comanda "umplerea" bobinei in ritmul impulsurilor.
Modulul electronic are rolul de a prepara curentul primar al bobinei si de a-l intrerupe pentru producerea scanteii asigurand totodata si avansul necesar.
Principalele avantaje al acestui tip de aprindere sunt furnizarea de energie constanta bobinei, oricare ar fi regimul de turatie si eliminarea pieselor in miscare;
( adaptare dupa Nelu Lazar - "Din Romania in jurul lumii" si articol ing. Raul Lamboiu revista "Autoturism" )
Si pentru ca acest topic are toate cerintele unui Tutorial despre pornire, il mut unde ii e locul. :wink:
OK, vad ca a mai ramas partea cu benzina.
Deci, circuitul de alimentare se compune din rezervor, pompa benzina, carburator si eventual cdeva filtre.
Pompa de benzina este actionata de motor, ea trimitand benzina catre carburator, mai precis in camera de nivel constat al acestuia. Insa, fiind actionata mecanic, pompa trimite o cantitate de benzina care variaza cu turatia. Cand camera de nivel constant s-a umplut, plutitorul se ridica si cuiul poantou obtureaza canalul de adimisiea al benzinei. In acest moment, presiunea in pompa creste si benzina in exces este timisa pe circuitul de retur in rezervor. In acelasi mod functioneaza si o pompa de benzina electrica numai ca nu mai este actionata de motor ci este alimentata cu curent.
Carburatorul are rolul de a face amestecul aerului cu benzina si de a timite acest amestec cilindrilor. In functie de natura constructiva, la Dacie au existat in principiu doua tipuri de carburatoare: simplu corp si dublu corp (ultimul numai pe motoarele de 1,6l). Acesta din urma avea o supapa electromagnetica care se deschidea, carburatorul functionand astfel in regimul de putere.
In carburator, benzina trece printr-o serie de jicloare. Benzina este pulverizata in stropi fini pe peretii camerei carburatorului unde se amesteca cu aerul care intra prin partea de sus. Principalele jicloare sunt cel de relanti (care asigura mersul lin la relanti), jiclorul principal (prin care benzina este pulverizata). Restul au rolul de a regla debitul de benzina.
Cam atat, ca mi-e somn. Daca sunt nelamuriri, mai postez.
Deci, circuitul de alimentare se compune din rezervor, pompa benzina, carburator si eventual cdeva filtre.
Pompa de benzina este actionata de motor, ea trimitand benzina catre carburator, mai precis in camera de nivel constat al acestuia. Insa, fiind actionata mecanic, pompa trimite o cantitate de benzina care variaza cu turatia. Cand camera de nivel constant s-a umplut, plutitorul se ridica si cuiul poantou obtureaza canalul de adimisiea al benzinei. In acest moment, presiunea in pompa creste si benzina in exces este timisa pe circuitul de retur in rezervor. In acelasi mod functioneaza si o pompa de benzina electrica numai ca nu mai este actionata de motor ci este alimentata cu curent.
Carburatorul are rolul de a face amestecul aerului cu benzina si de a timite acest amestec cilindrilor. In functie de natura constructiva, la Dacie au existat in principiu doua tipuri de carburatoare: simplu corp si dublu corp (ultimul numai pe motoarele de 1,6l). Acesta din urma avea o supapa electromagnetica care se deschidea, carburatorul functionand astfel in regimul de putere.
In carburator, benzina trece printr-o serie de jicloare. Benzina este pulverizata in stropi fini pe peretii camerei carburatorului unde se amesteca cu aerul care intra prin partea de sus. Principalele jicloare sunt cel de relanti (care asigura mersul lin la relanti), jiclorul principal (prin care benzina este pulverizata). Restul au rolul de a regla debitul de benzina.
Cam atat, ca mi-e somn. Daca sunt nelamuriri, mai postez.
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.