Outline · [ Standard ] · Linear+ despre vanatoare, mistreti, iepurasi si baroni, si evident minicinosul urs

Daca-i privat intra sub incidenta cotei aprobate ? Da. Si tot ce misca in vinatoare tine de AJVPS. Sunt multe fonduri de vinatoare date in concesiune. Ceea ce a facut Tiriac in plus este gardul. Asta pentru usurarea si satisafactia "bossilor" care vineaza. Cind Tiriac a primit padurea, avea din start X mistreti, Y caprioare etc, asta nu-i da dreptul acum sa-i faca praf, ca el e proprietar. E pe undeva acelasi lucru, cu vine ursul la mine in ograda, imi face stricaciuni, il prind, dar nu pot sa-i trag in cap pina n-am aprobare de la AJVPS.

Daca-i privat intra sub incidenta cotei aprobate ?

Da. Si tot ce misca in vinatoare tine de AJVPS. Sunt multe fonduri de vinatoare date in concesiune. Ceea ce a facut Tiriac in plus este gardul. Asta pentru usurarea si satisafactia "bossilor" care vineaza. Cind Tiriac a primit padurea, avea din start X mistreti, Y caprioare etc, asta nu-i da dreptul acum sa-i faca praf, ca el e proprietar.
E pe undeva acelasi lucru, cu vine ursul la mine in ograda, imi face stricaciuni, il prind, dar nu pot sa-i trag in cap pina n-am aprobare de la AJVPS.

ce spui tu este logic numai ca eu am citit ca el a suplimentat pe banii lui numarul de oratanii asa ca poa' sa spuna ca a impuscat ce-a adus (in afara cotei) !

Pai si p'aia tot dintr-o padure i-a adus, ca doar nu i-a fertilizat in vitro, la banca de pe Titulescu.

E acelasi lucru ca si padurea. Eu am mostenit vreo 3 ha de padure, dar nu pot taia din ea, decit cu acordul ocolului silvic. Si vin aia, se uita la copaci si-mi spun, asta-l tai acum, asta peste 5 ani etc.

This post has been edited by bomicabomic: 25 Jan 2005, 15:50

mai i-a dus de afara; uite am mai sapat si se pare ca si altii si-au pus aceiasi intrebare :

"Există însă o problemă: a fost depăşită cota de recoltă aprobată pe acel domeniu pentru 2005 de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Şeful Biroului de Vînătoare din cadrul MAPDR, Ilie Mihalache, ne-a declarat că pentru Fondul Balc cota a fost stabilită la 30 de mistreţi pe an. „Împuşcarea animalelor din crescătorie poate avea loc doar în ţarc. Eliberaţi din acel loc, mistreţii au ajuns pe fondul propriu-zis, iar aici cota este clară. Cine o depăşeşte riscă pedepse penale“, ne-a spus Mihalache. De la un an la doi ani de închisoare sau amenzi penale de la 100 la 150 de milioane de lei, prevede articolul 36 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic. O discuţie cu domnul Ţiriac nu a putut avea loc, pentru că de aceste aspecte se ocupă avocatul său, Nicolae Mîndrilă. „Totul s-a desfăşurat conform legii. Este o neînţelegere ori există anumite interese politice în urma schimbării puterii. Există o ordonanţă guvernamentală din vara lui 2004 care spune că gestionarul unei crescătorii de animale sălbatice poate vîna cît stabileşte. Fără restricţii ca număr de animale“, ne-a declarat avocatul Mîndrilă, precizînd că „vînătoarea nu a avut loc în ţarc“. Ceea ce înseamnă că au fost ucise animale pe fondul de vînătoare la o cotă stabilită precis. Şi încălcată, conform specialistului din minister." - Cotidianul

Voi ati inteles ceva?

Nu prea stiu care-i ordonanta aia. Daca exista asa ceva, e naspa rau. Sa ramina la latitudinea proprietarului mi se pare nasol tare. Cine stie ce dement e ala si impusca femele gestante, care parca conform legilor in vigoare nu prea e voie.

1. vinatoarea cu gonaci nu e neaparat o inventie moderna, ea se practica de mult timp ... ideea e ca la 5-6 vinatori sint vreo 10-12 gonaci care "mina" animalele inspre linia de tragere ... sanse de scapare sint destule pentru animal, daca se trage cu arme de vinatoare normale, nu carabine cu glont, porcul trebuie sa vina destul de aproape pentru un foc mortal si cresc sansele de a simti vinatorul ... din acel moment, nimeni nu-l mai vede, ca demareaza fulgerator.
2. un unchi de-al meu a vinat un mistret capital timp de 8 ore iarna, un monstru de 250kg pe care a avut "ghinionul" sa-l atinga usor cu un glont cind animalul a trecut prin linia vinatorilor, dupa ce sfisiase vreo 2 ciini si ranise un vinator ... codul etic al vinatoarei l-a obligat sa urmareasca acel animal ranit; a fost cea mai teribila vinatoare din viata lui, porcul a cazut dupa 4 focuri, era atit de puternic incit a alergat ore intregi cu 2 gloante in el si il simtea pe unchiu-meu de cite ori se apropia la distanta critica.
In fine, vinatoarea e un sport frumos ... daca sti cum sa-l faci sa fie frumos.

