Outline · [ Standard ] · Linear+ Bacalaureat 2010

Tâmplari. În altă ordine de idei, se mira unul ieri că dom'le Galaţiul de ani de zile e printre ultimele locuri ca promovare, undeva la 50%, şi că uite ce cinstiţi sunt ăia acolo. Da' oare nu-s absolvenţii atât de "retarji" încât nici să copieze nu-s în stare?

Tâmplari.

În altă ordine de idei, se mira unul ieri că dom'le Galaţiul de ani de zile e printre ultimele locuri ca promovare, undeva la 50%, şi că uite ce cinstiţi sunt ăia acolo. Da' oare nu-s absolvenţii atât de "retarji" încât nici să copieze nu-s în stare?

io am AltGr ala pe o frumusete de Logitech LX 710, deci nu e chiar istorie tasta 

Crezi tu ! La tine numele tastei e prescurtare de la AltGreec, nu gray, cind apesi pe ea in combinatie cu numerele alea, editeaza potocale, prune si banane, ca la Flipper.

This post has been edited by corbex: 6 Jul 2010, 10:27

AltGr = Alt Grec?

Markos II Atacul Clonelor!

eu astept Markos Revolutions...

Aveti grija ca da lord of da link exista.

S-a dus sa verifice daca profesorii de la liceul ala de la care n-a luat chiar nimeni BAC-ul au diplome trase la xerox.

Un mare fiasco, noroc ca se poate închide.

Dom'Bion,cum a ramas bre cu PeLe-ul 500?
Mai functioneaza sau a ramas doar filamentul?

Bre baietii aia care facura bunicul computer aveau bacu` luat fara fituici. Pe vremea aia pun pariu ca in ploiesti erau doua televizoare si lumea se uita in spatele lor sa vada cand vin artistii

Aia nu-i nimic ! Puneau curse de soareci ca sa-i prinda.
Cind voiau sa-l opreasca stringeau firul cu un cirlig de rufe.

This post has been edited by corbex: 7 Jul 2010, 11:01

Iar iarna il puneau pe soba se nu le inghete picioarele.

MECIPT-1
Proiectarea acestuia a început încă din 1956 de către un colectiv condus de Iosif Kaufmann, Wilhelm Loewenfeld şi Vasile Baltac (dar şi I.Munteanu, Herbert Hartmann, Dan Farcaş, M.Fildan). A fost un calculator de prima generaţie, conceput ca o maşină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori şi rezistenţe, 30 km de fire şi 100.000 de lipituri. În total consuma circa 10kw. Memoria era pe un tambur magnetic, comenzile se făceau cu cartelă perforată iar capacitatea de memorare era de 1024 de adrese. Viteza calculatorului era de aproximativ 50 de operaţii/secundă, echivalentul celor 50 de rotaţii/secundă ale tamburului. Instrucţiunile erau formate din 15 cifre binare, aveau un singur câmp de adresă format din 10 cifre binare. Pe post de imprimantă avea o maşină de scris obişnuită, deasupra tastelor fiind montate nişte relee sub forma unor bastonaşe, care acţionau fiecare tastă.

În 1962 a realizat prima traducere din limba engleză în limba română făcută de o maşină. Prima frază pe care a tradus-o corect a fost „Dvs. explicaţi dezvoltarea ştiinţei şi noi ajutăm la descrierea exemplelor”. Viteza de procesare a calculatorului făcea ca unele programe să dureze ore întregi şi chiar zile. Când calculele durau mai multe zile, calculatorul era oprit seara şi repornit dimineaţa. În zilele foarte călduroase se opera pe el şi noaptea datorită temperaturii ridicate de operare.

În practică MECIPT-1 a fost utilizat încă de la început în diverse proiecte industriale. Au fost făcute calculele pentru turnarea betonului la barajul Vidraru, pe Argeş. Manual aceste calcule ar fi necesitat circa 9 luni iar cu ajutorul lui MECIPT-1 au fost terminate în doar 18 zile, inclusiv cu transcrierea finală a tabelelor ce puteau fi trimise direct pe şantier. Un alt proiect la care i s-a găsit o întrebuinţare practică a fost reproiectarea cupolei de la Romexpo, căzută la începutul anilor 1960. De asemenea a fost automatizat procesul de fabricaţie la Fabrica de Bere Timişoara, diverse clădiri din Timişoara au fost proiectate pe MECIPT, s-au făcut studii de consolidare pentru numeroase clădiri, simulări pentru o posibilă hidrocentrală pe Dunăre şi s-a redimensionat reţeaua de apă a Aradului.

