Salut, Am mai vazut pe forumul acesta doua topic-uri despre discromati si problemele lor. Am vazut si mentionarea blogului discromat.blogspot.com. Toamna trecuta am dorit sa fac scoala de sofer si stiind ca sunt discromat mi-am facut testul oftalmologic inainte. Medicul specialist oftalmolog m-a pus inapt, din cauza ca nu am vazut cifrele din plansele Ishihara si am incurcat portocaliu cu rosu si verde deschis (lumina led) cu alb, la un aparat care simuleaza lumina crepusculara (cea despre care scrie ca trebuie testata, in ordinul 350/2003. La scurt timp dupa aceea am inceput cercetari amanuntite pe internet, am luat legatura cu Radu Ionescu, cel care intretine blogul discromat.blogspot.com, si impreuna am adunat informatii detaliate despre problema noastra si situatia din alte tari. Astfel, din cercetarile noastre se pare ca doar in China mai este problema aceasta grava de a nu putea face scoala de sofer daca esti discromat, adica testuil Ishihara sa fie eliminatoriu. Am compilat personal aceste informatii intr-un memoriu cu cateva anexe, pe care l-am trimis in data de 20 Februarie prin posta, in plic A4 in fiecare judet la cate un cabinet oftalmologic din cate o policlinica sau un spital. De asemenea l-am mai trimis la Ministerul Sanatatii si la Societatea Romana de Oftalmologie, si la 4 Universitati de medicina si farmacie (Cluj, Iasi, Timisoara, Bucuresti). Singurul raspuns pe care l-am primit a fost de la o doamna medic din Miercurea Ciuc, care ma aproba, si care spunea ca aceasta problema era considerata neimportanta si se minimaliza la congresele medicilor. Desi discromatopsia nu mai este prezenta explicit in ordinul 350 in lista afectiunilor incompatibile cu calitatea de sofer amator, unii medici mi-au spus ca acest ordin nul inlocuieste pe precedenul (87/2003), cel putin nu inlocuieste lista (dupa cum mi-a spus un medic). Totusi, un asistent universitar de la drept mi-a spus ca lista din ordinul 350 o inlocuieste pe cea din 87. Deci aici e o neclaritate. Dar, chiar daca nu apare in 350 discromatopsia, apare in schimb testarea in lumina crepusculara, si ghiciti cine pica testul la asta. Exact, discromatii. Numa ca nu se testeaza vederea in respectiva lumina, ca se testeaza tot cu plansele Ishihara, ca e foarte la indemana, si e rapid de depistat. Alte teste importante cum ar fi campul vizual nu sunt asa de subliniate ca importante. Medicii cu care am vorbit (putini) sunt de acord in principiu cu mine, dar au spus ca ei trebuie sa respecte legea. Acuma, daca legea e impotriva noastra, atunci e o situatie ridicola. Pentru ca discromatii din UE vin in Romania lejer, fara test la granita, si pot intra in tara chiar pe inserate, cand e lumina mai ... crepusculara. Da romanii saracutii, sunt "prigoniti" la ei in tara. Eu am compus un memoriu pe care il gasiti la urmatoarea adresa: http://tomoiaga.ro/discromat.html Acesta e memoriul pe care l-am trimis prin posta. La 7 zile dupa ce l-am trimis la spitale si policlinici, l-am trimis prin email la principalele televiziuni, ziare si radiouri. Nici un feedback. Nimanui nu-i pasa, deocamdata. Am hotarat sa-l postez si pe forum, ca sa stie camarazii discromati ca avem un document bine scris cu care putem merge (respectuos) la medicii si la legiuitorii nostrii, ca sa ia seama, ca nu suntem de ignorat. Statistic, aproximativ 8% din populatia de sex masculin are o forma de deficienta de vedere cromatica. Asta inseamna ca in Romania sunt ~800.000 barbati, din care ~500.000 sunt adulti, peste 18 ani, deci potentiali aspiranti la calitatea de sofer amator. Sper ca si acest demers sa genereze discutii, sa citeasca cine trebuie sa citeasca, si sa actioneze cine trebuie sa actioneze. Discromati din toata Romania, uniti-va! Daca nu se rezolva la Bucuresti, nici Strasbourg-ul nu e prea departe. This post has been edited by tomoiaga: 16 Mar 2007, 08:58

Laudabila initiativa ta.
Dar daca vrei permis cel mai bine folosesti metoda 'pachetului de tigari'. E o tara ciudata asta in care suntem si daca nu poti invinge sistemul. macar foloseste-te de el.

Cu Strasbourg-ul sincer cred ca n-o sa rezolvi nimic. CEDO nu poate forta un stat sa schimbe o lege, nici macar sa schimbe o hotarare judecatoreasca aberanta (de exemplu sa-ti stearga ceva din cazier), poate doar sa constate o incalcare a drepturilor omului si sa ordone statului sa dea despagubiri. Nici macar nu sunt convins ca ti-au fost incalcate ceva drepturi, dar chiar daca ar fi, tot ce o sa primesti o sa fie niste bani, in nici un caz n-o sa ti se faca "dreptate". Si asta oricum o sa dureze ani buni.

Tot aici in rroamania ar trebui sa luptati, sa faceti lobby pe la cineva care are puterea de a impinge o modificare legislativa. Gasiti si voi un senator/deputat discomat si rugati-va de el. Pentru ca in afara de a va ajuta cineva benevol, nu cred ca o sa aiba cineva vreun interes sa impinga problema in fata. Imi cer scuze daca sunt cinic, dar pur si simplu nu cred ca reprezentati un numar de voturi suficient de mare incat sa contati in ochii lor.

Daca insa tot ce vrei este sa poti sa conduci, pachetul de tigari este solutia pentru tine.

Succes orice ai face!

O intrebare am si eu:
In ce situatii un discromat se afla in dezavantaj fata de un om fara aceasta afectiune, aflandu-se la volan?
Nu poate observa indicatiile semnelor de circulatie, semaforului sau sa deosebeasca luminile de avertizare ale diferitelor autovehicule?
Cu ce? Ca sa stiu si eu daca as fi de acord cu aceasta initiativa!

Un discromat nu pune in pericol in nici un fel siguranta traficului deoarece el nu poate sesiza diferentele de nuante fine de culori dar vede fara probleme diferenta dintre rosu si verde (statistic, cam 20% dintre barbati sunt discromati). Periculosi sunt daltonistii care nu deosebesc rosu de verde si trec la semafor in veselie, ca la ei e verde tot timpul. Si eu sunt discromat si nu am nici o problema in trafic. Personal am optat pentru pachetul de tigari. Ca sa lupti cu birocratia e taaare greu in Romania.