Carnagiul de la Balc e deplorabil din punctul meu de vedere, la ~30 de vinatori au cazut ~180 de mistreti, adica 6/om in 2 zile de vinatoare .. cam mult, mai ales ca pe terenul de vinatoare respectiv am inteles ca erau inainte de isprava in jur de 400 de mistreti; la o proportie de 40% recoltati, ma indoiesc ca toti 185 au fost vieri batrini, au cazut si femele si tineret, la gramada ...
Ai draq europeni, au dat navala ca vaca-n lucerna, au uitat cum a disparut vinatul din tara lor; cit despre Adi, daca chiar a impuscat 23 de animale in 2 zile, eu zic ca este bolnav ... bolnav rau ...

Adevarat ce spui Flex. In plus daca nu l-ai dilit din prima mai exista varianta sa se dea la tine. Sunt foarte agresivi cind sunt raniti si daca nu esti atent intra in tine ca un bolid de formula 1.
La domeniul lu Tiriac nu cred ca se punea problema. Cred ca baietii trageau de dupa gard. nu zice nimeni sa nu vinezi. E frumos. Dar una e cind tine cit de dibaci esti, cum simti animalul. Practic asta-i farmecul vinatorii.Si alta cind iti vine in fata, fara nici o posibilitate de scapare si tragi in el ca Gheorghe. Daca sunt meseriasi asa in ale vinatorii, ma intreb ce fac cind dau la rate, lisite si alte zburatoare. Sau le prind altii inainte le leaga de picior cu ata si cind e ziua de vinatoare le inalta precum zmeele sa aiba cit mai multe realizari primul vinator al tarii.

Trist rau e tot.

Cu totii suntem mai intregi sau mai distrusi la cap, nu exista sanatosi si bolnavi. Insa anumite persoane, dintre cei participanti la respectiva "vanatoare" (am un anume respect de la distanta fata de practicantii acestui sport, si nu vreau sa-i bag in aceeasi troaca), este cert ca au anumite deviatii de comportament (ca sa fim blajini). Un om echilibrat psihic nu gaseste o satisfactie ucigand, la gramada, tot ce-i pica in fata. Mai mult, in calitatea sa de co-gazda (zic asta avand in vedere faptul ca AN se afla la conducerea AGVPS) mi s-ar parea mai normal sa-i fi lasat pe ceilalti invitati sa-si dovedeasca maiestria. Insa nu, domnia-sa, pare-se, a tinut mortis sa fie in capul listei!

Oricum, mi se pare ridicol, chiar in scopuri de "solidificare" a unor relatii de afaceri, sa macelaresti niste animale impinse cu gonaci de la spate. De ce nu impusca vaci, oi, gaini, ca mare diferenta in abordare n-ar fi. Mare minune daca nu era si vreun baiat in camuflaj care tragea cu glont in patrupedul ochit de "carmaci". Oare chiar erau legende cele cu fazanii gata impuscati aruncati in sus pentru ca Ceasca sa fie mandru? Aceasta ultima intamplare ma face sa ma gandesc ca nu.

Nu stiu ce poate face statul in treaba asta. Insa daca ar trebui sa ia cineva vreo masura, ar fi tocmai vanatorii din aceasta tara. Sa se delimiteze de aceste practici care ii fac de ras in fata unei tari intregi si care, pana la urma, contravin spiritului si culturii vanatoresti.

nu sunt de acord cu vanatoarea din multiple motive, nu le mai spun pe toate..

unul singur ma enerveaza tare de tot: am ajuns un fel de Kenya, in care vin lorzii si impusca, scuipa si se cara...adica un altfel de turism nu suntem in stare sa facem...

atunci ce pielea mea pretentii sa mai ai de la braconieri? daca tu ditamai omul cu teschereaua plina nu te poti abtine.. du-te fratele-meu in k1 daca vrei sange...

Daca sunt meseriasi asa in ale vinatorii, ma intreb ce fac cind dau la rate, lisite si alte zburatoare. Sau le prind altii inainte le leaga de picior cu ata si cind e ziua de vinatoare le inalta precum zmeele sa aiba cit mai multe realizari primul vinator al tarii.

Trist rau e tot.

O sa razi, dar chiar am citit in Catavencu de curand o treaba d-asta, cum ca au obtinut prin incrucisare o rasa de razte mai puturoase, imi pare rau ca imi scapa numele ca era tare comic, tocma ca d'alde Nastase sa poate vana cu succes si zburatoare. E pe bune.

Ati citit "Cartea de la Gura Zlata" a lui Titus Popovici?
Asta descria nobletea vanatorii..
Pt el a impusca din stand era o jignire si o dovada de nemernicie.
Vanatoarea presupune haituirea vanatului, sa mergi dupa el km si km, sa te cateri, sa ito rupi genunchii, sa-ti julesti fundul pe pietre si la sfrasit sa impusti un animal care inseamna un trofeu, adica un exemplar special.

A, daca e un urs turbat sau mistreti prea multi, ok, se face o "expeditie" speciala cu scopul asta.

In tarile din afara se practica vanatoarea cu pusca...cu ap foto.
E o pusca aproape la fel ca una normala, doar ca face poze! Ajuns acasa poti vedea if ai nimerit sau nu.
Pentru ca la vanatorile de "zmecheri" pe langa vanatul omorat mai este o problema: vanatul doar ranit, care scapa si moare in chinuri.
Nobletea vanatorii te impiedica sa tragi daca nu esti sigur de foc.
Dar cum la noi si Adi Minunatu are permis de vanatoare...de ce dracu sa te miri....
Tara de toata jena!

