Outline · [ Standard ] · Linear+ Am facut ditamai pocinogul! :(, Pierdut portofel cu: CI, CA, Permis, Card RATB

&feature=related

&feature=related

Asa o cheama pe Veta Biris dupa operatia de schimbare de sex?

Ba Pilife, io-ti recomand sincer sa te apuci de Grant Curvismo!

Hai ma
Unii oameni incearca sa lucreze, dar cum sa te poti concentra cand citesti asa ceva

cine te pune sa citesti...eu de exp ma uit doar la poze si emoticoane,,

Ce inseamna exp ?
Exemplu patrat sau experiment ?

This post has been edited by Shush: 28 Dec 2010, 14:55

Ma, orice ati zice voi, a venit momentu' sa-i aratam lu' Pilif pasarica. Deci, Pilif, uite asa arata pasarica....

tumblr_ldfl99KzTH1qaqpfxo1_500.jpg

Parca aveai doi

Avea doi pasarici.

Are doi si doua pasarici.

Mai stiu pe unu ce s-a insurat, si a doua zi si-a internat nevasta cu apendicita

Da ce legatura are?

legatura de pasarica...

Pocinogul asta rau cu ,,gripa" aviara

de ce sa omoare apoi sa arda pasarelele

Pentru a eradica pocinogul.

@Filip : ziceai ca vrei BMW ... vezi in filmuletul asta cum poti castiga unul

"Omul rapitor. Denumirea de homo sapiens mi se pare insuficienta pentru a ingloba istoria actiunilor umane, in schimb cuvantul rapace (sau rapitor) - care cauta sa se imbogateasca cu orice pret, care tinde sa cuprinda tot mai mult si mai repede, orientat spre invaluire totala si rapida, consider ca se potriveste mai bine.

Acest homo rapiens nu este decat un vierme distrugator (caci nu prea are spinare) fara importanta pe scara macrocosmica, care se zbate sa consume energie fara scop pentru a se inmulti, insa asa functioneaza viata, are nevoie sa consume alta viata pentru a supravietuii. Homo rapiens insa a evoluat astfel incat e capabil sa consume nu doar fauna Terrei ci si toate resursele materiale de pe aceasta. Si aici este si inaptitudinea mintii umane de a avea incredere in alta minte umana si de a coordona distrugerea in folosul intregii specii. Asa ca omul a evoluat sentimente de frica, nu doar fata de mediul ambiant ci si fata de celalalt om de langa el. Urmarea clara este razboiul, un razboi al tuturor impotriva tuturor din cauza fricii fata de pornirile egoiste ale altor oameni, porniri care isi au radacina in instinctele si sentimentele evoluate in acest univers rece si nepasator.

Stiinta si implicit tehnologia, sunt produse ale fricii si lacomiei umane. Religia este stratul de ipocrizie care acopera aceste sentimente cu vorbe dulci despre dragoste si pace, in timp ce ne ascutim sulita si ne construim rachetele nucleare. Este vorba de un razboi pe alte cai decat cele traditionale de violenta corp la corp. Cu stiinta si tehnologie omul isi ucide adversarul mult mai eficient, mult mai spectaculos, nu este distractiv cand distrugerea este invelita intr-o forma de spectacol? Ca un film cu violenta, este cosmetizata astfel incat sa te distreze, in trecut oamenii observau violenta pe viu si era cam zbuciumant, acum cu televizorul, computerul si internetul - omul poate face din violenta ceva distractiv, stand la departare dar fiind totusi langa ea.

La fel ca si religia, stiinta are un rol, de a face omul confortabil in viata. Cati dintre oameni au devenit mai destepti din cauza stiintei? putini, majoritatea viermilor distrugatori raman la fel de ignoranti ca si pana acum cand beneficiaza de progresul stiintific. Stiinta se afla in manuale si carti, nu in mintea oamenilor, ea nu le schimba natura. Tot ce poate face stiinta este sa ajute la comodizarea vietii si sa permita degenerarea speciei prin eliberarea omului din ghearele selectiei naturale... "

Va invit sa urmariti acest blog, al unui baiat de 21 de ani din Constanta.

http://lexslair.blogspot.com

"Fiindcă moşul ăla pesimism Schopenhauer a trăit prin secolul pe la sfârşitul secolului 18 nu prea a avut timp să perceapă destul de mult impactul tehnologiei asupra vieţii. Primitiviştii de astăzi sunt cei care lansează critică asupra societăţii post-industriale, dar problema lor este că ajung să viseze la o utopie anarho-primitivistă, ceea ce înseamnă o reîntoarcere a speciei la o existenţă de vânător-culegător. Aşa ceva nu se mai poate întâmpla decât printr-o catastrofă în care ar pieri miliarde de oameni. Sau un proiect artificial şi sociopat al omului l-ar putea aduce voluntar la o asemenea stare.