Cred ca sistemul poate fi invins, mai ales daca sistemul este in mod clar discrimanatoriu, si mai ales daca sunt atatea alte precedente, adica celelalte tari europene care nu au asemenea reguli absurde. Suntem sute de mii, nu unul. E nevoie insa ca cineva cu portavoce mai mare decat a mea sa strige, si atunci medicii vor incepe sa ne bage in seama. Refuz pachetul, pentru ca nu doresc sa ocolesc sistemul desi e nedrept, ci doresc sa fie schimbat. Si cred ca poate fi.


Da, e adevarat ca Strasbourgul nu ne poate impune asa usor legi, desi ne cer sa ne armonizam legislatia. In privinta aceasta cred ca ne-ar putea sugera destul de apasat sa facem acest lucru, pentru ca situatia este scandaloasa, daca ne-am apleca serios asupra ei, si daca fiecare medic ar fi scupulos pana la cer, adica, ar pica un barbat din 10 pentru ca e discromat. Daca s-ar intampla acest lucru, ar fi mult mai multa nemultumire decat e acuma, dar unii nu sunt picati, sau unii nici nu trec pe acolo, rezolva. Am scris despre asta in memoriu, citez: Bine-intenţionata şi des-auzita frază "Lasă că va conduce soţia" nu ne este de nici o consolare, iar rezolvarea în stilul clasic românesc nu este o opţiune.

Cand ceva nu merge bine, e nevoie ca altcineva sa fie destul de incapatanat pana la a fi pisalog, daca e nevoie.

Un medic din Cluj mi-a sugerat si el solutia cu lobby-ul, si probabil ca si asta va fi una din etape. Deocamdata nu am apelat, oricum parlamentarii nostrii sunt ocupat sa faca epurarea celor care ii deranjeaza, si se ataca intre ei cu orice ocazie, si cu greu si-ar pleca atentia la un mucos de 25 de ani care doreste, vezi Doamne tupeu la el, schimbarea legii.

Cred ca o rezolvare interna ar fi o dovada de maturitatea si de grija practica a legiuitorilor pentru cetateni, si un frumos exercitiu democratic, initiat de societatea civila. Ma bucur ca nu sunt in graba. Nu am masina, nu sunt presat sa am cat mai repede acest permis. De asta am rabdare, si tenacitate, si nu ma voi opri pana nu voi sti ca am facut tot ce puteam face pentru a schimba aceasta situatie rusinoasa.

Pe voi va rog sa dati mai departe stirea. Sa stie cat mai multi oameni ca bunul simt, precedentele, si normalitatea e de partea discromatilor, nu a legii care ii discrimineaza.

http://tomoiaga.ro/discromat.html

Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România

Scrisoare deschisă, către:

Ministerul Sănătăţii Publice
Comunitatea medicilor oftalmologi

Există o anomalie genetică numită discromatopsie ce afectează aproximativ 8% din bărbaţi şi 0,4% din femei, care se manifestă printr-o sensibilitate diferită de cea normală la percepţia culorilor, de multe ori fără ca respectivii să fie conştienţi de asta. Studiile ştiintifice au demonstrat ca nu există o incompatibilitate între această anomalie şi capacitatea de a conduce în siguranţă un autoturism. Cu toate acestea, spre deosebire de multe state din vest, în ţara noastră persistă o discriminare destul de răspândită faţă de persoanele afectate de discromatopsii, manifestată prin declararea acestora ca fiind inapte de a conduce o maşină, cu toate că legile în vigoare nu includ aceasă anomalie în lista afecţiunilor incompatibile cu calitatea de şofer amator.

Discromatopsia (uneori numită discromatie, dar şi daltonism - vezi Anexa 1 pentru definirea termenilor) este caracterizată în general de incapacitatea de a distinge corect diferenţele mici între anumite nuanţe de culori (cel mai adesea nuanţe de roşu şi verde), de obicei apropiate în spectrul vizual. Aceasta este o afecţiune netratabilă, moştenită genetic, datorată deficienţei celulelor fotoreceptoare aflate pe retină responsabile de vederea diurnă (conuri) în a filtra corect una din cele trei componente fundamentale de culoare - roşu, verde şi albastru (vezi Anexa 1 pentru detalii).

Pentru a elimina posibile ambiguităţi şi confuzii, dorim să clarificăm faptul că dacă o persoană este discromată, acest lucru nu înseamnă că nu distinge culorile, sau că nu distinge roşul sau verdele, sau încurcă roşul cu verdele. Este adevărat că sunt cazuri în care o persoană nu face absolut nici o deosebire între aceste două culori, însă acestea sunt extrem de rare. Persoanele discromate nu au în general dificultăţi în a vedea culoarea roşie sau verde a semaforului. Nu vor confunda o maşină roşie cu una verde, şi întotdeauna vor vedea maşina sau pietonul, indiferent de culoarea maşinii sau a hainelor pietonului. Persoanele cu discromatie întâmpină foarte puţine dificultăţi în a îndeplini sarcini care implică percepţie normală a culorilor. Foarte mulţi discromaţi nu conştientizează decât foarte târziu faptul că percepţia culorilor la ei diferă în vreun fel de percepţia normală. Pur şi simplu întâmpină dificultăţi în percepţia diferenţelor mici ale nuanţelor de roşu, portocaliu, galben şi/sau verde ale spectrului color. Este posibil de exemplu ca un discromat să nu poată determina cu exactitate ce culoare are lumina unui bec de la un avion care zboară noaptea la depărtare, dar nu acelaşi lucru se întâmplă cu culorile semaforului.

Pentru a diminua efectele deficienţei de percepţie a culorii, discromaţii se bazează mai mult pe alte proprietăţi ale spaţiului vizual, deoarece identificarea obiectelor nu se face numai după percepţia elementului cromatic, ci şi după luminozitate, contrast, poziţie, formă, context. Tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu deficienţe de perceptie a culorilor, în ţările dezvoltate se suplimentează cantitatea de informaţie non-cromatică care ajunge la participanţii la trafic. Ca exemplu, poziţiile lămpilor roşu, galben şi verde sunt standardizate. De asemenea, culoarea semafoarelor de trafic este intensificată, iar nuanţele sunt mutate către culori din spectru care sunt mai uşor perceptibile. Astfel, se foloseşte verde-albastru, şi nu verde-roşu, iar în unele ţări europene, mărimea lămpii roşii este accentuată, pentru a fi vizibilă de la o distanţă mai mare.

Diferenţele între discromaţi şi persoanele cu vedere normală se pot observa la examinarea cu testele cromatice Ishihara. Acestea nu imită însă combinaţii de culori cumune din viaţa reală, ci au fost concepute artificial pentru a depista deficienţele de percepţie a culorilor. Aceste teste au fost publicate pentru prima dată în 1917 de către Dr. Shinobu Ishihara, profesor la Universitatea din Tokyo. Studiile făcute până în prezent arată că aproximativ 8% din bărbaţi şi de 0,4% din femei au o formă sau alta de tulburare de vedere legată de percepţia culorii. Exista o variabilitate în funcţie de zona geografică sau alţi factori, însă procentele la bărbaţi variază între 5 şi 12 la sută [1, 2, 3]. Pentru că discromatopsia are cauzalitate genetică, există uneori grupuri de indivizi, de obicei din populaţii închise, la care incidenţa este mult mai mare (Ungaria, Scoţia, etc). Insula Pingelap este un caz special, unde ~8% din populaţie este acromată [1, 12].