... decat ca e seful AJVPS si ca s-au vanat acolo de 3 ori mai multi porci decat planul pe un an, aprobat de AJVPS! (citat din carcotasi, pentru ca articolul de pe site-ul Adevarul a disparut
si au ramas doar comentariile! Oare de ce? )

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?pag...ticle_id=114136

Wow incredibil ... chiar in halul asta a ajuns Adevarul? L-au cumparat PSD-ul de tot?

Treaba-i clara:
"Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Vasile Lupu, a precizat ca pentru vinatul din complexele de genul celui de la Balc nu sint stabilite cote. Potrivit lui Vasile Lupu, aceste complexe functioneaza dupa norme proprii si nu se supun legii prin care MAPDR stabileste cote anuale. Decizia privind numarul de animale ce pot fi impuscate apartine proprietarului complexului. Lupu afirma ca persoanele care vineaza in astfel de complexe nu au nevoie de autorizatie de la MAPDR" (Lidia Truica)

Totul a fost legal dar imoral.

Da Costi am vazut si eu. Insa, cred ca legea ar trebui modificata. La noi cind se da o lege nu se gindeste in profunzime si probabil ca nu au gindit si situatia de fata.
In temeiul acestei legi, tu proprietar de fond vinatoresc, poti prinde din toate padurile patriei, mistreti, ursi, ciute etc, le bagi la tine in proprietate si dupa aia le dai in cap.
Cam asa cica ar fi facut musiu Tiriac, care mai are o padure si pe linga Borsec. Cica a pus capcane, cu acordul AGVPS, in Harghita si Covasna, pentru mistreti, ca sa-i prinda si sa-i bage in tarcul de la Balc. Treaba cu adusul de afara cica ar pica, pentru ca trebuie facute o basca de formalitati si o basca de bani (bine la Tiriac nu se pune) pentru a introduce in tara animale salbatice.
Bun, sunt de acord, cu capcanele, dar asta inseamna ca in acele tinuturi sa nu mai organizezi vinatori pe o perioada de timp. Si cred ca nu se intimpla treaba asta. Nu de alta, dar se razvrateau vinatorii adevarati din tara.
So, printr-o lege data de onor Guv Nastase, nea Tiriac cu punga groasa, poate sa stringa tot vinatul din Ro, la tarcul lui si sa-l impuste in masa nu stiu ce psihopati cu bani.
Da-o pielea mea de lege si de tara de kkt.

Si ca sa inchei nu pot sa spun, ca facind analiza vinatorii de la Balca avem :
1. AN cistigator, si-a varsat toti nervi acumulati in campanie si dupa
2. IT perdant, si-a epuizat toate fortele in patul Andreei Marin

Treaba-i clara:
"Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Vasile Lupu, a precizat ca pentru vinatul din complexele de genul celui de la Balc nu sint stabilite cote. Potrivit lui Vasile Lupu, aceste complexe functioneaza dupa norme proprii si nu se supun legii prin care MAPDR stabileste cote anuale. Decizia privind numarul de animale ce pot fi impuscate apartine proprietarului complexului. Lupu afirma ca persoanele care vineaza in astfel de complexe nu au nevoie de autorizatie de la MAPDR" (Lidia Truica)

Totul a fost legal dar imoral.

si aproximativ cand a fost data legea/ordonanta aia?.... cam in vara lui 2004.... cam cand credeti voi ca a fost cumparat domeniul ala de Tiriac pentru a fi transformat in "complex"-ul prevazut de ordonanta?.... hmmm.... mie imi miroase a lege data "cu dedicatie".... ori asta acuza de doua ori Guvernul la putere in acel moment si, in mod direct, pe musiu Bombonel! .... va reamintesc imaginea care mi-a descretit fruntea si m-a bine-dispus ieri: "Bombo vazut prin teava unei pusti de vanatoare".... sau prin catare

Pai chiar asa este. Cele 11.000 ha au fost concesionate initial pe 10 ani fara urma de licitatie contra unei taxe de 9,3 mil pe an (!) si mai apoi "impuscatu" (Sirbu nu Ceasca) a prelungit concesiunea la 49 de ani (parca).

Faza tare este ca acum avocatul lui IT (Mindrila pt Andrei ) a dat-o la intors, cum ca vinatoarea a avut loc in tarc he, he si pa, pa cota.

In plus s-au luat si de ala micu (2 m) cum ca n-avea dreptul sa puste si se cearta politia cu procuratura ca cine trebuia sa-i ia pusca

Tara lu' Papura Voda !

Ultima notitzia: Nastase nu comenteaza !

Daca sunt meseriasi asa in ale vinatorii, ma intreb ce fac cind dau la rate, lisite si alte zburatoare. Sau le prind altii inainte le leaga de picior cu ata si cind e ziua de vinatoare le inalta precum zmeele sa aiba cit mai multe realizari primul vinator al tarii.

Trist rau e tot.

pai cand rateaza vine paunescu ca tot e membru psd si ii indeamna:
''priviti aceasta rata! si moarta tot mai zboara!
in aer o mai tine doar dragostea de tara!''

Priviti această raţă
Ea, chiar şi moartă zboară
Şi-n aer o mai ţine,
Doar dragostea de ţară ...

Priviţi acest mistreţ
El chiar şi mort mai zboară
Şi-n aer îl mai ţine ,
A lui Adi rafală ...

Aveti rabdare si cititi e f. bine scris!!!