Gray spunea că "trecerea de la îndeletnicirea de vânător-culegător la cea de cultivator a fost adesea considerată o schimbare similară celei din timpul Revoluţiei Industriale din timpurile moderne". "Mai mult ca sigur oamenii din Paleolitic trăiau mai bine" adaugă el. Cu ultima idee pare să fie de acord şi Jared Diamond care spunea despre trecerea la agricultură a fost "cea mai proastă eroare a umanităţii".

Comparaţia dintre adoptarea agriculturii şi avântul Revoluţiei Industriale este foarte interesantă. Renunţarea la stilul de viaţă vânător-culegător a adus o scădere a mediei de viaţă a oamenilor, o scădere dramatică în înăţime la ambele sexe, o alimentaţie proastă şi probleme sanitare legate de aglomerările în cuiburi artificiale numite oraşe în care bacteriile şi viruşii pot distruge milioane de vieţi cu foarte mare rapiditate. Zoologul Desmond Morris numea oraşele "grădinile zoologice pentru oameni", care în mod ironic s-au închis ei înşişi fără să-şi dea seama. Efectele psihologice asupra animalelor ţinute în cuşcă sunt evidente. Mulţi oameni nu şi-au dat încă seama că această cuşcă de beton în care trăim îi afectează la fel cum grădina zoologică afectează animalele prizoniere. Un animal ţinut în cuşcă suferă de plictiseală excesivă iar atunci când este aruncat cu o grămadă de alte animale necunoscute poate suferi de anxietate sau depresie puternică. Aceste două simptome sunt foarte răspândite mai ales în societatea modernă, zeci de milioane de oameni suferă de axietate, depresie şi plictiseală.

Revoluţia industrială a forţat migrarea oamenilor de la sat la oraş, aglomerarea acestor grădini zoologice în care au trebuit să muncească ca nişte sclavi până şi copii pentru a-şi asigura o existenţă mizeră. Condiţiile vieţii pentru clasa proletară din Revoluţia Industrială erau mult mai proaste decât au fost cele din Paleolitic. Aici concluzia ce trebuie trasă este că oamenii au iluzia că ei pot controla tehnologia pentru a-şi atinge scopurile când defapt nu e chiar aşa. Efectele tehnologiei şi exploatării resurselor începând cu Revoluţia Industrială au dat naştere unui fenomen nou pentru specie - încălzirea globală. Acum oamenii nu ştiu cum să repare prostia lor. Este posibil ca efectele încălzirii globale să poată fi reparate niciodată.

Criminalitatea sălbatică care există în societatea modernă alături de sistemul de încarcerare populat de milioane de oameni este un produs al discordanţei dintre aglomerarea oamenilor în locuri din ce în ce mai înguste şi natura umană bazată pe stilul de viaţă alături de un grup mic de oameni. Ideea de socializare forţată atunci când eşuează naşte tot felul de criminali ciudaţi. Apare deci un fel de selecţie tehnologică, care defavorizează oamenii "neadecvaţi" acestul mediu străin naturii noastre. Cel mai interesant caz este cel al Unabomber-ului, matematician ca profesie, anarho-primitivist ca vocaţie, care este încarcerat pe viaţă în cea mai modernă şi tehnologizată puşcărie în lume în Florida pentru bombele sale trimise prin poştă timp de aproape 20 de ani."


" Începând pe un ton oarecum metafizic, toleranţa este o formă mai slabă a indiferenţei. Lucrurile faţă de care suntem indiferenţi nu au efecte asupra ideii noastre de bine. Lucrurile care le tolerăm sunt cele care ne afectează ideea de bine în mod negativ însă nu încercăm să le eliminăm din diferite motive. Probabil cel mai mare motiv este acela că nu avem forţa sau energia necesară sau ne-am pune propria viaţă în pericol. De exemplu tolerăm anumite injustiţii personale doar pentru a nu ne pune situaţia în şi mai mult pericol. Decât să te lupţi cu cineva mai puternic care îţi poate face mult rău e mai bine să tolerezi o mică injustiţie, de exemplu atunci când plăteşti taxă de protecţie la mafie sau dai portofelul unui hoţ care are un pistol la el.