În vestul Europei şi în Statele Unite ale Americii, testele Ishihara precum şi altele (lanterna Farnsworth, etc.) se folosesc în continuare pentru a identifica persoane cu deficienţe cromatice, de obicei în momentul în care acestea aplică pentru locuri de munca la care percepţia culorii este critică pentru îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi:

* poliţie - recunoaşterea culorii unei maşini sau a elementelor de imbrăcăminte, etc
* armată - coduri specifice de armament, ranguri militare, semnale specifice, etc
* navigaţie aeriană - recunoaşterea simbolurilor de bord
* tehnică electronică - codarea cu culori a pieselor electronice
* arte vizuale – recunoaşterea diferenţelor subtile între culori într-un print, poză, imagine TV


Aplicarea testelor pentru evidenţierea abilităţii de recunoaştere a culorilor se face doar în locurile în care aceasta este absolut critică şi indispensabilă. În SUA se permite chiar şi pilotarea unui avion, inclusiv comercial, pentru persoane cu deficienţe cromatice, eventual cu restricţii de a zbura noaptea [13], iar în unele tări nu se cer nici un fel de abilităţi cromatice pentru a obţine un carnet de conducere pentru amatori [7].

În România, tot mai multe persoane de sex masculin sunt declarate inapte pentru a fi conducători amatori de autovehicule, din cauza discromatiei totale sau parţiale cu care au fost diagnosticaţi, demonstrate prin inabilitatea de a distinge cifrele înscrise pe planşele cromatice Ishihara (vezi Anexa 2). Nu de puţine ori se întâmplă ca persoana supusă diagnosticarii să încurce una sau două culori, în condiţii de luminozitate specială, adică lumină crepusculară (cel mai adesea portocaliu/roşu, şi alb/verde). În condiţii normale de trafic persoanele discromate nu raportează probleme în a face aceste diferenţe de culoare, ba mai mult, şoferi cu mulţi ani de experienţă şi cu zeci sau sute de mii de kilometri parcurşi atât în România cât şi în afară, recunosc că nu au avut parte de evenimente rutiere deosebite, afecţiunea lor neîmpiedecându-i să fie participanţi responsabili la trafic.

Dorim să amintim că dreptul de a conduce un autovehicul îl are fiecare cetăţean a cărui sănătate fizică şi mintală nu pune în pericol real siguranţa circulaţiei rutiere. În timp ce în SUA şi în multe ţări europene se fac eforturi serioase pentru a integra cât mai bine în sistemul de învăţământ şi în societate copiii şi adulţii cu deficienţe în percepţia culorilor, în România se menţine de facto aceasta discriminare inclusiv pentru forme uşoare, în care individul percepe clar culorile fundamentale.

Este interesant de urmărit istoricul legilor din ţara noastră care tratează această problemă. Astfel, în ordinul Nr. 87 din 03/02/2003, Anexa 1, paragraful Oftalmologie, la numărul 4, discromatopsiile sunt incluse în lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie. La scurt timp după aceasta (12/4/2003), apare un nou ordin, 350/2003, care îl modifică pe cel anterior, şi înlocuieşte lista afecţiunilor. În mod îmbucurător, discromatopsiile au fost eliminate. Acest ordin, care este în vigoare la această dată, elimină de jure discriminarea faţă de persoanele care doresc să fie şoferi amatori, dar au discromatopsii. Astfel, problema s-a mutat de la litera legii în cabinetele medicale, lăsând la latitudinea medicilor oftalmologi decizia privind impactul aptitudinilor cromatice în actul condusului ale persoanei examinate. În practică, din păcate, discriminarea se păstrează la grade înalte. Persoane care au reuşit cândva să obţină carnetul, la reexaminare au fost declarate inapte, pe baza testării cu planşele Ishihara. Angajaţi ai unor instituţii de stat au ajuns în situaţia disperată de a fi ameninţaţi cu pierderea slujbei din cauza discromatopsiei, deşi în toată perioada serviciului lor, şi-au îndeplinit sarcinile fără nici o problemă. Persoanelor tinere care doresc să urmeze cursurile unei şcoli de şoferi li se taie avântul de către medicul specialist oftalmolog, prin declararea acestora inapte, după testarea vederii cu plăcile cromatice şi la lumină crepusculară. Aceste cazuri sunt recente, inclusiv în a doua jumătate a anului 2006, când România se pregătea să adere la structurile Uniunii Europene.

În aceste condiţii, considerăm necesară o discuţie publică pe această temă. Medicii oftalmologi trebuie să înţeleagă faptele concrete privitoare la aceste anomalii minore. Este inadmisibil ca atâţia oameni să fie trataţi superficial şi uşuratic, prin aplicarea fără discernământ a ştampilei de INAPT ŞOFER pe biletele de analiză. Ştim că sistemul medical românesc este departe de a fi perfect, dar îmbunătăţirea lui nu se va face dintr-o dată. E nevoie de paşi mici, pe care fiecare persoană trebuie să şi-i asume. Nu putem schimba practica unei ţări întregi, dar putem îmbunătăţi practica personală. Putem sa ridicăm probleme pentru dezbateri amiabile, putem sa analizăm date şi statistici, putem sa examinăm practicile ţărilor mai dezvoltate decât noi, şi sa adoptăm şi sa adaptăm specific acolo unde vedem că este nevoie de schimbare, ba mai mult, acolo unde vedem ca interesele oamenilor sunt tratate superficial sau chiar discriminatoriu. Nu dorim să spunem că discriminarea este cu rea intenţie. Nicidecum. Credem mai degrabă că este vorba de inerţie, din cauza practicilor care s-au statornicit de foarte multă vreme, din timpurile comunismului până în zilele noastre. Credem ca este vorba de lipsă de interes, din cauză că cei care deţin decizia nu sunt direct afectaţi, şi nu văd necesitatea şi urgenţa schimbării unor proceduri. Cu toate acestea, trăim din fericire într-o societate democratică, care este capabilă să genereze practici şi legi drepte, prin dezbateri şi discuţii publice, prin conştientizarea nevoilor individuale şi comunitare, prin cântărirea atentă a faptelor şi a consecinţelor, şi prin reevaluarea procedurilor împământenite.

Suntem de părere că instituţiile din ţara noastră trebuie să se adapteze la cerinţele unei societăţi moderne, şi în acestă chestiune particulară să îşi armonizeze practicile cu cele din ţările membre ale Uniunii Europene. Dacă este perfect legal ca un cetăţean conducător auto al Uniunii Europene să intre pe teritoriul ţării noastre fără a i se face la graniţă un test Ishihara, considerăm că este de bun simţ ca şi cetăţenii români să se bucure de aceleaşi drepturi în ţara lor ca şi vizitatorii. De aceea supunem acest memoriu atenţiei celor investiţi cu autoritate în această problemă, pentru ca autoritatea lor să fie folosită cu responsabilitate şi în folosul cetăţenilor.

