Outline · [ Standard ] · Linear+ Oprire tarzie

Salut, De parca nu imi ajungea problema cu temperatura motorului acum am mai descoperit ceva: dupa ce iau contactul motoul nu se opreste instantaneu. Tin minte ca am auzit canva un mecanic spunand ca nu e de bine cand s intampla un astfel de fenomen. Este adevart? Daca da imi puteti spune cam ce ar fi? O sa merg la mecanic dar macar sa tiu despre ce e vb sa nu ma trezesc ca problema e minora si el cere motor nou... Multumesc tuturor anticipat!

Salut,
De parca nu imi ajungea problema cu temperatura motorului acum am mai descoperit ceva: dupa ce iau contactul motoul nu se opreste instantaneu. Tin minte ca am auzit canva un mecanic spunand ca nu e de bine cand s intampla un astfel de fenomen. Este adevart? Daca da imi puteti spune cam ce ar fi? O sa merg la mecanic dar macar sa tiu despre ce e vb sa nu ma trezesc ca problema e minora si el cere motor nou...
Multumesc tuturor anticipat!

Salut,
De parca nu imi ajungea problema cu temperatura motorului acum am mai descoperit ceva: dupa ce iau contactul motoul nu se opreste instantaneu. Tin minte ca am auzit canva un mecanic spunand ca nu e de bine cand s intampla un astfel de fenomen. Este adevart? Daca da imi puteti spune cam ce ar fi? O sa merg la mecanic dar macar sa tiu despre ce e vb sa nu ma trezesc ca problema e minora si el cere motor nou...
Multumesc tuturor anticipat!

Eu cred ca se auto-aprinde. Din cate stiu eu nu e bun, dar nu e asa de grav. Banuiesc ca e de la avans sau de la amestecul carburant.

ai depuneri pe bujii

Sau ai bagat gazolina !

Doamne fereste! Cum sa bag gazolina?! O fi ea Dacie dar tin la ea, sincer!
E drept ca am umblat la relanti azi dimineaa. Era cam jos si probabil ca din cauza asta s-a modificat si amestecul - n-am umblat la el si probabil ca nu mai face fata corespunzator...

Nu are legatura amestecul cu oprirea tarzie, nu mai prostiti omul de cap.
E o problema la aprindere/instalatia electrica, in sensul ca nu intrerupe curentul imediat dupa ce a luat contactul.
Poate sa fie amestecul si benzina goala fara aer, daca nu da scanteie nu se aprinde singur, ca nu e Diesel...

Nu are legatura amestecul cu oprirea tarzie, nu mai prostiti omul de cap.
E o problema la aprindere/instalatia electrica, in sensul ca nu intrerupe curentul imediat dupa ce a luat contactul.
Poate sa fie amestecul si benzina goala fara aer, daca nu da scanteie nu se aprinde singur, ca nu e Diesel...

Tutzigureanu,

Vorbesti din carti? Parca ti-am mai zis sa o iei mai usor cu datu cu parerea. Ma tot gandeam ce sa fac? Sa iti scriu sa fac off-topic? Sa iti sterg pur si simplu aberatia de mai sus?

Nu mai prostii oamenii, mai stai pe aici sa inveti, nu sa "inveti" alti oameni, ca fara suparare, mai ai de invatat sa apuci sa mai inveti si tu una alta pe colegii de forum.

Autoaprinderea apare de la benzina proasta in principal.
Ar mai putea fi bujii necorespunzatoare(mai calde decat cele recomandate), care ajung la temperaturi prea mari, sau de la chiulasa alezata prea tare marind raportul de compresie ceea ce duce la o incalzire puternica a bujiilor(in cazul asta se recomanda bujii mai reci), sau alti factori care cresc temperatura in camera de ardere ca amestec sarac sau avans mic.
Depunerile de calamina favorizeaza fenomenul.
Cam asta e.
Remediul sigur e montarea unui solenoid care opreste alimetarea cu benzina la luarea contactului (ca la nova).

Care ma lamuriti si pe mine.
Cum e indicat sa scoti bujiile si la le pui inapoi..cu motorul cald sau cand e rece?
Am auzit nustiu la ce mecanic ca in nici un caz sa le desurubi/insurubi cand e motorul cald..
Multumesc.

e de la bujii care se supraincalzesc. bujiile raman incandescente si dupa oprirea motorului, dand astfel nastere exploziilor

Care ma lamuriti si pe mine.
Cum e indicat sa scoti bujiile si la le pui inapoi..cu motorul cald sau cand e rece?
Am auzit nustiu la ce mecanic ca in nici un caz sa le desurubi/insurubi cand e motorul cald..
Multumesc.