Faţa cea hidoasă a vînătorii
Nicolae R. Dărămuş (Cotidianul 27/01)

A fost un act de un rar ridicol, trădînd conştiinţe pitice, personalităţi dizarmonice şi complexe de inferioritate.

Despre faţa hidoasă a vînătorii am scris nu o dată. Iată însă că fostul tenisman Ion Ţiriac s-a îngrijit să o arate public, mîndru că face parte din ea, cu ocazia vînătorii pentru „feţe subţiri“ organizată în ianuarie, pe terenul privat Balc, din Bihor. Spun „fostul tenisman“ deoarece cred că domnul Ion Ţiriac, indiferent cîte „merţane“ are, cîţi dolari posedă în cont şi cîte microfoane îl înconjoară, trebuie luat exact drept ceea ce este „în cuget şi simţiri“ şi nimic mai mult: un fost sportiv. Fără îndoială că unul bun, repet, nimic mai mult. E adevărat că domnia-sa, sub masca modestiei, subliniază, în faţa camerelor de luat vederi, că nu are şcoală, dar lipsa studiilor în sine nu e, de fapt, gravă, pe lîngă lipsa de educaţie, de bun-simţ sau lipsa de cultură. De aceea mi-aş permite unele consideraţii asupra nivelului educaţiei, culturii şi gusturilor domniei-sale, generate de vînătoarea amintită, soldată cu 185 de mistreţi ucişi într-un ţarc, şi de declaraţiile făcute reporterilor de domnia-sa şi de unii invitaţi „de elită“. Fiindcă o astfel de vînătoare este, pînă la nivelul detaliilor, un act de un rar ridicol, trădînd sau conturînd, „la scenă deschisă“, minţi mici, conştiinţe pitice, personalităţi dizarmonice, complexe de inferioritate ireductibile, nevolnicii şi tare cu ascendenţă familială profundă – pulsînd uneori în vene cu „sînge albastru“ – toate compensate, iluzoriu, printr-un cont bancar gras şi prin asasinarea cu arma a unor sălbăticiuni, înspăimîntate, fără şanse de scăpare. Altcumva spus, subcultura banului, neputinţa intimă de „a fi“, irepresibila dorinţă de „a părea“, în care pragmatismul şi eficienţa ţin loc de valoare şi de virtute, argumentate cu „morala glonţului“.

Actorii sau sălbaticii. Actul întîi al spectacolului îl oferă vînătorii, la sosire. Se adună într-un loc dinainte stabilit, aduşi în maşini de teren, 4x4, cu şofer. Sînt îmbrăcaţi după moda catalogului de vînătoare Frankonia 2005: haine „leopard“, împletind ocru-verde, cafeniu, cu buzunare în relief, nenumărate, împodobite cu fermoare şi capse, false şi adevărate, bocanci „multistrat“ impermeabili, cizme căptuşite cu încălzitor electric, pălării cu urechi ascunse (pentru un caz de ger), mănuşi cu fante pentru scos degetul la trăgaci. Coboară din maşini gravi, importanţi, şi mişcările au acea ostentaţie calmă a premeditării diplomatice. Sînt atenţi să nu fie nici prea familiari, nici prea încliftaţi. Se salută cordial, îşi strîng mîinile, uneori totuşi se îmbrăţişează, bătîndu-se pe spate, ca după o îndelung aşteptată regăsire. Gesturile par bărbăteşti, deranjînd o aparentă camaraderie „de guerre“, deşi majoritatea vînătorilor sînt genul care ar naufragia, pierind, dacă ar fi lăsaţi fără însoţitor, pe o saltea pneumatică, într-o piscină de hotel. Pluteşte în jur un aer de „macho“ trecut de cincizeci de ani, ca la pregătirea unor fapte de arme măreţe, amintind de debarcarea din Normandia. Armele apar mai apoi, după ce „conspiritualii“ s-au cunoscut, s-au recunoscut acomodîndu-se reciproc, după ce „bisericuţele“ s-au format, cu acceptarea, vrînd-nevrînd, a plebeilor de sorginte estică. La început, se arată tocurile armelor: prelungi, din piele „natur“, poansonată sau lucrată „la cuţit“ cu scene cinegetice. Mişcările protagoniştilor par desprinse dintr-un film la „ralenti“, avînd precizia marţială a unor scene cu ucigaşi plătiţi. Aşa şi e, doar că aici ucigaşii plătesc, spre a putea ucide. Fermoarele sfîrîie, capsele pocnesc stins şi, în soarele crud al dimineţii, strălucesc ţevi de calibru mare şi lunete de precizie. Fiecare îşi agaţă arma de umăr, abordînd un aer neglijent, părînd a ignora prezenţa acestei recuzite mortale, doar a venit „la aer, în natură, să se relaxeze“…

De fapt, se află înăuntrul unei uriaşe frămîntări: trage cu ochiul la arma vecinului, a camaradului, la armele necunoscuţilor şi face comparaţii tăcute, clocotind adesea de ciudă. Deopotrivă urmăreşte atent pe feţele celorlalţi invidia, dacă el are o armă de ultimă generaţie sau vreun unicat ieşit din mîinile vreunui armurier vestit. E un duel al tăcerii, al nervilor, al vanităţii, ascuns în zîmbete indiferente şi amabile. Apoi, deşi regulamentul interzice, din buzunare discrete apar clondire metalice, plate, cu băuturi fine, tari. Dincolo de păduri, gonaşii: ţărani din partea locului, plătiţi, şi personalul societăţii cinegetice, aşteptînd semnalul. Telefoanele mobile au înlocuit vechiul corn de vînătoare. Între plebei şi „elita“ cu arme, în sihlele înconjurate cu gard electrificat, mistreţii încă dorm sub aburul dimineţii.