Toleranţa vine deci de la acceptarea unei idei importante despre viaţă. Nu putem reforma lumea, nu putem avea tot ceea ce dorim şi trebuie să strângem din dinţi ca să nu fie şi mai rău. Sună foarte mult a pesimism ce am spus până acum. Şi chiar aşa este. Toleranţa nu este un ideal modern chiar dacă aşa pare. În lumea modernă toleranţa, după cum afirmă John Gray, este înlocuită cu optimismul superficial şi umanismul care ne spun că răutăţile din lume sunt lucruri care trebuiesc eliminate pentru a instaura fericirea. Toleranţa în schimb înseamnă acceptarea faptului că multe din răutăţile lumii nu pot fi eliminate ci doar puse în "carantină" parţial. Cred că e utopic să crezi că vom putea eradica toată sărăcia pe glob, toate războaile, toate regimurile dictatoriale, toate abuzurile, toate relaţiile ierarhice sau involuntare, etc.

Gray mai spune că toleranţa nu este la modă fiindcă este esenţial plină de judecăţi sau prejudecăţi. Obiectele toleranţei sunt cele pe care le considerăm rele, false, inferioare, etc. De exemplu un creştin consideră prostituţia imorală sau rea dar o tolerează din considerente morale creştineşti. Un ateu poate tolera un prieten creştin chiar dacă îi consideră convingerile de-a dreptul false doar pentru că e mai importantă posibilitatea fiecăruia de a crede ce vrea, indiferent cât de stupid e. Ideea de toleranţă e străină erei noastre fiindcă implică judecăţi morale puternice. Astfel de judecăţi morale sunt considerate relative sau personale fiindcă orice idee de bine este considerată la fel de bună sau egală ca şi alta. O persoană tolerant sau o societate tolerantă, spune Gray, nu are dubiu cu privire la ce înseamnă bine sau adevărat. Toleranţa sa implică cunoaşterea binelui sau adevărului.

Toleranţa ca ideal politic a dispărut în favoarea ideii de neutralitate a guvernului şi a statului faţă de ideea de bine. Fiindcă există o rivalitate între ideile diferite despre bine se spune că ele trebuiesc tratate cu neutralitate de către instituţiile statele. Acest egalitarism radical, consideră Gray, este ceva total străin ideii vechi a toleranţei, şi conduce la o separare între domeniul legal şi cel moral. Moralitatea devine ceva care poate fi legat de comportamentul privat, nu de o viaţă comună a oamenilor. În practică neutralitatea aceasta prohovăduită nu este deloc aplicată, statele vestice în special discriminând împotriva consumatorilor de alcool, droguri, fumătorilor, etc. Dar ele mai şi favorizează grupuri minoritare în acelaşi timp. Există deci categorii de minorităţi favorizate (acţiune afirmativă pentru femei şi grupuri etnice sau rasiale) care primesc privilegii în timp ce grupuri care nu sunt la modă precum fumătorii vor fi opresaţi cu politici paternaliste şi moraliste. Rezultatelea acestei politici neoliberale poate fi găsită în discriminarea pozitivă şi crearea drepturilor colective. O minoritate culturală care este sub toleranţa unei societăţi este considerată discriminată şi nerespectată de doctrina neoliberală. În viziunea neoliberală ceea ce trebuie făcut nu este instaurarea unui tratament egal ci a favoritismului prin discriminare pozitivă. Astfel se ajunge de unde s-a plecat, nu la tratament egal, ci la favorizarea unor anumite grupuri în defavoarea altora. Astfel de politici proaste nu pot decât să conducă la noi forme de intoleranţă.

Societatea modernă conţine o groază de perspective morale puternice şi incompatibile totodată. Problema este că nu există nici măcar consens asupra ceea ce intră în categoria moralităţii. Pentru unii intră sexualitate, pentru alţii nu. Pentru unii avortul, pornografia şi prostituţia sunt şi ele chestiuni morale, pentru alţii nu.

