Hai noroc la toata lumea.

Prin generozitatea unui prieten, am primit un permis de acces la InnoTrans, expozitia feroviara mondiala.
Mai concret: "InnoTrans is the leading international trade fair for transport technology and takes places every two years in Berlin"
Sursa: https://www.innotrans.de/en/AtAGlance/Overall/

Expozitia a avut loc la centrul expozitional numit Berlin Messe [vestul Berlinului], care este de vreo 20 de ori mai mare comparativ cu Romexpo de la Bucuresti.

Permisul de acces.

[attachmentid=1628093763]

Neam de neamu' meu n-a avut pana acum calitatea de expozant la InnoTrans.

Pe langa faptul ca am avut posibilitatea de a intra 4 zile la rand la InnoTrans [am fost doar o singura zi], in baza permisului de acces am avut si 4 zile de transport public gratis in Berlin, zonele A-C, adica inclusiv in Potsdam.
Alfel, biletul de intrare pentru o zi ar fi costat 48 de Euro cumparat online sau 90 de Euro cumparat de la casa de bilete. Si in cazul biletului exista trasport public gratuit, zonele A-C, pentru ziua de valabilitate.

La Berlin Messe am ajuns cu S-Bahn-ul, statia Messe Sud, deservita de liniile S3 si S9. Ca fapt divers, unul dintre capetele linei S9 este la aeroportul Schonenfeld. Adica pe nemti i-a dus capu' sa uneasca unul dintre aeroporturi cu centrul expozitional al orasului.

Intrarea, pe langa cele trei tomberoane.

[attachmentid=1628093764]

Controlul a fost foarte lejer, doar mi s-a scanat codul QR de pe permisul de acces.

Incepe expozitia. Ca de obicei, corecturile si completarile sunt binevenite. Povestea turei de la Berlin va veni intr-o poveste separata.

Un buldo-excavator care se urca pe calea ferata.

[attachmentid=1628093765]

Dotat inclusiv cu o nacela pentru lucru la inaltime.

[attachmentid=1628093766]

Probabil lama pentru indepartat / nivelat terasamentul caii ferate.

[attachmentid=1628093767]

Locomotiva cu abur, functionala, tocmai pleca cu spatele cand am ajuns in zona.

[attachmentid=1628093768]

Un vagon care transporta vehicule.

[attachmentid=1628093769]

Nivelul inferior.

[attachmentid=1628093770]

Crestere, de la 9 la 11 vehicule.

[attachmentid=1628093771]

Cateva detalii [desi in poza sunt 12 vehicule].

[attachmentid=1628093772]

Interesant vagonul de masini, se pregatesc nemtii intens de export SUV-uri mari, care mediu, care masini mici si eficiente...

Am vazut si eu un Messe, cel de la Hanovra. L-am prins fara expozitie, am fost la muzeul aerului, dar pare un oras de sine statator, cladiri de parcari, strazi la 4 benzi, semafoare, chiar si cateva pasaje subterane. Este, intradevar, impresionant.

Echipamentul atasat de buldo excavator se foloseste pentru inlocuirea traverselor de cale ferata.
[attachmentid=1628093776]
Vagoanele alea de transport masini cred ca se mai numesc si Ro-La.

@YRX

S-ar putea ca vagonul sa se adreseze si transportului de masini. Ma refer la trenurile care exista la OBB si probabil si la altii, in care te urci cu masina ta in tren.
Stiu ca OBB are servicii din astea, adica te urci cu masina in tren seara la Viena si dimeneata ajungi la Livorno. Masina sta intr-un vagon similar cu cel de mai sus, iar tu stai frumos si dormi la cuseta.

Intr-adevar, Messe sunt imense. L-am vazut pe exterior si pe cel de la Nurnberg, era campingul chiar langa.


@andreig1982

Multumesc pentru completare.
Sa inteleg ca traversa este descarcata si pozitionata cu ajutorul clestilor iar lama doar niveleaza terasamentul?

uite un filmulet destul de explicit, si dc nu ma insel e chiar scula din poza ta
https://www.youtube.com/watch?v=b46t6ktywOc

Ro-la e transportul tirurilor pe calea ferata, sosea rulanta Rollenden Landstrassen.

Desi, daca e atasat la un tren de calatori pentru transportul masinilor proprii, poate fi considerat si Ro-la.