Avem încredere că medici oftalmologi din România au capacitatea de a analiza corect şi imparţial datele, în ceea ce priveşte capacitatea de a conduce un autovehicul a persoanelor cu deficienţe cromatice, şi pot lua măsurile necesare eliminării condiţiilor discriminatorii. Este de datoria acestora să studieze cu mult mai mare atenţie problema diferitelor forme de deficienţă cromatică, să reevalueze impactul pe care aceastea îl au în actul conducerii unui autoturism, şi dacă impactul negativ este neglijabil sau inexistent (lucru demonstrat de mulţimea de şoferi amatori cu discromatii din diverse state europene şi SUA, şi chiar România), atunci aceastea să nu mai fie considerate impedimente în calea obţinerii permisului de conducere amator. Sperăm că motivul pentru care nu s-a făcut asta până acum ţine mai degrabă de lipsa de informare, neglijenţă şi inerţie. Dar când vorbim despre drepturile a opt (8) procente din populaţia de sex bărbătesc a României, neglijenţa nu mai este o opţiune. Un calcul simplu ne arată ca este vorba despre aproximativ 800.000 de bărbaţi, adică cel puţin un jumătate de milion de bărbaţi adulţi, nu de un procent sec într-o statistică oarecare. Fiecare din aceste persoane este un caz personal şi poate constitui o dramă la propriu pentru cel afectat. A spune cu nonşalanţă că aceşti oameni nu au dreptul să conducă un autoturism este o condamnare la imobilitate pentru ei, şi o discriminare de proporţii. Bine-intenţionata şi des-auzita frază "Lasă că va conduce soţia" nu ne este de nici o consolare, iar rezolvarea în stilul clasic românesc nu este o opţiune. În ţările dezvoltate, unde s-au efectuat studii ştiinţifice solide, s-a demonstrat fără drept de apel că discromaţii nu constituie un pericol sporit pentru circulaţia publică [7, 8, 9, 10]. Capacitatea de a conduce un autovehicul poate înseamna diferenţa între a fi apt de muncă şi a fi şomer, între a fi mobil şi a fi "sechestrat", între a fi 100% funcţional şi a fi "handicapat". De aceea dreptul de a conduce un autoturism, de a obţine acest carnet categoria B, în ţările cu tradiţie rutieră nu poate fi grevat de incapacitatea de a distinge corect anumite nuanţe de culori, în condiţii speciale. Discromat fiind, ţi se poate interzice să devii controlor de trafic aerian, poliţist, şofer de autobuz sau şofer profesionist, în ţările dezvoltate, UE, Canada sau SUA. Nu ţi se poate interzice însă să conduci ca şofer amator [7].

Credem ca testarea în vederea depistării discromatopsiei este benefică si necesară, şi ar trebui facută încă din clasele primare. Copii care suferă de această anomalie pot întâmpina uneori dificultăţi ale căror cauze nu le bănuiesc, la materiile la care recunoaşterea şi discriminarea culorilor joacă un rol important, cum ar fi desenul, chimia - experimente care necesită observarea culorilor unor lichide sau flăcări, fizică optică - observarea culorilor în care se descompune lumina albă, electronică - recunoaşterea codurilor de culori, etc. Considerăm că o educaţie minimală a elevilor discromaţi este necesară pentru ca aceştia să cunoască natura acestei minore afecţiuni, cât şi eventualele probleme cu care s-ar putea confrunta. Credem că este foarte importantă menţinerea testării şi la examenul medical pentru şcoala de şoferi, dar în cazul în care se aplică pentru permis amator, rezultatul să fie mai mult informativ decât eliminatoriu.

În final, merită sa reflectăm la observaţia pe care o fac medicii de la Academia Americană de Oftalmologie, la pagina de Cerinţe vizuale pentru condus [7]:

Permisul de a conduce o maşină pe drumurile publice este mai degrabă un privilegiu decât un drept. Acest privilegiu nu ar trebui să fie (acordat şi *) extins în mod indiscriminatoriu.
Cu toate acestea, într-o societate în care autoturismul personal este principalul şi deseori singurul mijloc de transport, anularea dreptului de a conduce rezultă în dificultăţi personale excepţionale, şi acordarea permisului nu ar trebui să fie refuzată fără o justificare clară.

În numele celor peste un jumătate de milion de bărbaţi adulţi români afectaţi,

Vasile Tomoiagă,
25 de ani, discromat (deuteranomalie), inapt şofer în România
email: vasile.tomoiaga@gmail.com
tel: 0744-119799
adresa: Lombului 3, ap. 101, Cluj-Napoca 400227, Cluj


Radu Popescu,
29 de ani, discromat, şofer auto în SUA
email: discromat@gmail.com

--
Se permite stocarea, copierea, distribuirea, printarea, citarea sau publicarea acestui material atâta timp cât se menţionează autorul (Vasile Tomoiagă), sursa (www.tomoiaga.ro), şi se păstrează această notiţă de copyright.

( Anexele se pot urmari la adresa originala http://tomoiaga.ro/discromat.html )


Statisticile se invart in jurul a 8%. Unii zic ca e 5% altii ca 12%, dar cei mai multi zic ca sunt cam 8-10 procente. Asta la barbati. La femei e 0.4%, am explicat in Anexele de la Memoriu de ce ( vezi Anexa 1 si 2 http://tomoiaga.ro/discromat.html )

Lupta cu birocratia e intr-adevar grea. Dar si eu sunt greu, am vreo 81 kg . Si, mai ales, nu ma grabesc. Initial mi-a trecut prin minte sa merg la o cunostinta, stiind ca moral nu e asa grava problema, pentru ca stiu ca dreptatea e de partea mea, dat fiind ca in alte tari europene, SUA si Australia, discromatii pot fi soferi amatori fara nici o discutie. Dar eu cred ca Providenta Divina m-a calauzit sa nu fac asa, ci sa imi asum responsabilitatea unei initiative de a schimba un sistem care este evident gresit. Inca nu am nici un rezultat incurajator, decat unii medici care zic ca principial sunt de acord cu mine, dar legal nu-si risca meseria. Ba chiar o doamna oftalmolog mi-a spus ca m-ar pune ea apt daca ar fi valabila stampila ei, ca si la ea in familie sunt multi discromati cu probleme. Pachetul de tigari, desi e calea scurta, nu face decat sa perpetueze sistemul, si noi devenim partasi la asta. Sunt foarte incrancenat sa nu ma las de ei. Mai e nevoie si de cativa entuziasti cu mai mare influenta si voce, si incet incet, cazul nostru o sa inceapa sa aiba atentie, si sper, pe final, castig.