Bujiile se desfac si se monteaza doar cu motorul rece. Acest lucru se datoreaza dilatarii diferite a aluminiului chiuloasei si a otelului de la bujii. La montarea bujiei, dupa infiletare aceasta se strange iar daca este calda atat chiuloasa cat si bujia la racire apar forte care ar putea sa foarfece filetul din chiulasa. Montandu-le la rece atat dilatarea cat si contractia se fac cu ansamlul montat.

Dar si invers nu exista riscu forfecarii? adica la montarea la rece, cand se incalzeste ansamblul nu exista riscul forfecarii dar in sens invesrs?

Bujia nu e din otel. E recomandat sa se demonteze reci pentru ca daca sunt calde te frigi

Bujiile se desfac si se monteaza doar cu motorul rece. Acest lucru se datoreaza dilatarii diferite a aluminiului chiuloasei si a otelului de la bujii. La montarea bujiei, dupa infiletare aceasta se strange iar daca este calda atat chiuloasa cat si bujia la racire apar forte care ar putea sa foarfece filetul din chiulasa. Montandu-le la rece atat dilatarea cat si contractia se fac cu ansamlul montat.

Hmmm...ar putea fi si aici ceva adevarat, dar motivul principal este socul termic la care este supus portelanul bujiei atunci cand demontat de pe o chiulasa fierbinte... se raceste mult mai rapid, existand pericolul sa crape...si invers daca montezi o bujie rece pe o chiulasa fierbinte viteza rapida de incalzire a portelanului poate conduce la craparea lui.

Bujia nu e din otel. E recomandat sa se demonteze reci pentru ca daca sunt calde te frigi 

Dar atunci din ce este facut filetul acesteia?

Ptr "tunderbird"
Socul este ca si inexistent. Adica ar trebui sa fie o temperatura mult prea mare, fata de 80 gr cat are motorul, ca sa se produca craparea ceramicii.In plus transmiterea caldurii se realizeaza prin conductie si convectie rezultand o incalzire progresiva si in ansamblu a bujiei, riscul craparii fiind aproape zero.

e din otel extrudat si pe deasupra are un strat de zinc

Ptr "tunderbird"
Socul este ca si inexistent. Adica ar trebui sa fie o temperatura mult prea mare, fata de 80 gr cat are motorul, ca sa se produca craparea ceramicii.In plus transmiterea caldurii se realizeaza prin conductie si convectie rezultand o incalzire progresiva si in ansamblu a bujiei, riscul craparii fiind aproape zero.

De ce esti asa sigur ca portelanul de pe electrodul central care se afla in camera de ardere ar avea numai 80 grdC?

De unde si pana unde sa fie conductie atunci cand scoti portelanul electrodului central la temperatura ambianta...poate sa fie un pic de transfer de caldura prin radiatie de la soare...glumeam.

Cred ca n-am suficient de explicit mai devreme...fisurarea se produce intotdeauna la nivelul izolatiei de portelan a electrodului central care este foarte fierbinte (sa nu uitam ca in timpul functionarii motorului acolo este nucleul initial de flacara). In acea zona peretele de portelan este foarte subtire si gradientul de temperatura este foarte mare (atunci cand te grabesti sa scoti afara bujia fierbinte) fisurarea este inevitabila, chiar daca in foarte multe cazuri nu poate fi vazuta cu ochiul liber.

Nu te contrazic ca exista pericolul deteriorarii filetului din chiulasa, dar nu acesta este motivul principal pentru care este contraindicata demontarea bujiei fierbinti.

Toata povestea asta cu coeficientii de dilatatare diferiti intre chiulasa si bujie, am putea admite ca ar sta in picioare la motoarele auto, dar cum explici la motoarele mari, industriale, pe gaz care au chiulase din fonta/otel cu un coeficient de dilatare apropiat de cel al materialului corpului bujiei. Acolo se insista si mai mult pe acest aspect, deoarece camera de ardere si implicit electrodul central al bujiei se racesc mult mai greu (inertie termica mai mare) si de aici ecartul de temperatura despre care vorbeam mai sus este mult mai mare.

This post has been edited by tunderbird: 15 Aug 2005, 17:30

Ptr "andu911"
Probabil ai vrut sa spui ca este din otel laminat la cald (adica otel laminat la 0,75 din temp de topire), aceasta metoda fiind singura care permite o omogenizare buna a cristalelor de metal si o recristalizare in profunzime a metalului.