Ideea de neutralitate presupune proiectul care are ca scop ca orice formă de prejudecată sau judecată de valoare să fie epurată din instituţiile sociale sau statale pentru a face loc individului presupus raţional. Gray observă foarte bine că proiectul ăsta este foarte similar cu cel marxist care vrea să extirpeze orice formă de alienare.

O strategie mai sensibilă şi mai realistă, influentaţă de ideea toleranţei care prespune imperfectibilitatea oamenilor, ar fi una care acceptă inevitabilitatea prejudecăţilor şi că acestea au beneficii şi daune. "

This post has been edited by Filip: 30 Dec 2010, 18:47

copy , paste de undeva?

Da, textul este pus in ghilimele, pentru ca nu imi apartine, si am pus link catre blog. E scris mai sus.

This post has been edited by Filip: 31 Dec 2010, 00:13

si motivul pentru care nu fugi in munti este?

Credeam ca este de inteles ca eu doar am expus pe topicul meu scrierile unui om pe care personal il gasesc onest si inteligent. Putini oameni rationeaza asa la 21 de ani.

Intrebarea pe care trebuia sa o pui, dar probabil nu ai avut curajul, era: "De ce nu te sinucizi." Iar raspunsul, pe care el l-a dat deja este urmatorul:

"Sinuciderea nu mă atrage, de ce să arunc la gunoi o şansă.. singura şansă să îmi afirm ego-ul si propriile trăiri!"


EDIT:

Am vrut... sa fac reclama unui om care intr-adevar rationeaza. Daca puneam un clip cu Lady Gaga, sau Florin Salam nu mai zicea nimeni nimic.

Ca sa mai dau niste citate demne de a fi citite:

"Aici vreau să fiu şi mai răutăcios fiindcă observ un comportament care mi se pare chiar stupid. Acela al tabuului faţă de moarte, suferinţă sau nihilism. Modernitatea este era victoriană în sens invers. În timpurile victoriene oamenii acceptau moartea dar nu puteau discuta deloc despre sex. În modernitate s-a răsturnat şi tabuul este în privinţa morţii, dar să vorbeşti cele mai obsecene şi intime chestii sexuale e normalitate. Asta e chiar o tâmpenie."

"Ce e cu adevărat esenţial în viaţă nu e câţi oameni f..i ci cum o să mori. Doar pentru că acceptăm faptul că avem o predispoziţie în noi care ne face fricoşi în privinţa morţii asta nu înseamnă că trebuie să arucăm la gunoi practica mediaţiei asupra propriei morţi drept o prejudecată creştină."

"La celălalt pol avem oamenii nemoderni, mă refer la bunicii noştri, ăia creştini şi veniţi de la sat. Îmi aduc aminte că bunica mea vorbeşte de multe ori despre cum se pregăteşte de moarte. Şi-a pus bani deoparte, are hainele de inmormântare pregătite, etc. Vorbeşte fără spaimă despre iminenţa morţii. Pe mine mă fascinează asta. Un om care nu este speriat că va muri. Care suferă şi are un corp bolnav şi bătrân dar nu vede nimic rău în moarte. Poate doar filozofii mai pot accepta moartea aşa frumos."

Ce vreau sa adaug este ca omul nu trebuie sa se fereasca sa constientizeze natura vietii sale pe pamant. Nu va feriti sa va ganditi la lucrurile astea, chiar daca la inceput dau o stare de anxietate. Nu este vorba de porniri sinucigase, ci DOAR de a-ti constientiza situatia si de a lasa deoparte lucrurile ce nu sunt necesare: viciile, invidia, barfa, prostia, lacomia materiala etc.

Concluzia: - si promit ca ma opresc aici, si nu o sa mai discut niciodata pe forum despre subiectul asta.
"
Serenitate e o stare a obişnuinţei, nu a unei împliniri spirituale sau materiale. Iluminarea e viaţa, asta plină de suferinţă. Nu e frumoasă, e urâtă dar o poţi trece într-un mod calm. Nu mai căuta refugiu şi acceptă durerea. Serenitatea nu e fericire, fericirea e un miraj. Serenitatea poate însă să existe în mod complementar cu suferinţa şi probleme vieţii. Când nu tratezi cuvintele ca fiind lucruri concrete, când îţi duci viaţa fără să încerci să reuşeşti, când nu judeci că poţi cunoaşte adevărul final, când nu trăieşti sperând, când ajungi să te obişnuieşti cu cel mai mediocru peisaj al vieţii... atunci o să-ţi fie mai bine. "

This post has been edited by Filip: 31 Dec 2010, 02:00

Pilif, incearca si tu sa aplici metoda lui Lord of the link...