O sa enumer principale probleme cu care se poate confrunta un discromat la volan, Nu am condus nici 5 metrii, dar din mersul pe jos si din discutiile si informatiile pe care le am, cred ca aste sunt principalele.

1. Noaptea, in cele mai multe cazuri un discromat nu va deosebi intre farurile portocalii si cele rosii.
2. Un discromat vede culorile semaforului, dar nu asa intens si clar si nu de la o asa de mare departare ca un om normal. Verdele led, care e mai deschis, nu ii apare foarte mult diferit de albul neoanelor de pe stalpuri, dar asta nu e o problema ca la semafor se distinge clar culoare de sus de cea de jos. De asemenea noaptea discromatul poate sa nu faca prea mari diferente intre farurile si luminile mici rosu deschis, portocaliu si galben. Ma refer in principal la luminile semafoarelor vechi.
3. Am inteles ca discromatul e deranjat destul de mult de lumina crepusculara, cea vizibila uneori in serile senine la apusul soarelui, cand jocurile de lumini sunt foarte fumoase in special pentru fotografi. Pe discromat il cam deranjeaza si am inteles ca unii prefera sa faca pauza o lumatate de ora si sa continue drumul dupa ce s-a inserat. Asta ar putea fi din cauza combinatiilor de culori ale luminii, si a umbrelor. Nu stiu mai multe detalii.

CristiRzR, iti sugerez sa citesti cu atentie memoriul si anexele ( http://tomoiaga.ro/discromat.html ) pentru ca nu doresc pozitionari ideologice de o parte si de alta, ci doresc ca oamenii sa stie clar despre ce e vorba. De exemplu multi nu stiu care e diferenta intre discromat si daltonist. Dupa ce vei citi cu atentie ce am scris, o sa poti spune destul de clar. Eu am avut nevoie de cateva luni bune si am citit zeci de pagini de internet petru a putea compila toata acea informatie, si mi-am dat seama ca unele explciatii nu sunt corecte (erau cele invechite, sustinute de medici mai demult, dar acuma au venit cu alte explicatii), si a trebuit sa schimb dupa ce deja am printat 50 de pagini. E nevoie de efort si e nevoie sa ne cunoastem clar problema, cauzele, si consecintele ca sa putem respunde celor ce ne intreaba de ce dorim permis amator.

In rest, nu stiu alte probleme, poate ma ajutati voi discromatii soferi. Deci semaforul nu e una din ele, de vreme ce discromatii fac deosebire clara intre rosu si verde.

Prietene,vreau sa-ti dau un sfat care cu siguranta te va ajuta sa-ti obtii permisul.
Anul trecut plinbandu-ma prin Budapesta cu metroul, deoarece cu masina era groaznic ,am vazut intr-o statie un afis mare in care erau prezentate vestitele cercuri colorate(cu multe bulinute).Era acelasi cercuri care apar in cartuliile de la oftalmologie.Pe afis era scris ceva de genul : '' si tu poti sa vezi normal'', si iti recomandau sa faci o vizita in apropiere(dadeau adresa) la cabinetul lor, unde poti sa cumperi o pereche de ochelari care rezolva aceasta problema.Nu cunosc pretul dar nu cred ca e o avere, si oricum merita ca sa poti conduce.
Eu zic ca e cea mai simpla si eficienta solutie,cu rezultat garantat. Scapi de stres si de alte drumuri.In RO. pana o sa schimbe legislatia faci barba.Probabil ca la noi nu este nimeni interesata de acest aspect,mai ales ca este o posibilitate de rotunjire a veniturilor domnilor in halate ''albe''. Din cate am inteles se pot comanda in Ungaria acesti ochelari,dar mai bine te duci la sursa,ca nu stai departe de granita(in Cluj nu?). Posibil sa-i gasesti si in Debrecen sau alt oras apropiat. Eu iti doresc succes si sa te vedem printre noi(soferii). Multa bafta.

Mersi de sfat,

Am scris unor domni de la

SC OPTICA VESZI SRL.
Arad B-dul Revolutiei Nr94
B-dul Revolutiei Nr68
Tel: 0257 281058
Fax: 0257 228188

si de la http://colourvision.info/ dar din cate le-am scris, la un moment dat ziceau ca nu se gasesc numai in Ungaria, desi promiteau ca o sa apara si in Romania pe undeva.

Ideea poate fi interesanta, dar deocamdata scopul meu mai mare e sa fie schimbata legea (sau sa se interpreteze ne-discriminatoriu pentru discromati), si scopul mai mic e sa fac scoala. Am facut eforturi considerabile mai ales in timp, dar si ceva in bani, pentu realizarea acestui scop, si nu intentionez sa ma opresc inca.

Daca nimeni nu e interesat, atunci e nevoie de cineva care sa-i faca interesati.

Dar multmesc pentru sfat.

This post has been edited by tomoiaga: 20 Mar 2007, 16:50

Acuma eu ce sa mai zic, daca optiunea ta este sa te lupti cu sistemul ''ticalosit'',treaba ta . Dar asta o sa cam dureze,si nu stiu daca merita sa astepti,cand poti rezolva problema in cateva zile. Sau nu te ard talpile? inca nu ai masina? Scopul tau este maret si demn de aprecierea tuturor,dar totusi cand vrei sa conduci? Bafta!!

Si eu am suferit mult cand am facut testul si am picat.. Si degeaba.. M-am dus la instructor cu 50 de lei si m-a rezolvat!

M-am intersat si eu de 'boala' si... Multi o au! Se transmite numai la barbati, si purtatoarea e femeia.. Nu se transmite de la tata la fiu, ci numai de la bunic la nepot, daca bunicul are o fiica!

Bunicul meu nu deosebeste culorile bine .. Eu sunt discromat! Eu daca voi avea o fiica, iar ea un baiat, acela va fi sigur discromat, eventual un grad mai mic!

Eu am probleme noaptea, cand masinile rosii sunt mai mult negre, lumina verde o vad mai galbena-portocalie ( numai intensitati mici de lumina) ..

In rest vad ca padurea e verde, vad ca sangele e rosu, culoarea preferata a mea e rosu, prietenei mele ii sta bine in rosu... Frunzele primavara sunt verzi, ciudat este ca toamna nu stiu ce culori sunt.. Verzi, ruginii etc...

Consider ca aceasta problema exista si consider ca am noroc ca m-am nascut aici, ca am putut sa dau o atentie si sa imi iau permisul!

Sfatul meu e sa nu te lupti cu astia, ca nu rezolvi nimic, daca nu cunosti pe cineva!

Cand am aflat ca sunt "handicapat" am varsat o lacrima.
Lucru pe care nu l-am mai facut de ani buni.
2-3 zile am fost la pamant.