„Vaca scăpată în trifoi mănîncă pînă se umflă şi plesneşte“, spune proverbul, născut dintr-o irefutabilă experienţă. „Vaca“, în cazul vînătorii de mistreţi de la Balc, Bihor, a luat chipul unor patroni străini cu firme vestite, al unor dictatori de bănci, ba chiar al unui prinţ. A luat şi chipul unor politicieni români pe nume Adrian Năstase şi Ilie Sîrbu, toţi conduşi la „trifoi“ de „ciobanul“ Ion Ţiriac, un fost tenisman. Amintita vacă colectivă, de vînătoare fiind vorba, n-a mîncat pînă s-a umflat, ci a tras cu armele pînă la înroşirea ţevilor de căldură şi a zăpezii de sîngele a 185 de mistreţi. Despre fondul de 11.000 de hectare, atribuit fără licitaţie societăţilor cinegetice Zimbrul şi Wild Boar, şi despre uciderea într-un ţarc a animalelor învăţate cu omul, presa a scris şi va mai scrie, imoralul şi ilegalul făcînd aici casă „bună“. Pornesc disertaţia mea de la constatarea unui naiv, exprimată printr-un SMS, văzută pe „burtiera“ unui post de televiziune: „Nu mă aşteptam ca domnul Ion Ţiriac să facă aşa ceva“. Acestui naiv mă simt dator să-i răspund, fiindcă, dacă mă uit în jurul meu sau dacă iau ca valabil sondajul pentru „cel mai iubit om de afaceri român“, dîndu-l recent drept cîştigător pe Ion Ţiriac, constat că milioane de români sînt încredinţaţi că Ion Ţiriac este un om rafinat, luminat, inteligent, generos, cultivat chiar.

Or, convingerile mele fiind cu totul altele, mă simt dator să relativizez măcar imaginea publică a unui individ a cărui priză la mase şi al cărui farmec personal n-am reuşit să le înţeleg şi să le accept. Cum sînt pornit pe spargerea „mitului Ţiriac“, voi începe cu analiza unei fotografii recente, publicată pe prima pagină a cotidianului Independent din data de 24 ianuarie 2005: Ion Ţiriac, îmbrăcat în belicoase haine „leopard“ pozează „à la Hemingway“, la coada unui vier cu colţi mari. Fotografia, luată meşteşugit, cu rîtul sălbăticiunii în prim-plan şi cu puşcaşul în fundal, prin proporţiile inversate – porcul mai mare în faţă - vrea să sublinieze mărimea porcului mort şi vitejia şi măiestria celui viu. Dar… ghinion: domnul Ţiriac ţine în mîna dreaptă o carabină cu lunetă. Dar nu o carabină cu patina vremii, cu ţeava brunată neagră, eventual cu arabescuri incrustate manual. Nu! Ţine în mînă o carabină „ultimul răcnet“, cu ţeava şi luneta nichelate, strălucitoare. O armă cum am văzut la mulţi dintre snobii „tranziţiei“, scumpă, e drept, rezistentă la intemperii, care nu necesită îngrijire: o armă care unui vînător de soi nu i-ar trebui nici gratis! A-ţi dori şi a folosi o astfel de armă e ca şi cum ai merge la Atheneu, la un concert cu Zubin Mehta, încălţat cu cizme de cauciuc dacă afară plouă. O armă de pragmatic simplist, care-l fereşte pe posesor de cazna rafinată a ceremonialului de după vînătoare, cînd cenzuratăţarea puştii, obligatorie – oţelurile bune ruginesc iute! – dă viaţă lungă acesteia şi amintirilor. Domnul Ţiriac n-are vreme de fineţuri arhaice!

Pesemne că, grăbit, după vînătoare, aruncă arma în vreun colţ şi se repede spre dormitorul cu „Surprize, surprize“ sau spre avionul cu care decolează spre alte bucurii ale spiritului cum sînt afacerile profitabile. Exprimarea domnului Ion Ţiriac, atunci cînd e copleşit cu microfoane de reporter, este o altă dovadă de rafinament intelectual, formulările potrivindu-se de minune întrebărilor de genul „Neam’u’, dom’le Ţiriac, pune potu’ pe masă dacă bate palma?“. Nici concluziile rostite cu gura proprie, după carnajul de la Balc nu fac excepţie de la academica retorică mai înainte amintită: „Din punctul de vedere al valorii vînatului, al peisajului, invitaţii mei au căzut în fund“. În cazul în care prinţul Max Emmanuel von Thurm und Taxis s-a ridicat din fund, ar fi bine să citească pe Internet aceste rînduri. Şi mai spune Ţiriac, elogiind măcelul pseudocinegetic: „E bine să faci lucrurile ca lumea, dacă vrei să-ţi vină aici oameni de genul acesta“. Adică, de genul mischiilor, iacobovilor cu nume străine, de care Europa şi lumea nu duce lipsă, care apreciază imbecilităţile cinegetice şi cu care se pot face afaceri, poate, la limita legii. Bomboana de pe tortul „bunului-gust“ o pune sigla firmei Wild Boar, care a concesionat terenul Balc, materializată într-un inegalabil kitsch-insignă: înăuntrul unui cadru rotund din frunze de stejar stă atent capul unui cerb.