Filipe, pareai om serios, ai dat in scriptofilie?

Mai bine vorbim despre toleranta venita simplu si elegant din nevoia de respect asupra partenerului de trafic. oameni suntem cu totii si daca ne respectam, in traficul rutier totul merge mai bine. As zice ca toleranta unge traficul auto.

Mi s-a raspuns : Daca esti tolerant in traficul rutier, esti luat drept fraier.

Mare pocinog.

This post has been edited by rodi: 1 Jan 2011, 12:31

"Omul rapitor. Denumirea de homo sapiens mi se pare insuficienta pentru a ingloba istoria actiunilor umane, in schimb cuvantul rapace (sau rapitor) - care cauta sa se imbogateasca cu orice pret, care tinde sa cuprinda tot mai mult si mai repede, orientat spre invaluire totala si rapida, consider ca  se potriveste mai bine.

Acest homo rapiens nu este decat un vierme distrugator (caci nu prea are spinare) fara importanta pe scara macrocosmica, care se zbate sa consume energie fara scop pentru a se inmulti, insa asa functioneaza viata, are nevoie sa consume alta viata pentru a supravietuii. Homo rapiens insa a evoluat astfel incat e capabil sa consume nu doar fauna Terrei ci si toate resursele materiale de pe aceasta. Si aici este si inaptitudinea mintii umane de a avea incredere in alta minte umana si de a coordona distrugerea in folosul intregii specii. Asa ca omul a evoluat sentimente de frica, nu doar fata de mediul ambiant ci si fata de celalalt om de langa el. Urmarea clara este razboiul, un razboi al tuturor impotriva tuturor din cauza fricii fata de pornirile egoiste ale altor oameni, porniri care isi au radacina in instinctele si sentimentele evoluate in acest univers rece si nepasator.

Stiinta si implicit tehnologia, sunt produse ale fricii si lacomiei umane. Religia este stratul de ipocrizie care acopera aceste sentimente cu vorbe dulci despre dragoste si pace, in timp ce ne ascutim sulita si ne construim rachetele nucleare. Este vorba de un razboi pe alte cai decat cele traditionale de violenta corp la corp. Cu stiinta si tehnologie omul isi ucide adversarul mult mai eficient, mult mai spectaculos, nu este distractiv cand distrugerea este invelita intr-o forma de spectacol? Ca un film cu violenta, este cosmetizata astfel incat sa te distreze, in trecut oamenii observau violenta pe viu si era cam zbuciumant, acum cu televizorul, computerul si internetul - omul poate face din violenta ceva distractiv, stand la departare dar fiind totusi langa ea.

  La fel ca si religia, stiinta are un rol, de a face omul confortabil in viata. Cati dintre oameni au devenit mai destepti din cauza stiintei? putini, majoritatea viermilor distrugatori raman la fel de ignoranti ca si pana acum cand beneficiaza de progresul stiintific. Stiinta se afla in manuale si carti, nu in mintea oamenilor, ea nu le schimba natura. Tot ce poate face stiinta este sa ajute la comodizarea vietii si sa permita degenerarea speciei prin eliberarea omului din ghearele selectiei naturale... "

Va invit sa urmariti acest blog, al unui baiat de 21 de ani din Constanta.

http://lexslair.blogspot.com

"Fiindcă moşul ăla pesimism Schopenhauer a trăit prin secolul pe la sfârşitul secolului 18 nu prea a avut timp să perceapă destul de mult impactul tehnologiei asupra vieţii. Primitiviştii de astăzi sunt cei care lansează critică asupra societăţii post-industriale, dar problema lor este că ajung să viseze la o utopie anarho-primitivistă, ceea ce înseamnă o reîntoarcere a speciei la o existenţă de vânător-culegător. Aşa ceva nu se mai poate întâmpla decât printr-o catastrofă în care ar pieri miliarde de oameni. Sau un proiect artificial şi sociopat al omului l-ar putea aduce voluntar la o asemenea stare.

Gray spunea că "trecerea de la îndeletnicirea de vânător-culegător la cea de cultivator a fost adesea considerată o schimbare similară celei din timpul Revoluţiei Industriale din timpurile moderne". "Mai mult ca sigur oamenii din Paleolitic trăiau mai bine" adaugă el. Cu ultima idee pare să fie de acord şi Jared Diamond care spunea despre trecerea la agricultură a fost "cea mai proastă eroare a umanităţii".