@andreig1982

Multumesc pentru film. Foarte tare. Acum am inteles cum lucreaza toata masinaria.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a II-a

Stadler Flirt [Electrical Low-Floor Multiple Unit Flirt].

[attachmentid=1628093814]

Flirt nu se refera la vrajeala gagicilor cu este un acronim, respectiv Fast Light Innovative Regional Train.

Unele vagoane au boghiu comun,

[attachmentid=1628093815]

altele au boghiuri individuale.

[attachmentid=1628093816]

Daca stie cineva sa explice care este motivul alternantei boghiurilor, il rog sa nu ezite.

Interiorul.

[attachmentid=1628093817]

Suport pentru schiuri.

[attachmentid=1628093818]

Alt Stadler Flirt [Bi-Mode Multiple Unit].

[attachmentid=1628093819]

Construit pentru piata feroviara din Anglia.

[attachmentid=1628093820]

Interiorul.

[attachmentid=1628093821]

Modelul britanic de priza si USB.

[attachmentid=1628093822]

Panoul informativ pentru calatorii din tren.

[attachmentid=1628093823]

Noua generatie de trenuri pentru S-Bahn-ul din Berlin [incepand cu anul 2020].

[attachmentid=1628093824]

Construite in comun de Siemens si Stadler.

[attachmentid=1628093825]

De la Berlin, pentru Berlin.

[attachmentid=1628093826]

Interiorul.

[attachmentid=1628093827]

Si, bineinteles, locurile pentru biciclete.

[attachmentid=1628093828]

Vagoanele cu distributie diferita a boghiurilor nu cred ca sunt gandite sa faca parte din aceeasi garnitura.
Vagoanele cu boghiu comun numit si boghiu Jakobs sunt folosite de obicei in garniturile de mare viteza (tgv) si au marele avantaj ca in caz de deraiere nu se fac acordeon. Cea mai spectaculoasa deraiere petrecuta in 1993 cu un TGV la aproape 300km/h a avut un singur ranit usor. Se considera ca datorita rezistentei garniturii cu acest tip de boghiu trenul a ramas practic pe terasament si nu s-a rasturnat sau facut acordeon.

Ori nu se rastoarna , ori se rastoarca nu totul

Si cat am cautat de unde vine RO-LA.
Ca RO-RO stiam.

Pai boghiu comun =fixare semipermanenta, fiecare vagon pe boghul lui, le desfaci si le reformezi dupa cum ai nevoie in garnitura, se strica unul il inlocuiesti. la un tren TGV, pateste ceva o toata => ai nevoie de depou ca sa o repari, nu poti scoate vagonul din garntura. Asta ca sa contrabalanseze avantaje prezentate mai sus.

Si nici curbe stranse nu poate lua. Adica pe valea prahovei s-ar freca de munti

Pe principiul asta nici sageata alabastra si nici hyperion-ul de la softrans n-ar putea circula spre munte.
Pe langa siguranta, la avantaje mai exista faptul ca greutatea este per total mai mica, costurile sunt mai mici si fiind mai putine boghiuri la o garnitura inseamna si zgomote mai mici de rulare.
La dezavantaje, pe langa faptul ca vagoanele sunt semipermanent fixate (se pot lega mai multe granituri, dupa cum am vazut la sageata) si mai greu de servisat mai exista si o greutate mai mare pe axa.

Sagetile acestea ala=bastre ascut fenomenal buza bandajului pe curbele de la CFR.

Greutatea mai mare pe axa nu e bai, se incadreaza la 20t/osie sau cat o fi in Germania. Avantajul lor e siguranta, ele se desprind independent de cel din fata in caz ca acela se rastoarna, dar evident ca aici tine si de noroc, Se realizeaza si ceva economie daca e sa calculam, ca dispare un boghiu, desi acesta e putin mai complicat, in cazul vagoanelor jumelate.
In curbe se inscrie relativ normal, ca lungimea unui jumelat e cam cat doua obisnuite cuplate

Sa vezi centrul expozitional Stuttgart, construut vis a-vis de aeroport.
Poti sa vii dimineata la 7 cu avionul, sa bananai o zi prin expo, tzusti in avion -acasa.
Ai si vreo duzina de hoteluri in zona.
Nijta inapoiati capitalisti pe marginea prapastiei

@andreig1982 & @bogdanbiciusca

Multumesc pentru completari.


@dizzy

Am fost in iunie la Sttutgart, insa Messe-ul nu l-am remarcat.