Nu e unul carpatin, ci un cerb american, aşa-numitul cerb cu coadă albă – sau cerbul de Virginia (Odocoileus virginianus), un animal absolut inexistent în fauna României. Ţine totuşi între coarne, uimit şi încăpăţînat, stema României cu tricolor, iar dedesubt, sporind mirarea inocentului erbivor, stă scris cu litere aurite „WILD BOAR“, adică, pe americăneşte, „mistreţul“. La aşa minţi, aşa siglă. Cît despre fostul premier Adrian Năstase, care a ucis la acea vînătoare 23 de mistreţi, nu pot spune decît „Cine se aseamănă se adună“. „A fost un lucru frumos, deosebit“, declara unui reporter Întîiul Vînător.

Mersi mil ca ai postat articolul asta. A meritat citit, omu spune cam gandeam si eu despre acest Tiriac.

Lucru mare daca s-a hotarit Tiriac sa iasa pe post aseara la Realitatea, cvu Stelian Tanase.

Ce am retinut: s-a ajuns la un compromis in sensul ca imprejm.muirea aia e considerata tarc (deci impusca nene ... ), au fost 35 de invitati din care 30 foreigners a caror cifra de afaceri este de 10 ori PIB-ul RO.

A vinat de sute de ori cu Maurer, o data cu nea Nicu (da' n-a tras) si merge de 20 de ani la vinat de lei timp in care a "recoltat" si un elefant.

Dupa asta m-a luat somnu '

Mi-a fost scarba de rationamentul unui om de afaceri: ne agitam atata, cand el a venit cu investitorii de toarta si de fapt ar trebui sa-i fim recunoascatori. In pasalacul Romania, poate va merge cu potera pe strada, va salta fete frumoase, le va da la mosii Europei contra unor minunate investitii.

Stiu pe cineva pentru care 90% dintre muncitorii romani sunt "stupid monkeys". A fost fun probabil pt acei strainezi sa vina la vanatoare in Ro... cum se numeste? Ron... ceva prin Africa pe acolo.

Cu atat mai patetici cei care le iau apararea acestor trogloditi.

Chiar, un alt obicei in afacerile de nivel inalt este sa distrezi "distinsii oaspeti" cu fetite capabile sa faca absolut orice.

Si asta este perfect legal, daca aduce bani iar aia "cad in fund"?

Superb articol, cinste cui l-a scris.

Chiar, un alt obicei in afacerile de nivel inalt este sa distrezi "distinsii oaspeti" cu fetite capabile sa faca absolut orice.

Si asta este perfect legal, daca aduce bani iar aia "cad in fund"?

L-am vazut si eu aseara putin pe Tiriac. Mi se pare mie sau a inceput sa gindeasca cu creierul lu Andrea Marin?

Pai este perfect legal cind e vorba de Tiriac. Cind Pinalti, le-a pus la dispozitie arbitrilor, folcloriste, n-a mai fost.

Vanatoarea rusinii nationale

Micea Cartarescu (Jurnalul)

Opinia publica n-ar trebui sa treaca usor, ca peste un fapt divers, peste cea mai rusinoasa si mai cinica fapta din istoria recenta a Romaniei: masacrarea barbara, fara nici un fel de justificare etica sau de orice alta natura, a aproape doua sute de mistreti pe "vesnicele plaiuri ale vanatorii" de la Balc, detinute de Ion Tiriac.

Click pentru a mari imaginea
Totul este aici simptomatic si semnificativ, de la felul in care magnatul a intrat in posesia imensului fond de vanatoare – cu cateva milioane de lei a obtinut, total ilegal, o concesiune pe... 49 de ani! – la faptasi si la implicatiile asupra imaginii Romaniei. Nu ne ajungea ca suntem vazuti ca o tara batuta de Dumnezeu. Ni se atribuie acum si obiceiuri barbare, de mult disparute in tarile civilizate. Fiindca in luminatul Occident perversii nu mai pot poseda fetite de doisprezece ani, ei se duc in Thailanda, unde pentru o bucata de paine le gasesc din belsug. Fiindca sadicii insetati de sange nu pot omori, niciunde-n Germania sau Suedia sau Austria, nobilele creaturi salbatice din munti, mandria si podoaba fiecarui tinut, ei vin in Romania, fiindca aici e satul fara caini al Europei.

Cand bufnita alba a fost in pericol in America, pentru ocrotirea a cateva sute de exemplare s-a mobilizat o natiune-ntreaga. Altadata o industrie imensa a blanurilor atat de ravnite candva de femei, a disparut pur si simplu, distrusa de luptatorii pentru drepturile animalelor. Numai la noi ursul, cerbul si mistretul, vanati nu pentru carne, nici pentru blana, ci pentru satisfactia egoista a unor ticalosi, nu sunt aparati de nimeni. Am vazut la televizor discutii moi si sterile, marginite la "legalitatea" cumplitului masacru de acum doua saptamani. Dar cine ne va da-napoi cei doua sute de mistreti? Cine a-nteles cat de las, de inuman, de nedemn e sa omori fiinte care nu ti-au facut nici un rau si care sunt total lipsite de aparare in fata armei tale? Cine-a protestat impotriva (ca tot vorbim de porcine) a scroafelor suite-n copac, care-au uitat de unde-au plecat si se cred acum boieri de vita veche? Cine s-a simtit umilit de inaltii functionari si manageri ai industriilor Europei civilizate care-au venit la noi sa ceara nu "pamant si apa", ci adrenalina, excitatie, imaginea totemica a sangelui varsat pe pamant, dovedind ca omul, chiar si in costum Gucci, a ramas un animal blestemat, omorator de animale?