Ptr "tunderbird"
Conductia apare in momentul in care bujia se infileteaza in chiuloasa. Se stie ca viteza de racire a unui metal in aer liber(linistit) este de 20 grade/ minut. Cam putin ca sa se produca fisuri.

[...] Se stie ca viteza de racire a unui metal in aer liber(linistit) este de 20 grade/ minut. Cam putin ca sa se produca fisuri.

Adica, chiulasa mea se poate raci de la 80 grade la 20-ambiant in doar 3 minute? Atunci de ce se regleaza jocul termic LA CALD DUPA 50 MINUTE?
E drept ca exista lichid de racire dar si asa, nu in 3 minute dar in 30 tot s-ar raci..

Ptr "tunderbird"
Conductia apare in momentul in care bujia se infileteaza in chiuloasa. Se stie ca viteza de racire a unui metal in aer liber(linistit) este de 20 grade/ minut. Cam putin ca sa se produca fisuri.

Fluxul de caldura este direct proportional cu suprafata de schimb de caldura, cu diferenta de temperatura T2-T1 si mai depinde si de natura materialului...tu vorbesti de racirea unui metal in aer liber...iti propun un experiment: ia o sarma de balot (otel ordinar) si una de cupru la acelasi diametru si lungime (ambele sunt metale), una intr-o mana si una in cealalta si incalzeste-le la aragaz...care se incinge mai repede?... dupa aceea lasa-le sa se raceasca...care se raceste mai repede?
In bujie exista si otel si ceramica, doua materiale cu comportament total diferit, la incalzire/racire... ceramica se raceste/incalzeste mult mai greu decat otelul (se cheama ca are inertie termica mai mare)...ai putea sa-mi spui si viteza de racire in aer liber (linistit) a ceramicii?

Regret dar nu fac parte din categoria celor care apleaca urechea la expresii impersonale de genul "se stie ca..., se spune ca..., se aude ca..." si vreau sa cred ca nici tu.
Nu o singura data am distrus bujii noi in felul acesta, obligat fiind sa le schimb in regim de urgenta pentru ca motorul trebuia sa produca. De cand am inceput sa le preincalzesc inainte de a fi montate pe motorul incins, n-am mai avut probleme.

Odata de mult, un profesor de schimb de caldura, la finalul cursului inainte de a intra in sesiune ne-a spus ceva de genul: "Tot ce v-am prezentat aici este doar un model matematic de calcul, nu uitati un lucru insa, caldura tot pe unde vrea ea se duce"!...asa ca da-mi voie sa am oarece rezerve vis-a-vis de viteza de racire de care vorbeai...

Ptr "diaconuliviu":
Doamne fereste, nu am vrut sa spun ca motorul se va raci dupa 3 minute. In cazul motorului este vorba de cantitatea de caldura acumulata de catre materialele componente ale acestuia. Reglarea se face dupa 50 minute de la oprirea motorului pentru a se realiza o egalizare a temperaturilor motorului in diferitele zone ale acestuia. Adica, temperatura supapelor este mai mare decat a tijei culbutorilor, mai mare decat a tachetilor si mai mare decat a culbutorilor. Ar fi complet aiurea sa faci un reglaj fara o "egalizare" a temperaturilor. Eu spuneam ca un metal incalzit la o anumita temperatura pierde cca 20 grade pe minut in aer linistit. Spre exemplu in apa, fluidul care are cea mai mare viteza de racire, viteza de racire este 600 grade/min.

Ptr "tunderbird"
Si eu am studiat in facultate atat Termotehnica (,) cat si tratamente termice. Experimentul pe care mi l-ai sugerat tu este irelevant. Intervine capacitatea termica a metalelor, diferita de la material la material precum si structura cristalina a acestuia care poate fi CVC sau CFC. Dar daca ai lua cazul singular, doar sarma de cupru sau doar sarma de otel vei observa ca am dreptate. Daca ai facut "Tratamente Termice" sau in orice carte de tratamente termice se dau valori pentru viteza de racire a diverselor materiale in diverse medii de racire. Stai linistit, am terminat "Masini Unelte si Roboti Industriali" si nu-mi permit catusi de putin sa vorbesc din auzite.