--------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a III-a

Trenul etajat Stadler Kiss [Dosto in Suedia].

[attachmentid=1628093976] [attachmentid=1628093977]

Scara de acces la etaj.

[attachmentid=1628093978]

Interiorul.

[attachmentid=1628093979]

Cu cate doua prize pentru fiecare pasager.

[attachmentid=1628093980]

Parca astea se numesc locuri familiale.

[attachmentid=1628093981]

Toaleta.

[attachmentid=1628093982]

Probabil ca acest afis nu este pus degeaba.

[attachmentid=1628093983]

Prezenta Stadler in Europa, Africa si Asia.

[attachmentid=1628093984]

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a IV-a

Vagon pentru carat busteni,

[attachmentid=1628094037]

fabricat la Poprad, in Slovacia.

[attachmentid=1628094038]

Bombardier Talent 3.

[attachmentid=1628094039]

Boghiu comun pentru doua vagoane.

[attachmentid=1628094040]

Trenul din pozele de mai sus este folosit de OBB [Caile Ferate Austriece] sub denumirea de CityJet.

[attachmentid=1628094042]

Spatiul pentru biciclete nu putea lipsi

[attachmentid=1628094043]

si este dotat inclusiv cu prize.

[attachmentid=1628094044]

Suportul pentru schiuri.

[attachmentid=1628094045]

Interiorul.

[attachmentid=1628094046]

Fereastra pana aproape de podea.

[attachmentid=1628094047]

Plus prize pentru pasageri.

[attachmentid=1628094048]

Pentru inceput, trenul va incepe sa circule din 2019 in landurile vestice ale Austriei, Tirol si Voralberg. In plus, 6 dintre cele 25 de trenuri pentru Tirol vor fi inmatriculate [daca asta o fi denumirea corecta] si in Italia, astfel incat trecerea in Tirolul de Sud, prin pasul Brenner sa fie posibila fara sa mai fie necesara schimbarea trenului.

Sursa informatiilor de mai sus:
https://www.bombardier.com/en/media/newsLis...bardiercom.html

Si dupa ce ai vazut toate astea, mai vrei sa mergi cu CFR-ul ?

@UXE

Are si CFR-ul partile lui bune.
Pentru relatiile Bucuresti spre Constanta si Valea Prahovei trenurile IR se misca bine, la nivelul trenurilor regionale (nu de mare viteza) din Occident.

Pentru restul, mai dureaza.

4 Oct 2018, 00:47:
InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a V-a

Newag [din Polonia] Impuls 2.

[attachmentid=1628094072] [attachmentid=1628094073]

Boghiu comun pentru doua vagoane.

[attachmentid=1628094074]

In cabina mecanicului.

[attachmentid=1628094075] [attachmentid=1628094076]

Interiorul.

[attachmentid=1628094077]

Priza si mufa USB.

[attachmentid=1628094078]

Tot de la Newag, locomotiva Dragon 2.

[attachmentid=1628094079]

Cabina mecanicului.

[attachmentid=1628094080]

In interiorul locomotivei.

[attachmentid=1628094081] [attachmentid=1628094082]

Rezervoarele aste sunt pentru aerul comprimat necesat actionarii sistemului de franare?

[attachmentid=1628094083]

Sunt curios daca aceste trenuri pun la dipozitie si internet

100% ca da.

In trenul CityJet al OBB-ului se vede clar in poza semnul de WI-FI (sageata rosie).

[attachmentid=1628094099]

Nu m-am uitat atent, insa parca si celelalte trenuri aveau semnul de WI-FI.

Ca fapt divers, WI-Fi ai si la CFR (Bucuresti - Constanta, de exemplu) insa nu l-am testat.

Rezervoarele, daca sunt pentru aer comprimat, sunt pentru franare. Numai ca sunt cam expuse si conducta aceea e cam dubioasa. Dar probabil ca au alte considerente.

Hmm, ciudate...totusi.
La locomotivele CFR rezervoarele nu sunt foarte mari, principiul e ca tii instalatia la aprox 5 atm permanent ca sa meraga trenul, daca scade sub 4,7 trebuie oprit, si prin franare faci depresiune, Sa pleci de pe loc iti trebuie aer si atunci baga compresorul

@bogdanbiciusca

Multumesc pentru completare.
Sa inteleg ca zgomotul pe care il face locomotiva inainte de a pleca din gara este datorita incarcarii rezervoarelor de aer comprimat [si implicit deculparii sistemului de franare]?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a VI-a

Un tren etajat produs de Skoda.