Vad rosul mai mult negru noaptea.
daca ma uit de aproape disting culorile.
Cu semaforul/semnele de circulatie, etc nu am chiar nicio problema noaptea.
De cand am aflat de problema mea(acum cateva luni) am devenit obsedat de semafoare. Cand sunt in ratb, taxi, pe scaunul din dreapta ma uit dupa stopuri si nu am intalnit vreun semafor sa nu-l vad.
Si eu caut materiale pe net, studii, opinii(iata-ma la ora 2:52 AM citind pe forumuri).
Dupa tot ce am citit pana acum, am ajuns la concluzia: spaga si n-ai probleme.

Am si o mica poveste pe care as dori sa o anexez acestui mesaj:
Acum aprox. 2 luni am fost la medic sa imi fac fisa medicala pentru categoria B. Primul medic m-a nenorocit.
M-a luat peste picior si m-a diagnosticat inainte ca macar sa imi dau seama ce-i cu mine. Nu mi-a explicat ce am, cum se comporta boala, ce urmari are, nimic. Am plecat acasa foarte dezamagit, devastat. Nu sunt emotiv de fel, ba chiar din contra. Ei bine, asta e o exceptie.
A doua zi mi-am facut alta fisa medicala am mers la alt doctor.
Calm, respectuos mi-a spus cum se numeste boala, cum se manifesta, de ce n-ar trebui sa merg pe spaga,etc.
Parca m-am simtit mai bine. Nu ma mai simteam... handicapat.

Am hotarat sa-mi fac fisa medicala pe spaga.
Fara probleme.
Nici n-am trecut pe la cabinet. Doar ce-am dat niste sange.
Vorbind de sange.. am sofatul in sange. Dupa nici 3 ore de sofat(3 ore, nu trei sedinte) conduc (zic eu) bine.



Va doresc numai bine si succes in continuare.


Puneti-va pe invatat legislatia si nu uitati ca traim in rRomania

PS: cititi acest articol: http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Oft...lorilor_727.htm
Pe mine unul m-a luminat mult.

This post has been edited by Scream: 21 Mar 2007, 03:03

Da, e adevarat ca nu ma grabesc. Am abonament pe toate liniile, si o sa imi lipseasca neresponsabilitate calatoriilor cu cu autobusul, unde stau si ma uit pe geam, sau citesc cate un articol sau carticica. Masina nu am in vedere sa-mi iau curand, dar vreau sa pot face scoala pentru cand o sa vina ziua aceea. Deci, rabdare inca este.

De curiozitate, pe vremuri, cand armata era obligatorie, discromatii aveau voie sa faca armata?
Si mai lasati-o naibii cu statisticile alea cu 8-20% din barbati discromati, ca nu cunosc nici unul. Si din vreo 50 de oameni cu permis, ar fi putut sa fie unul.
Oricum, daca in Romania conduc toti pensionarii cu lentile de 8-9 dioptrii si reflexe lipsa (numai pentru ca au permisul de 100 de ani si nu i-a mai verificat nimeni), nu vad de ce discromatii nu ar conduce.

DaciaClub ti se pare o comunitate destul de obiectiva ?
ia uite aici ce zice statistica http://www.daciaclub.ro/Discromatie-t3151.html

Dintre toate problemele cu care se poate naste un om, aceasta e una din cele mai putin severe si cel mai usor de trait cu ea. In viata de zi cu zi nici nu-ti dai seama. Ce tin eu minte e ca la Grupul de Constructii Radio, nu aveam dificultati sa citesc codul de culori de pe piesele electronice. Mai am probleme la a recunoastea culoarea aproximativa a unui obiect vestimentar, cand acesta are nunate mai putin obisnuite. O data nu am facut deosebire la lumina slaba de bec, noaptea, intre niste piese de Rummy verzi si rosi. Nu prea gasesc fragute, si nici ciuperci, si banuiesc ca are lagatura cu felul in care vad culorile. Dar ziua, vad foarte bine si rosul si portocaliul, si verdele. Albastrul il vad foarte bine, intotdeauna. Deci e un handicap extrem de minor, si se pare ca in unele tari e posibil sa fii si pilot de avion, eventual cu restrictii de a zbura noaptea. A scris despre asta Radu Popescu pe blogul www.discromat.blogspot.com


Probabil, asta nu e motiv sa nu faci. N-o sa te puna la recunoasterea semnalelor luminoase, sau alte treburi unde discernerea clara a culorilor e necesara.


E vorba de aproximativ 8%. 20% e foarte exagerat. Exista o insula, Pingelap, unde sunt foarte multi discromati, dar unii foarte grav, care vad doar nuante de alb, gri, negru, si au mai mult slujbe de noapte, pentru ca lumina zilei ii deranjeaza extraordinar. Este o carte pe tema asta pa care am pus-o la resursele memoriului pe care l-am scris, Oliver Sacks, The Island Of The Colorblind, ISBN: 0676970354 (http://tomoiaga.ro/discromat.html, Anexa 3)


Nici eu nu vad. Adica vad culorile primare, dar nu vad de ce nu as putea conduce. Adica, zic eu, cei care nu vad sunt tocmai cei ce au facut legile.

Extras din memoriul "Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România", http://tomoiaga.ro/discromat.html

Anexa 1. Clasificarea deficienţelor cromatice

Deficienţele cromatice poartă mai multe nume, uneori folosite pentru a desemna acelaşi lucru. Cel mai cunoscut termen este daltonism, şi apoi discromatopsie sau discromatie. Deşi unii folosesc termenul daltonism pentru toate formele de deficienţe de percepţie a culorilor, acesta se referă în special la discromatiile de tip roşu-verde, anume, deuteranopii şi protanopii. Mai jos vom folosi termenul discromatopsie pentru a desemna toate tipurile de deficienţe cromatice (în engleză: colorblind, colorblindness). Aceste deficienţele sunt date de anomaliile care apar în celulele fotosensibile, aflate pe retină, în partea din spate a ochiului. După nume, Protos, Deuteros şi Tritos sunt denumirile celulelor con care conţin pigmenţi vizuali sensibili în domeniul lungimii de undă lungă, medie şi scurtă (culorile roşu, verde, albastru). Prin combinarea mesajelor care vin de la fiecare din cele trei seturi de celule con, omul percepe varietatea largă de culori pe care le vedem în mod normal [1].

Unei persoane care suferă de discromatopsie îi funcţionează anormal unul sau mai multe seturi de celule con. Anormalitatea se manifestă prin deplasarea (până la suprapunere) a domeniului lor de sensibilitate, astfel încât conurile responsabile cu verdele îl percep spre roşu, şi invers (vezi Anexa 2 pentru exemplificare grafică) [4]. Se poate distinge între mai multe forme ale acestor deficienţe. Cea mai frecventă (99% [2]) este anomalia receptorilor Protos (Protanomalie şi Protanopie) şi Deuteros (Deuteranomalie şi Deuteranopie). Mai rară este defectuozitatea Tritosului (Tritanomalie şi Tritanopie), şi foarte rar pot apărea cazuri unde doar un singur tip de receptor este sănătos (Monocromazie) sau chiar toate cele trei tipuri de receptori sunt defectuoşi, şi numai receptorii responsabili cu vederea de noapte, bastonaşele, funcţionează corect (Acromazie) [1].