Comparaţia dintre adoptarea agriculturii şi avântul Revoluţiei Industriale este foarte interesantă. Renunţarea la stilul de viaţă vânător-culegător a adus o scădere a mediei de viaţă a oamenilor, o scădere dramatică în înăţime la ambele sexe, o alimentaţie proastă şi probleme sanitare legate de aglomerările în cuiburi artificiale numite oraşe în care bacteriile şi viruşii pot distruge milioane de vieţi cu foarte mare rapiditate. Zoologul Desmond Morris numea oraşele "grădinile zoologice pentru oameni", care în mod ironic s-au închis ei înşişi fără să-şi dea seama. Efectele psihologice asupra animalelor ţinute în cuşcă sunt evidente. Mulţi oameni nu şi-au dat încă seama că această cuşcă de beton în care trăim îi afectează la fel cum grădina zoologică afectează animalele prizoniere. Un animal ţinut în cuşcă suferă de plictiseală excesivă iar atunci când este aruncat cu o grămadă de alte animale necunoscute poate suferi de anxietate sau depresie puternică. Aceste două simptome sunt foarte răspândite mai ales în societatea modernă, zeci de milioane de oameni suferă de axietate, depresie şi plictiseală.

Revoluţia industrială a forţat migrarea oamenilor de la sat la oraş, aglomerarea acestor grădini zoologice în care au trebuit să muncească ca nişte sclavi până şi copii pentru a-şi asigura o existenţă mizeră. Condiţiile vieţii pentru clasa proletară din Revoluţia Industrială erau mult mai proaste decât au fost cele din Paleolitic. Aici concluzia ce trebuie trasă este că oamenii au iluzia că ei pot controla tehnologia pentru a-şi atinge scopurile când defapt nu e chiar aşa. Efectele tehnologiei şi exploatării resurselor începând cu Revoluţia Industrială au dat naştere unui fenomen nou pentru specie - încălzirea globală. Acum oamenii nu ştiu cum să repare prostia lor. Este posibil ca efectele încălzirii globale să poată fi reparate niciodată.

Criminalitatea sălbatică care există în societatea modernă alături de sistemul de încarcerare populat de milioane de oameni este un produs al discordanţei dintre aglomerarea oamenilor în locuri din ce în ce mai înguste şi natura umană bazată pe stilul de viaţă alături de un grup mic de oameni. Ideea de socializare forţată atunci când eşuează naşte tot felul de criminali ciudaţi. Apare deci un fel de selecţie tehnologică, care defavorizează oamenii "neadecvaţi" acestul mediu străin naturii noastre. Cel mai interesant caz este cel al Unabomber-ului, matematician ca profesie, anarho-primitivist ca vocaţie, care este încarcerat pe viaţă în cea mai modernă şi tehnologizată puşcărie în lume în Florida pentru bombele sale trimise prin poştă timp de aproape 20 de ani."
" Începând pe un ton oarecum metafizic, toleranţa este o formă mai slabă a indiferenţei. Lucrurile faţă de care suntem indiferenţi nu au efecte asupra ideii noastre de bine. Lucrurile care le tolerăm sunt cele care ne afectează ideea de bine în mod negativ însă nu încercăm să le eliminăm din diferite motive. Probabil cel mai mare motiv este acela că nu avem forţa sau energia necesară sau ne-am pune propria viaţă în pericol. De exemplu tolerăm anumite injustiţii personale doar pentru a nu ne pune situaţia în şi mai mult pericol. Decât să te lupţi cu cineva mai puternic care îţi poate face mult rău e mai bine să tolerezi o mică injustiţie, de exemplu atunci când plăteşti taxă de protecţie la mafie sau dai portofelul unui hoţ care are un pistol la el.