[attachmentid=1628094127] [attachmentid=1628094128]

Folosit pe linia expres Munchen - Nurnberg.

[attachmentid=1628094129]

Parterul,

[attachmentid=1628094130]

cu cate o priza per pasager.

[attachmentid=1628094131]

Scara de acces la etaj.

[attachmentid=1628094132]

Etajul.

[attachmentid=1628094133]

Locul pentru biciclete de la parter [a se observa rampa de acces din stanga].

[attachmentid=1628094134]

Cam asa arata trenul.

[attachmentid=1628094135]

Daca am inteles bine, conceptul ''push-pull'' presupune faptul ca trenul are vehicule tractoare la ambele capete si ca unul trage si altul impinge. Detaliile si explicatiile mai clare sunt binevenite.

Locomotiva [Skoda] Emil Zatopek.

[attachmentid=1628094136] [attachmentid=1628094137]

Emil Zatopek a fost un mare atlet cehoslovac, printre alte a castigat 3 medalii olimplice de aur la Helsinki in '52, la probele de 5000 metri, 10000 metri si maraton. I se spunea "omul locomotiva".
Mai multe detalii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Z%C3%A1topek

Asadar, o locomotiva dedicata ''omului locomotiva''. Frumos gest din partea cehilor.

Nu inteleg exact ce zgomot spui.

Cand stai langa o locomotiva electrica care stationeaza cu pantograful ridicat, e liniste. Din cand in cand vei auzi compresorul pornind pentru a tine trenul franat(compenseaza pierderile din sistem). Porneste si se opreste. la fel face si in timpul mersului.

La plecare, in primele sute de metri, mecanicul trebuie sa faca o verificare a sistemului de franare, prin ....franare, si evident ca imediat porneste compresorul pentru a compensa pierderile. Pierderile generate nu sunt imense, 0,6---0,7 bari.

Adica mai babeste, peste 4,7 bari in instalatie trenul nu e franat si poate pleca de pe loc. La 4,2 -4,3-trenul este franat. Pentru plecare de pe loc trebuie umpluta instalatia la cel putin 4,7 catre 5.

Locomotiva aia are si ceva contactori de siguranta actionati pneumatic oare sau e doar solid state? Ca si pantograful parca tot pneumatic se ridica. Poate are o rezerva separata de aia de franare pentru maruntisuri din astea.

Eu cred ca mai sunt si usile dintre vagoane.. adica cel putin la CFR alea de pe culoar cu buton asa mi se pare sunt.

Si probabil sistemul pneumatic mai e folosit si la claxon ca sa sperie ciorile... la pasari ma refer.

Toate celelate instalatii pneumatice sunt la alte presiuni, alte conducte, etc, desi aerul e produs de acelasi compresor. Sunt cica nica pe langa instalatia de frana.

Ciorile nu se sperie de locomotive, ca au mult cupru, otel in bamdaje, aluminiu pe la diferite componente, cum pana ciorilor sa se sperie!

ma refeream ca o avea o rezerva de aer in butelii alea din interior ca sa poata cupla pantograful daca ramane fara aer in alea de frane . fara pantograf, nema compresor.

Ma refer la zgomotul pe care il face locomotiva inainte de plecare. Aproape sigur este vorba despre compresorul despre care ai vorbit.

In context, cred ca ar fi utile cateva vorbe despre sistemul de franare al unui tren conventional:

"de mai bine de 140 de ani la trenuri se folosește frâna de tip Westinghouse. Adicã o frânã pe dos fațã de sistemele de frânare ale autovehiculelor. Respectiv frâna trenului este în mod normal aplicatã, adicã trenul este în mod normal frânat. Pentru a pune trenul în mișcare, vagoanele trebuie întâi defrânate prin introducerea de aer comprimat în conducta de frânã. În termeni de autoturism, dacã s-ar aplica același principiu al lui Westinghouse, atunci autoturismul ar fi în mod normal frânat, nu liber, iar pentru a pleca de pe loc ar trebui întâi ca pedala de frâna sã fie cãlcatã și menținutã calcatã tot timpul și abia apoi s-ar cãlca accelerația. Iar frânarea s-ar face prin ridicarea ușoarã a piciorului de pe frânã.