Discromatopsia de tip roşu/verde (defectuozitatea receptorilor Protan şi Deutan) este cauzată de anomalia cromozomului X şi este ereditară. Femeile au doi cromozomi X, iar bărbaţii au câte un X şi un Y. Pentru ca o femeie să aibă deficienţe cromatice e necesar ca ambii cromozomi X să poarte defectul (dacă doar unul e defect, cel cu informaţia corectă o rescrie pe cea defectuoasă, în procesul de reproducere), pe când la bărbaţi doar unul (singurul, celălalt fiind Y), aceasta fiind cauza pentru care anomaliile cromatice sunt prevalente la bărbaţi. Se estimează că 8% dintre bărbaţii caucazieni (1 din 12) au o formă de anomalie cromatică de tip roşu/verde, în timp ce la femei procentul este de ~0,4%-0,5%. Anomaliile ereditare ale Tritosului sunt extrem de rare, fiind prezente la ~0,05% din populaţie. Pe baza opiniilor de mult formate, cauza discromatopsie este reducerea sensibilităţii receptorului anormal, deşi noile rezultate ale cercetărilor presupun deplasarea (engleză: shift) domeniului de sensibilitate al acestuia [1]. Această explicaţie recentă este consistentă cu experienţa discromaţilor cu deuteranomalie, pentru care este foarte dificil să diferenţieze în lumină crepusculară sau noaptea, între luminile portocaliu şi roşu, respectiv verde şi alb (explicabil probabil prin accentuarea componentei de roşu a culorii, şi prin atenuarea componentei de verde).

Clasificare şi definiţii. După modul în care omul percepe culoarea, vederea se clasifică în:

1. Tricromată - vederea normală este tricromată – toate cele trei tipuri de pigmenţi au percepţie corectă a culorilor

2. Tricromată cu anomalii - unul (sau mai multe) seturi de celule con au percepţia deplasată (eng: shifted)
Protanomalie - sensibilitate deplasată parţial dinspre roşu spre verde a receptorilor sensibili la lumina roşie
Deuteranomalie - sensibilitate deplasată parţial dinspre verde spre roşu a receptorilor sensibili la lumina verde (cea mai întâlnită, ~5% din bărbaţi)
Tritanomalie - sensibilitate deplasată parţial (probabil spre verde) a receptorilor sensibili la lumina albastră

3. Dicromată – percepţia unui set de celule con este complet suprapusă peste cea a altui set
Protanopie – roşul e perceput ca verde (domeniul de sensibilitate al receptorilor Protos e suprapus peste cel al receptorilor Deuteros)
Deuteranopie – verdele e perceput ca roşu (domeniul de sensibilitate al receptorilor Deuteros e suprapus peste cel al receptorilor Protos)
Tritanopie – albastrul e perceput (probabil) ca verde

4. Monocromată (acromată) - oamenii cu vedere monocromată nu percep (sau percep foarte slab) alte culori în afară de alb, negru, şi nuanţe formate din combinarea celor două (ca şi un film alb-negru)
Acromazie, monocromazie clasică - incapabili să combine culorile, vedere exclusiv în nuanţe de gri (monocromat bastonaşe)
Monocromazie atipică - recunoaştere a culorilor foarte scăzută (monocromat conuri)


Note:

1. Deşi pentru realizarea acestui studiu s-au depus eforturi semnificative, autorii nu sunt specialişti în domeniul oftalmologiei, şi există posibilitatea (scăzută) ca unele informaţii să nu fie factuale şi/sau actuale.
2. Pentru compilarea acestui studiu s-au folosit surse de informaţie scrise preponderent în limba engleză, găsite pe internet. Deşi au fost căutaţi aceşti termeni şi în paginile scrise în limba română, s-au găsit foarte puţine resurse care tratează acest subiect. Există două explicaţii posibile: medicii oftalmologi din România încă nu au o prezenţă profesională pe internet prin studii, articole, lucrări, etc., în limba română, sau/şi există efectiv foarte puţine studii şi lucrări în acest domeniu.
3. Din cauza prezentată la punctul 2, este posibil ca unii termeni de specialitate să nu corespundă exact cu cei folosiţi de lumea medicală românească, deoarece la unii s-a recurs la o adaptare din limba engleză.
4. Termenul medical ştiinţific folosit pentru a descrie anomaliile cromatice în limba română este discromatopsie. Totuşi, pentru a desemna persoanele discromatopsice s-a folosit termenul discromat, pentru simplitatea pronunţiei, şi pentru că e folosit în mod obişnuit.


Resurse:
[1] http://www.daltonism-ro.com/daltonism_discromatopsie.htm - Daltonismul şi corijarea acestuia, studii făcute de o firmă din Ungaria (în limba română)
[2] http://www.toledo-bend.com/colorblind/aboutCB.html - informaţii despre discromatie/daltonism (în limba engleză)
[3] http://www.iamcal.com/toys/colors/whatis.php - clasificarea discromatopsiilor (în limba engleză)
[4] http://www.firelily.com/opinions/color.html - Reprezentare grafică a percepţiilor normale şi defectuoase


Poate ati observat ca noile semafoare au un verde albastrui, si eu cred ca le-au facut asa tocmai pentru a veni in intampinarea nevoilor discromatilor. Intuiesc ca sunt facute in afara tarii, de oameni care si-au dat seama ca asta ii ajuta pe discromati si pe daltonisti. Verdele albastrui il deosebesti de rosu, chiar daca esti daltonist (protanop sau deuteranop). Eu am observat asta (nunata verdelui noilor semafoare) in Cluj.

Am obtinut si un raspuns preliminar incurajator la memoriu:

raspuns-ms.png

Sunteti discromati daca nu vedeti clar cifrele corecte in cateva sau toate din urmatoarele imagini:

ishihara5.gif ishihara7.gif ishihara2.gif

----

2.jpg 15.jpg 5.jpg

In primul set ar fi trebuit sa vezi: 5, 7, 2
In al doilea set ar fi trebuit sa vezi: 2, 15, 5

Nu te lasa!!!!!!!!!

Bafta.........

Daca te putem sprijini cu ceva te rog sa ne anunti.

Te salutam.

hmmm ... eu sunt aproape, ultima cifra am vazut-o 6 si nu 5

Si eu sunt discromat. La examenul pentru permis, la prima incercare, asistenta medicului m-a trimis acasa pentru ca ma pierdusem de tot, transpirasem tot, stiam ca situatia asta e incompatibila cu dreptul de a conduce un autovehicul, iar eu nu vedeam aproape nimic pe foile alea. Toata ziua m-am simtit ca dracu pentru ca stiam ca era posibil sa nu pot sa obtin permisul.