Dublul Tiriac-Nastase (ce frumos suna pe vremuri expresia asta, cat ii iubeam pe maestrii tenisului!), dar celalalt Nastase, rafinatul colectionar de arta si ucigasul de animale, se face vinovat azi de o injosire a imaginii tarii noastre fara egal de la mineriade incoace. Pe Ion Tiriac l-am iubit si l-am respectat multa vreme. Ca tenisman, imi placea mai mult decat Ilie, pentru ca reprezenta pentru mine rezistenta morala, vointa neabatuta de a ajunge cat mai sus. L-am admirat apoi pentru reusita sa in afaceri, pentru tinuta sa demna, pentru greutatea si asezarea vorbelor sale. Intr-o vreme, in naivitatea mea, vedeam in el chiar un posibil presedinte al tarii. Cum a putut acest om moral si sfatos sa-si murdareasca in asemenea hal obrazul cu aceasta vanatoare care numai vanatoare n-a fost? Cat isi iubeste acest om tara, cand a transformat-o intr-un bantustan unde inca se mai face comert cu blanuri de leopard si cu fildes? L-am auzit spunand la televizor ca vanatoarea e "cea mai veche meserie din lume". Da, cand oamenii mureau de foame, trebuiau sa vaneze animale. Dar cand ucizi de dragul de a ucide, fara strop de compasiune pentru animalele surprinse si innebunite de groaza, pe care glontele intrat in carne le doare cum te-ar durea pe tine, cand ucizi zeci si sute de fiinte vii fara mustrari de constiinta, asta nu se mai cheama nici meserie, nici sport, ci viciu pervers, rusinos, injositor ca betia, ca mersul la curve sau ca jocul de carti. Nimic nobil in vanatoarea voastra regala. Doar mizerie umana transpirand prin haine si parfumuri si jeep-uri si arme scumpe.

Cat despre Adrian Nastase... Vor intelege vreodata oamenii amarati care l-au tot votat, analfabetii, pensionarii, satenii din fundul Moldovei si-al Olteniei, cat de strain este acest om de ei si de umanitate? Isi vor da seama, in satucurile lor fara canalizare, in apartamentele lor fara caldura, ca un om nu poate fi om daca omoara zeci de porci mistreti intr-o singura zi, la o luna dupa ce a promis in fata unei natiuni intregi ca nu se mai atinge de arma de vanatoare? In ceea ce ma priveste, acest individ ma fascineaza mai departe, ca un abis in care privesc tot mai adanc si ma cutremur tot mai tare.

Invit si implor deci opinia publica, societatea civila, organizatiile ecologiste si pentru protectia animalelor (si nu in ultimul rand institutiile statului) sa se implice in acest caz rusinos, care, pe langa multe alte implicatii, dezvaluie dedesubturile hidoase ale vanatului de animale salbatice in Romania.

Reflectii corecte sau nu
Octavian Paler

Niste intrebari pe care nu le-am putut rosti in soapta doar pentru mine.

Eram hotarat sa nu mai spun nimic dezagreabil despre Adrian Nastase pentru ca nu mai e prim-ministru si, se pare, nu va mai fi ce-a fost nici la PSD. Incepe sa ma preocupe dublura lui Nastase, in varianta sa liberala, d-l Tariceanu. Nici despre abjecta vanatoare de la Balc n-as fi vrut sa vorbesc. S-a scris mult si cu dezgustul necesar despre ea. L-am urmarit, insa, intr-una din serile trecute pe d-l Nastase la B1 TV. Si am vrut sa vad daca in lungul si plictisitorul sau recital de ipocrizie patrunde, macar, un strop de sinceritate. Pana la urma, m-am ales cu niste intrebari pe care nu le pot rosti in soapta doar pentru mine.

Sa fac mai intai cateva precizari. Ii invidiez pe cei care ii pot privi pe politicieni cu detasarea si curiozitatea rece cu care privesc entomologii insectele studiate. Dupa cum ii invidiez si pe cei care isi pot umple ziua, dandu-i sens, cu precocupari legate de politica. Si unii, si altii au un avantaj. Pot discuta, sa zicem, despre razboiul dintre Iliescu si Nastase cum ar discuta despre „cearta dintre antici si moderni“ din zorii romantismului. Eu oscilez intre doua extreme, la fel de dubioase si, poate, la fel de penibile. Uneori, devin patetic constatand ca libertatea poate ajuta gunoaiele sa iasa la suprafata si ca trebuie sa caut in disperare sprijin pentru patriotism. Alteori, mi se pare stupid zelul meu gazetaresc. Ce-mi ofera el? Dreptul de a spune ce cred despre ceea ce ne e dat (cu contributia noastra) sa traim? Imi reamintesc o deviza pe care am vazut-o scrisa deasupra intrarii in marele amfiteatru al Universitatii din Uppsala: „A fi liber e mare lucru. A fi corect e si mai mare lucru“. Sa presupun ca as reusi sa fiu, intr-adevar, „liber“ (desi nu sunt deloc sigur ca nu ma influenteaza prejudecatile, sentimentele si resentimentele), dar cine ne poate garanta ca tot ce credem e „corect“? Cum nu stiu ce este „obiectivitatea“, imi ramane s-o inlocuiesc cu o subiectivitate onesta.