Acest tip de funcționare a frânei la trenuri obligã ca circuitul de frânare care parcurge întregul tren sã fie continuu și etanș. Orice întrerupere face ca vagoanele la care nu ajunge aerul sã rãmânã frânate. Orice scãpare de aer duce la golirea conductei de frânare, ceea ce aduce frâna în poziția normalã, adicã aplicatã pe roți, iar trenul se oprește imediat."
Sursa: https://www.construim-romania.ro/2017/07/19...a-uitat-nimeni/

Poate pentru voi informatia de mai sus este banala, insa io relativ recent am aflat cum franeaza trenul conventional.

Intrebare: TGV-ul / ICE-ul tot asa franeaza? Parca auzisem ceva de o frana magnetica.

@UXE
Nu ma pricep prea bine, insa cred ca vagoanele au cate un rezervor de aer comprimat pentru deschiderea usilor.
La fel, daca nu ma insel, multe dintre usi sunt actionate electric. La Sageata Albastra se vede surubul melc care actioneaza usa. Sau cel putin io asa am vazut.

@einstein1984
Locomotiva nu are deloc baterii in care sa tina curent pentru mici situatii neprevazute?
Clar nu merge trenul pe baterii, insa un pantograf cred ca poate ridica.

Asa parca este si la camioane. Daca nu ai presiune in instalatie, nu poti sa pleci de pe loc.

Locomotivele electrice au baterii, parca 9 daca nu ma insel, grupuri de cate 3.Si care se inlocuiesc la intervale de timp specificate, nu se asteapta sa cada, parca 3 ani. Daca intereseaza pe cineva caut mai exact.

Da, la trenuri e invers ca la camioane, presiunea tine sistemul liber, adica nu sunt actionate parghiile care strang sabotii pe roata. Orice neetanseitate a sistemului de franare sub 4,7 care nu poate fi acoperita de compresor duce la franare.

Frana magnetica e altceva. La tgv, etc. Vitezele mari trebuiesc micsorate cu ceva mai puternic. In esenta franarea la trenuri e mai simpla, ca nu trebuiesc luate in considerare alte obstacole. Daca se respecta distante de franare nu ar trebui sa fie probleme.

Zgomotul mare care se aude înainte de plecarea de pe loc a unei locomotive electrice e provocat de pornirea ventilației motoarelor de tracțiune și blocurilor de redresoare. Compresorul are un sunet diferit și în mers chiar nu se mai aude. Rezervoarele de aer din interiorul locomotivei sunt cel mai probabil pentru acționarea pantografelor și a disjunctorului, cele pentru aerul din conductele de frânare fiind stocat în rezervoare mai mari, plasate de regula în exterior, sub șasiu (SMI sau schelet metalic inferior cum este denumirea lui tehnica).

P.S. Am avut privilegiul sa particip acum 10 ani la Innotrans 2008 tot în calitate expozant și pot spune ca în 5 zile nu am apucat sa vad și sa pozez chiar tot ce as fi vrut. Messe Berlin este imens și am ajuns acasã cu picioarele fãcute zob. Pe de alta parte, observ ca dupã 10 ani produsele sunt cam aceleași, în aceasta industrie progresele observându-se ceva mai lent data fiind durata mare de utilizare și valoarea mare de înlocuire. Voi exemplifica atașând poze cu prima locomotiva electrica tip Emil Zátopek dezvoltata de ©koda și cu rama electrica suburbana prezentata în premiera de compania poloneza Newag.

Prin bunavointa unui coleg de pe alt forum:
"pull-push, presupune ca trenul are locomotiva doar la un cap, iar in celalalt cap are un vagon cu post de conducere, deci in functie de directia de mers, locomotiva fie trage, fie impinge trenul"

Clar, io initial n-am inteles bine.

@bogdanbiciusca
Multumesc pentru completare.
Te rog, poti sa ne dai niste detalii despre frana magnetica de la TGV / similar.
Ideal cu niste explicatii simple, astfel incat sa pricep si io despre ce este vorba.

@Bucho
Multumesc pentru completare.

Cu scuze daca intrebarea este tampita ce inseamna ''disjunctor''?