A doua zi am plecat pregatit, cu o suma destul de considerabila in buzunar, hotarat sa iau examenul ala cu orice pret. Ce sa zic, am ajuns acolo de dimineata, inainte ca medicul sa vina la cabinet. Asistenta a fost draguta, mi-a mai dat odata fisele alea si mai mult cu ajutorul ei am distins si eu cam 40% din ele si m-a trecut. Nici nu pot sa va zic ce piatra mi se ridicase de pe inima. Nu a vrut sa ia niciun ban, nimic.

@tomoiaga: Daca te pot ajuta cu ceva, nu ezita sa anunti.

maryus_83 stiu cum e.
Eu am luat medicalul pe pile. Si nu imi regret decizia(pariu ca nici mai incolo nu voi regreta!).
AM terminat scoala de soferi si nu am ratat nici un stop(pe unul l-am vazut greu, dar si instructorul s-a holbat destul la el ca sa-l vada).
Numai bine in continuare.

Tomoiaga si eu sunt dispus sa te ajut, daca am cu ce, singura conditie este sa-mi pastrez anonimatul.
Problema la mine ar fi faptul ca voi avea permis... si daca afla vreun politist ca am permis si sunt discromat.. vai si amar

This post has been edited by Scream: 19 Apr 2007, 16:03

Am uitat sa mentionez mai sus. Nu am avut si nu am absolut nicio problema de vedere, nici ziua si nici noaptea. Si am condus destul pana acum, nefiind nici pe departe sofer de dumnica.

Primul meu gand a fost sa apelez la cunostinte, ca ma consideram justificat sa fac aceasta ilegalitate, din cauza absurditatii legii, si din cauza ca in restul europei de vest si in SUA nu exista astfel de reglementari. Dar ceva m-a oprit parca. Ceva imi spunea ca sa aleg alta cale. Nu stiam deloc care va fi aceea, dar am simti ca trebuie sa merg pe maxim de transparenta, fara sa apelez la relatii. Am zis ca daca o sa imi dea de buna voie, e ok, si o sa fiu cu constiinta impacata, daca nu, o sa vad. Eu pun pe seama providentei Divine faptul ca am ales 'the hard way'. Inteleg ca majoritatea nu au energia, dorinta si perseverenta de a-si asuma o astfel de initiativa, ca oamenii fac scoala de sofer pentru ca au nevoie acuma de carnet, nu peste luni sau ani cand o sa se hotarasca legiuitorii si oftalmologii. Da eu nu-s grabit. Si mai am si incredintarea ca se pot schimba lucruri si prin initiative calme, calculate, si ca dezolarea sau blazarea sau resemnarea nu e o solutie. E important sa ajunga pretentia noastra la urechile la care trebuie. Eu am trimis mail si in Mass Media, dar nici unu nu a prins 'momeala' sa actioneze cu vreun articol sau reportaj. Nu-i nimic, rabdare este, perseverenta este, aliati s-or gasi. Ca doar suntem ~500.000 de barbati adulti cu anomalii cromatice, nu cativa printr-un colt. Ganditi-va ca din cei patru sute si ceva de parlamentari, sa zic ca 350 sunt barbati, sunt vreo 30 discromati. Asta doar in parlament. Daca ar ajunge cumva zvonul memoriului la discromati cu influenta, ca sa fie portavocea noastra. Aici am nevoie de ajutor de la voi. Dar cel mai probabil nu cunoasteti astfel de discromati. Nu conteaza. Poate vreunul de asta plictisit mai citeste forumuri, si gaseste postarile astea. Ceea ce trebuie sa se intample se va intampla, mai devreme sau mai tarziu. Trebuie sa ajutam (fortam) putin sistemul, atata tot.

This post has been edited by tomoiaga: 19 Apr 2007, 21:31

* 8-10% din populaţia albă caucaziană, de sex masculin. ~800.000 de bărbaţi români, din care ~500.000 adulţi

ro.png


* o anomalie minoră

discromatopsia.png


* o mentalitate retrogradă, discriminatorie şi ne-europeană

490302380_d8a9e6e845.jpg


* nişte reglementări ce perpetuează şi încurajează şpaga

nutrebuia_2.jpg


* un verdict ce handicapează

no-motor-cars.png


* Discromatopsia. Te priveşte şi pe tine.

ishihara-eye.png

Corect!!!!!!!!!

Nu te lasa.........[SIZE=14]


Bafta!!!!!!!!

Demersul asta facut aici ma lasa rece (pe caldura asta, nu e neaparat un lucru rau). De ce postezi aici si nu in alta parte?

Salut,

Am pornit fire de discutie pe trei forumuri, acesta fiind unul din ele. Rezultatele obtinute pana acum sunt intr-un post anterior, anume, raspunsul preliminar de la Ministerul Sanatatii.

Postez si aici pentru ca aici sunt soferi, inclusiv discromati. Si poate ca unul mai cu vaza citeste si se trezeste. Sau unul cu relatii oarecare. Sau cine stie. Eu arunc undita. Ce voi pescui, nu stiu. Scopul primar e de informare.

As aprecia sa imi spui care ar fi acea "alta parte", si daca voi considera ok voi posta bucuros si acolo.

Sperand la ploaie,

am si eu o intrebare, la daciile alea vechi si la alte masini oltcit de exemplu (ca de ala am avut si eu si sa nu zica cineva ca am ceva cu o marca anume) unde diferenta intre pozitia spate si stop frana e destul de mica, cu problema asta a voastra puteti observa acea diferenta ? sau chiar atunci cand e lumina puternica afara si nu prea se vad bine stopurile la masini nu crezi cumva ca voi sunteti in dezavantaj si ca nu ati putea reactiona la fel de bine ca ceilalti care nu au problema asta?

Astea au fost doar niste intrebari nu concluzii, daca voi credeti ca puteti face fata si acestor situatii atunci din punctul meu de vedere sistemul asta este nedrept cu voi

alta parte= fa un site cu un nume sugestiv, intra pe orice forum auto si pune link. E mai usor cu informatia structurata si adunata decat imparstiata prin posturi. Mergi la OTV, ca sigur te primesc!

www.tomoiaga.ro/discromat.html

Am pus pe DaciaClub si pe Motociclism. Si linkuri, si text, si imagini. Pentru ca oamenii sunt grabiti, le serverc informatia chiar sub ochi. Pentru ca doresc ca discutia sa se poarte pe respectivele forumuri.

Informatia structurata se gaseste in memoriu. Pe forumuri sunt discutii si update-uri ale demersului.

In 27 februarie 2007 am trimis mail cu memoriul la televiziuni, ziare si radiouri (pr@acasatv.ro, stiri@antena1.ro, info@kanald.ro, info@nationaltv.ro, pr@protv.ro, tvr1@tvr.ro, tvr2@tvr.ro, office@realitatea.net, office@telesport.ro, prima@prima.tv, tvrcultural@tvr.ro). Dupa cum observi, OTV lipseste. Intentionat. Oricum, eu nu sunt spectator OTV, nici macar nu am televizor.

Sfatul tau este rautacios.