Pe baza MECIPT-1 s-a construit calculatorul CENA al MApN, la începutul anilor '60.

În prezent MECIPT-1 este o piesă de muzeu ce poate fi văzută la secţia de tehnică din cadrul Muzeului Banatului. Nu mai este funcţional.

despre ENIAC nimic? Ala a fost dat dracu. Cred ca era ultimul calculator cu tuburi, vreo 18 mii la numar...

Ba, da' pe Junior 80 a lucrat cineva? marea minune a tehnicii de calcul post-decembriste?

nu era cam pre-decembrista?

Atunci l-a pupat el, de atunci e!

G-link Scala e plecat, pun io link

Ba, da' pe Junior 80 a lucrat cineva? marea minune a tehnicii de calcul post-decembriste?

da da ... post decembrie 84' ... in sep 1985 am vazut unul la Cantemir - Clubul de Informatica ... ce era pe capul lui saracu mai spre 89 am vazut un Felix la IPB ... Otilia nu era de gasit ...

This post has been edited by luxcor: 7 Jul 2010, 12:07

O curva.

Am 'deschis ochii' pe aceasta chestie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Independent

Pana ii dadeam drumu' era un adevarat ceremonial, incepind cu incalzitul salii, pus sub tensiune, incarcat preloader (de vreo cateva ori, sa se 'dezmorteasca' circuitele), si dupa aia urmarit cu sufeltu' la gura led-urile sa vedem daca booteaza .. da' si cand iti dadea primul prompt MCR> ready, la consola (teletype pe hartie) iti crestea inima

Avea magistrala de adrese scoasa la 32 de led-uri (sau 16?), puteai vedea ce face gagiul. O mai fi vreunul la muzeu?

This post has been edited by hash: 7 Jul 2010, 12:17

Atunci l-a pupat el, de atunci e!

Corect, ce plm!


7 Jul 2010, 12:23:
Da', apropos, ca ma enervarati, pe Cub Z a lucrat cineva?

This post has been edited by Marty: 7 Jul 2010, 12:23

pe Cub Z a lucrat cineva?

asta e rapper, le-ai încurcat.

Da', apropos, ca ma enervarati, pe Cub Z a lucrat cineva?

zisai Otilia e plecata ... Felix a produs ce e mai jos ...
seria Felix C
seria Felix MC
seria Felix FC
seria Felix M
seria CORAL
seria HC
CoBra
CUB şi CUB-Z
Felix PC
personal pusai mana pe HC 85, Coral si Cobra ... restul cum spuneam si mai sus le-am vazut pe ici pe colo ... ca niste ciudatenii ...

Grecule, ia d'aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/CUB

Ba, da' pe Junior 80 a lucrat cineva? marea minune a tehnicii de calcul post-decembriste?

ma io am lucrat pe ceva minunatii de felix, cred ca junior xt le zicea, luate in 1990 astea erau brici fata de alte minunatii (nu le mai stiu numele) ce aveau sistem de operare CP/M si unitati de discheta de 8".

Bre baietii aia care facura bunicul computer aveau bacu` luat fara fituici. Pe vremea aia pun pariu ca in ploiesti erau doua televizoare  si lumea se uita in spatele lor sa vada cand vin artistii 

Iegzact!
Si dupa aia le-am donat la Timisoara ca sa vaza si ei bre!
Ploiestenii nu e egoisti!
Si totusi cum ramine cu filamentul?

Pai mersi, junior xt era cu Intel 8086, chestie superavansata pe atunci.

This post has been edited by Markos: 7 Jul 2010, 14:14

Aia nu-i nimic ! Puneau curse de soareci ca sa-i prinda.
Cind voiau sa-l opreasca stringeau firul cu un cirlig de rufe.

Eiii,gura pacatosului adevar graieste!
Sau cine stie,cunoaste!
La noi era mai greu cu cirligele de rufe,da ma rog ,la Bucale erau available ca doar e capitala......

Las' ca le stiu si p'alea din ploiesti, se infigea in sirma de rufe un bat crapat putin cu briceagul.