Toleranţa vine deci de la acceptarea unei idei importante despre viaţă. Nu putem reforma lumea, nu putem avea tot ceea ce dorim şi trebuie să strângem din dinţi ca să nu fie şi mai rău. Sună foarte mult a pesimism ce am spus până acum. Şi chiar aşa este. Toleranţa nu este un ideal modern chiar dacă aşa pare. În lumea modernă toleranţa, după cum afirmă  John Gray, este înlocuită cu optimismul superficial şi umanismul care ne spun că răutăţile din lume sunt lucruri care trebuiesc eliminate pentru a instaura fericirea. Toleranţa în schimb înseamnă acceptarea faptului că multe din răutăţile lumii nu pot fi eliminate ci doar puse în "carantină" parţial. Cred că e utopic să crezi că vom putea eradica toată sărăcia pe glob, toate războaile, toate regimurile dictatoriale, toate abuzurile, toate relaţiile ierarhice sau involuntare, etc.

Gray mai spune că toleranţa nu este la modă fiindcă este esenţial plină de judecăţi sau prejudecăţi. Obiectele toleranţei sunt cele pe care le considerăm rele, false, inferioare, etc. De exemplu un creştin consideră prostituţia imorală sau rea dar o tolerează din considerente morale creştineşti. Un ateu poate tolera un prieten creştin chiar dacă îi consideră convingerile de-a dreptul false doar pentru că e mai importantă posibilitatea fiecăruia de a crede ce vrea, indiferent cât de stupid e. Ideea de toleranţă e străină erei noastre fiindcă implică judecăţi morale puternice. Astfel de judecăţi morale sunt considerate relative sau personale fiindcă orice idee de bine este considerată la fel de bună sau egală ca şi alta. O persoană tolerant sau o societate tolerantă, spune Gray, nu are dubiu cu privire la ce înseamnă bine sau adevărat. Toleranţa sa implică cunoaşterea binelui sau adevărului.

Toleranţa ca ideal politic a dispărut în favoarea ideii de neutralitate a guvernului şi a statului faţă de ideea de bine. Fiindcă există o rivalitate între ideile diferite despre bine se spune că ele trebuiesc tratate cu neutralitate de către instituţiile statele. Acest egalitarism radical, consideră Gray, este ceva total străin ideii vechi a toleranţei, şi conduce la o separare între domeniul legal şi cel moral. Moralitatea devine ceva care poate fi legat de comportamentul privat, nu de o viaţă comună a oamenilor. În practică neutralitatea aceasta prohovăduită nu este deloc aplicată, statele vestice în special discriminând împotriva consumatorilor de alcool, droguri, fumătorilor, etc. Dar ele mai şi favorizează grupuri minoritare în acelaşi timp. Există deci categorii de minorităţi favorizate (acţiune afirmativă pentru femei şi grupuri etnice sau rasiale) care primesc privilegii în timp ce grupuri care nu sunt la modă precum fumătorii vor fi opresaţi cu politici paternaliste şi moraliste. Rezultatelea acestei politici neoliberale poate fi găsită în discriminarea pozitivă şi crearea drepturilor colective. O minoritate culturală care este sub toleranţa unei societăţi este considerată discriminată şi nerespectată de doctrina neoliberală. În viziunea neoliberală ceea ce trebuie făcut nu este instaurarea unui tratament egal ci a favoritismului prin discriminare pozitivă. Astfel se ajunge de unde s-a plecat, nu la tratament egal, ci la favorizarea unor anumite grupuri în defavoarea altora. Astfel de politici proaste nu pot decât să conducă la noi forme de intoleranţă.

Societatea modernă conţine o groază de perspective morale puternice şi incompatibile totodată. Problema este că nu există nici măcar consens asupra ceea ce intră în categoria moralităţii. Pentru unii intră sexualitate, pentru alţii nu. Pentru unii avortul, pornografia şi prostituţia sunt şi ele chestiuni morale, pentru alţii nu.

Ideea de neutralitate presupune proiectul care are ca scop ca orice formă de prejudecată sau judecată de valoare să fie epurată din instituţiile sociale sau statale pentru a face loc individului presupus raţional. Gray observă foarte bine că  proiectul ăsta este foarte similar cu cel marxist care vrea să extirpeze orice formă de alienare.

O strategie mai sensibilă şi mai realistă, influentaţă de ideea toleranţei care prespune imperfectibilitatea oamenilor, ar fi una care acceptă inevitabilitatea prejudecăţilor şi că acestea au beneficii şi daune. "

Credeam ca este de inteles ca eu doar am expus pe topicul meu scrierile unui om pe care personal il gasesc onest si inteligent. Putini oameni rationeaza asa la 21 de ani.