Si, ultima precizare. Nu sunt vanator. N-am tinut in viata mea o pusca in mana. Dar nu consider asta o virtute. Si nu sunt impotriva vanatorii. Din contra, cred ca, asa cum o practica Hemingway, impuscand lei in jungla, vanatoarea are ceva care-i da tensiune si legitimitate, fiind o proba de virilitate si curaj. Imi plac si vanatorile din filmele de epoca, in care alaiul vanatorilor porneste in galop indata ce se aude sunetul cornului. Diferenta dintre un bal la castel si o aventura cinegetica e doar una de zgomote, de costume si de protocol, as zice.

Dar „vanatoare“ a fost masacrul organizat de Ion Tiriac unde Adrian Nastase a impuscat douazeci si trei de mistreti? „Vanatorii“ stateau intr-un fel de buncare, la adapost de orice pericol, iar gonacii le aduceau mistretii in bataia pustii. Asta intr-un tarc inconjurat cu sarma. Ce legatura are asa ceva cu vanatoarea? Acolo nu se vana. Niste snobi, prea lasi pentru a merge la o vanatoare adevarata, se masturbau, adica isi procurau voluptatea de a ucide, fara sa-si asume nici un risc. Psihiatrii ar putea explica, probabil, cu lux de detalii ce compensatii au gasit intr-o cruzime obscena, sadica, acei falsi „barbati“. Eu ma multumesc sa observ ca, in jungla, in fata unui tigru, le-ar fi tremurat nadragii de frica.

Alte intrebari se leaga de modul in care a pus mana d-l Tiriac, pe mai nimic inteleg, pe o padure din Romania, cu „ajutorul“ lui Nastase. Ma intreb: cat din Romania ne mai apartine la ora aceasta? Si cat din ea a fost „concesionata“ unor vanatori de alte „trofee“ (intre care se numara, vad, si „portocaliul“ Videanu pe care guvernul Nastase l-a inzestrat cu trei zacaminte de marmura in ultima sa sedinta)? Pe ce mai e „suveran“ poporul roman? Pe „resturile“ ramase din jaful nerusinat din ultimii cincisprezece ani, mai scandalos decat cel de pe timpul fanariotilor? Cate paduri, cate lacuri, cate zacaminte etc. au fost „concesionate“ sau trecute prin alte mijloace in mainile ciocoilor de rit nou, care s-au boierit fara sa mai stea pe la usile boierilor? In plus, daca toata aceasta enorma porcarie - cu scroafe urcate in copac - e „legala“, ce mai inseamna „lege“ in Romania?

In sfarsit, Nastase a tinut sa ne spuna ca genul de vanatoare cum a fost cea de la Balc „se poarta“ in Europa. Ma indoiesc. Dar, daca ar fi asa, cati amarati din Romania au sansa sa se simta, intr-o zi, si ei „europeni“? Ma mai intreb: ce suntem noi pentru protipendada europeana din care faceau parte invitatii lui Tiriac? O tara de undeva din Est, semi-exotica, semi-civilizata, semi-coloniala unde diversi indivizi cu subconstient pervers isi pot permite ceea ce nu si-ar putea permite in tarile lor? De ce nu ni se dau, macar, niste margele de sticla, ca africanilor pe vremuri?

Dar „vanatoare“ a fost masacrul organizat de Ion Tiriac unde Adrian Nastase a impuscat douazeci si trei de mistreti? „Vanatorii“ stateau intr-un fel de buncare, la adapost de orice pericol, iar gonacii le aduceau mistretii in bataia pustii. Asta intr-un tarc inconjurat cu sarma. Ce legatura are asa ceva cu vanatoarea? Acolo nu se vana. Niste snobi, prea lasi pentru a merge la o vanatoare adevarata, se masturbau, adica isi procurau voluptatea de a ucide, fara sa-si asume nici un risc. Psihiatrii ar putea explica, probabil, cu lux de detalii ce compensatii au gasit intr-o cruzime obscena, sadica, acei falsi „barbati“. Eu ma multumesc sa observ ca, in jungla, in fata unui tigru, le-ar fi tremurat nadragii de frica.

Este bestial acest citat. Multam pentru articol Mil

Hopa!
Uite ca au ramas baietii fara obiectul muncii
Ministrul Agriculturii ii ia lui Tiriac fondul de vinatoare de la Balc
O fi bine ca se iau guvernantii de Mos Tiriac? CA treaba asta pute a razbunare ieftina de tipul "ba p-a mamei tale"

prinde mistretul profilactic si scoate-i ochii...eu ma intreb orecum retoric...
1. daca firmulita lui Titiriac nu care cumva nu tre sa plateasca neste orescare despaguibiri statutului basca peste reziliere contract
2. daca stimabilulul si rescpectabilul si in curand de imaculat alb nevonovat Titiriac Junior nu ar putea ave un nou dosarel penal pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor
3) daca domnului Nastase nu i s-ar putea retrage titlul de Presedinte al AGVPS de catre mebrii asociatiei, la fel de ingroziti ca si noi, si eventual permisul de vanatoare la schimb cu un abonament la poligonul de tirTunari...poate sa ii construiasca un buncar de beton acolo, daca il stimuleaza sa fie la adapost...Sarbu stie de ce