Cred ca acel 20 grade/minut mai are in componenta lui ceva ; adica o tona de otel se raceste cu 20 grade/minut si un kg de otel tot asa? pai atunci cade notiunea de cantitate de caldura.
Poate asta se refera NUMAI la suprafata de separatie... sau, altceva trebuie sa fie.
Studiul metalelor nu mi-a placut.. sincer.. am trecut cu ultimatumul "diagrama Fe-C"

Si eu am studiat in facultate atat Termotehnica (,) cat si tratamente termice. Experimentul pe care mi l-ai sugerat tu este irelevant. Intervine capacitatea termica a metalelor, diferita de la material la material precum si structura cristalina a acestuia care poate fi CVC sau CFC. Dar daca ai lua cazul singular, doar sarma de cupru sau doar sarma de otel vei observa ca am dreptate. Daca ai facut "Tratamente Termice" sau in orice carte de tratamente termice se dau valori pentru viteza de racire a diverselor materiale in diverse medii de racire. Stai linistit, am terminat "Masini Unelte si Roboti Industriali" si nu-mi permit catusi de putin sa vorbesc din auzite.

Ce mai vremuri... "Tratamente termice" am facut in anul I la cursul "Studiul materialelor", primul curs tehnic din facultate... excelent curs...parca vad diagrama Fe-C, facultatea ta se numea pe atunci TCM iar fetele erau extrem de rare (ca si acum, presupun).

Tu nu faci decat sa-mi sustii punctul de vedere cu cele spuse mai sus.
Inca o data, electrodul central al bujiei este izolat de ceramica...doua materiale diferite cu comportament diferit.

Admitem ca viteza de racire a electrodului central are valoarea pe care ai dat-o tu...ce se intampla cu portelanu?...nu cumva acea viteza de racire este mult prea mare pentru el?...daca da, portelanul fiind casant,sigur apare fisura.

Toate acestea mie mi s-au intamplat, nu vorbesc din auzite...daca insisti totusi, cand o sa am timp sa rascolesc prin biblioteca, o sa-ti pun la dispozitie si documentatie despre bujii.

interesant desen

Attached thumbnail(s)
spt_heatinout.jpeg ( Size: 27.79k ) Number of downloads: 59

http://www.xedex.ro/index/produse/consumabil/bujie1.htm

Ptr "diaconuliviu":
Corect, 1Kg de otel se raceste cu 20 grade/min iar 1 to tot cu atat. Difera cantitatea de caldura inmagazinata. Caldura se elimina prin planul de separatie dintre cele doua medii otel/aer.

Ptr "tunderbird":
Chiar ca ce vremuri. Eu am avut curs separat de Studiu metalelor si Tratamente Termice si separat Termotehnica. Am absolvit MU (masini unelte si roboti industriali). Cred ca desenul lui "andu911" explica tot. Ceramica preia 21% din camera de ardere iar prin radiatie si convectie disipa doar 4% adica exact atat cat disipa si electrodul => nici o diferenta de temperatura.

Ce ai vazut tu acolo este un bilant termic in timpul functionarii motorului, nu o distributie de temperaturi in interiorul bujiei.

Nici o diferenta de temperatura intre cine si cine?
Din explicatia ta rezulta ca portelanul din exterior ar avea aceeasi temperatura ca si portelanul din camera de ardere.

Si chiar nu vad unde disipa electrodul 4%, poate nu mai vad eu bine...

Pai si temperaturile "unde ajung"? Desenul prezinta transferul temperaturilor pe diversele componente ale bujiei. Daca observi, jos la "caldura de la combustie" este aratat 4% in dreptul electrodului. Daca citesti atent observi ca am spus: "ceramica preia 21% din caldura arderii si disipa 4% la exterior", restul se transmite prin conductie elementelor vecine.

Ptr "diaconuliviu":
Corect, 1Kg de otel se raceste cu 20 grade/min iar 1 to tot cu atat. Difera cantitatea de caldura inmagazinata. Caldura se elimina prin planul de separatie dintre cele doua medii otel/aer.

Adicatelea 1 kg otel se raceste in acelasi timp cu 1 tona otel.
Sau 1 kg de tabla se raceste in acelasi timp cu 1 kg de blum.
N-as crede.
Ce spui cu scaderea aia probabil, cum am spus, e ceva specific, la numitorul unutatii de masura o mai fi ceva.

La desenul ala, e vorba de cantitati de caldura transferate, nu de temperaturi.

Repet, este vorba de un bilant termic...bujia este o cutie neagra cu mai multe intrari si iesiri, nu ai nici o data despre transferul de caldura in interior.

Temperaturile nu se transfera, caldura se transfera...temperaturile sunt marimi de stare si au o variatie care se datoreaza transferului de caldura.

Totusi, nu inteleg ce vrei sa spui cu "nici o diferenta de temperatura".

Acel bilant termic nu ne ajuta prea mult in discutia referitoare la demontarea bujiei cu motorul fierbinte. Altele sunt conditiile atunci cand demontezi o bujie fierbinte sau cand montezi o bujie rece pe motor fierbinte.