Intrebarea pe care trebuia sa o pui, dar probabil nu ai avut curajul, era: "De ce nu te sinucizi." Iar raspunsul, pe care el l-a dat deja este urmatorul: 

"Sinuciderea nu mă atrage, de ce să arunc la gunoi o şansă.. singura şansă să îmi afirm ego-ul si propriile trăiri!"
EDIT:

Am vrut... sa fac reclama unui om care intr-adevar rationeaza. Daca puneam un clip cu Lady Gaga, sau Florin Salam nu mai zicea nimeni nimic.

Ca sa mai dau niste citate demne de a fi citite:

"Aici vreau să fiu şi mai răutăcios fiindcă observ un comportament care mi se pare chiar stupid. Acela al tabuului faţă de moarte, suferinţă sau nihilism. Modernitatea este era victoriană în sens invers. În timpurile victoriene oamenii acceptau moartea dar nu puteau discuta deloc despre sex. În modernitate s-a răsturnat şi tabuul este în privinţa morţii, dar să vorbeşti cele mai obsecene şi intime chestii sexuale e normalitate. Asta e chiar o tâmpenie."

"Ce e cu adevărat esenţial în viaţă nu e câţi oameni f..i ci cum o să mori. Doar pentru că acceptăm faptul că avem o predispoziţie în noi care ne face fricoşi în privinţa morţii asta nu înseamnă că trebuie să arucăm la gunoi practica mediaţiei asupra propriei morţi drept o prejudecată creştină."

"La celălalt pol avem oamenii nemoderni, mă refer la bunicii noştri, ăia creştini şi veniţi de la sat. Îmi aduc aminte că bunica mea vorbeşte de multe ori despre cum se pregăteşte de moarte. Şi-a pus bani deoparte, are hainele de inmormântare pregătite, etc. Vorbeşte fără spaimă despre iminenţa morţii. Pe mine mă fascinează asta. Un om care nu este speriat că va muri. Care suferă şi are un corp bolnav şi bătrân dar nu vede nimic rău în moarte. Poate doar filozofii mai pot accepta moartea aşa frumos."

Ce vreau sa adaug este ca omul nu trebuie sa se fereasca sa constientizeze natura vietii sale pe pamant. Nu va feriti sa va ganditi la lucrurile astea, chiar daca la inceput dau o stare de anxietate. Nu este vorba de porniri sinucigase, ci DOAR de a-ti constientiza situatia si de a lasa deoparte lucrurile ce nu sunt necesare: viciile, invidia, barfa, prostia, lacomia materiala etc.

Concluzia: - si promit ca ma opresc aici, si nu o sa mai discut niciodata pe forum despre subiectul asta.
"
Serenitate e o stare a obişnuinţei, nu a unei împliniri spirituale sau materiale. Iluminarea e viaţa, asta plină de suferinţă. Nu e frumoasă, e urâtă dar o poţi trece într-un mod calm. Nu mai căuta refugiu şi acceptă durerea. Serenitatea nu e fericire, fericirea e un miraj. Serenitatea poate însă să existe în mod complementar cu suferinţa şi probleme vieţii. Când nu tratezi cuvintele ca fiind lucruri concrete, când îţi duci viaţa fără să încerci să reuşeşti, când nu judeci că poţi cunoaşte adevărul final, când nu trăieşti sperând, când ajungi să te obişnuieşti cu cel mai mediocru peisaj al vieţii... atunci o să-ţi fie mai bine. "

Filipe, aici e forum tehnic. Baga si niste formule sau grafice printre randuri, ca altfel nu te citeste nimeni!

ba ce naiba trebuia sa citezi chiar tot?

"where my bitches"

Am vazut ce avatar ai pe Piua.

:

Pocinogul este ca unii zic ca prea multa filozofie strica. Dar tine mai bine la tavaleala omul care se repara singur, citind si filozofie.

Adica, altfel spus, si filozofia este o stiinta utila, orice stiinta are aplicatii practice pentru omul creativ.

(ma refer in general, nu asupra cuiva anume ).

This post has been edited by rodi: 2 Jan 2011, 18:50

Pai da, asta este si scopul, pana la urma. Sa fii mai linistit, si impacat cu sine, si sa nu te invarti ca un soricel in labirint, urmarind iluzii.

Sa-mi bag pla, cat am fost plecat s-a format un nou cuplu, Pilif cu Rodia. Sa-nteleg ca Pilifu nu mai e virgin?