Referitor la schimbari, nu mai mira prea mult. Piata feroviara pare destul de dinamica, insa nu se poate schimba la fel de repede precum cea auto.
Probabil ca asta este unul dintre motivele pentru care InnoTrans se desfasoara odata la 2 ani si nu anual precum saloanele auto, cele de electronice, etc.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

<span class='edit'>8 Oct 2018, 01:06:</span>
InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a VII-a

Camioane care se pot urca pe calea ferata.

[attachmentid=1628094238] [attachmentid=1628094239] [attachmentid=1628094240] [attachmentid=1628094241] [attachmentid=1628094242] [attachmentid=1628094243]

Metroul din Sofia, produs de Siemens si Newag

[attachmentid=1628094244] [attachmentid=1628094245]

Postul de conducere.

[attachmentid=1628094246]

Interiorul.

[attachmentid=1628094247]

Am mers anul trecut cu metroul din Sofia, f placut de mers cu el. Au inclusiv aer conditionat La ei metroul circula pana la ora 00::00 !!

Cu placere! Disjunctorul este de fapt un întrerupãtor de înalta tensiune plasat intre pantograful locomotivei și instalația electrica de forțã. Prin închiderea / deschiderea lui se realizeazã cuplarea / decuplarea instalației de forțã a locomotivei la firul de contact. Din graba am uitat sa menționez și o alta componenta alimentata cu aer din rezervoarele auxiliare: claxonul.

de claxon s-a vorbit.
Despre tgv nu stiu mai nimic tehnic, doar ce e pe net.

@Bucho
Multumesc pentru clarificari.
Despre diferentele intre TVG si ICE ne poti da niste detalii?

@bogdanbiciusca
Multumesc.

----------------------------------------------------------------------------------------------------

InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a VIII-a

Siemens Desiro City Classs 717, pentru piata britanica.

[attachmentid=1628094310] [attachmentid=1628094311]

Interiorul.

[attachmentid=1628094312]

Despre WI-FI si folosirea prizei.

[attachmentid=1628094313]

Doar o singura priza pentru 2 pasageri.

[attachmentid=1628094314]

Prototipul Desiro Cityjet Eco, care poate fi operat si pe baterii.

[attachmentid=1628094315] [attachmentid=1628094316]

Interiorul.

[attachmentid=1628094317]

Si priza din tavan.

[attachmentid=1628094318]

Excavatorul care se urca pe calea ferata.

[attachmentid=1628094319]

Toate accesoriile se pot cupla / deculpa de bratul excavatorului automat, fara sa fie nevoie de interventia umana pentru pozitionat, pus sigurante, etc.

[attachmentid=1628094320] [attachmentid=1628094321]

Cu putina imaginatie, chiar si un ATV poate merge pe calea ferata.

[attachmentid=1628094322] [attachmentid=1628094323]

Vizavi de atv, sa mergeti pe valea Vaserului, sa vedeti tot felul de dube, masini si camioane transpuse pe roti de cale ferata.
Pe vremuri erau niste Volgi negre cu roti de cf.

Sistemul acela face ca ATV-ul sa mearga inapoi daca rotile se invart in fata, nu?

Posibil sa fi fost Volgi, nu stiu.
Sigur au existat Skoda VOS. Una dintre ele este expusa in gara Fetesti.

[attachmentid=1628094339]

Sursa fotografiei: http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...dpost&p=4696061

Mai multe detalii despre Skod VOS:
https://en.wikipedia.org/wiki/%C5%A0koda_VOS

O Skoda VOS similara cu cea de la Fetesti este expusa in gara la Sinaia.

@UXE
Posibil ca rotile ATV-ului sa se invarta invers raportat la directia de mers.
Oricum, acel ATV nu cred ca parcurge distante foarte mari pe calea ferata.

O fi fost skoda VOS, in mintea mea de copil, in statia Iasi, Volga se chema. Asa spunea tata, asa spunea lumea care o privea. Mergea directorul regionalei cu ea. Din amintiri, parca nu erau ca Skoda, daca ma uit azi la un foto cu Volga neagra.
Dar nu garantez.

Pentru puțin! Din cate știu eu, ambele game de trenuri de mare viteza dezvoltate de germani (Siemens - gama ICE sau mai actual VELARO) și francezi (Alstom - gama TGV sau mai nou AVELIA) au caracteristici apropiate, diferențele fiind date de:
- modul de amplasare al boghiurilor sub vagoane (cate doua boghiuri sub fiecare vagon la ICE si boghiu tip Jakobs dispus sub articulație la TGV, in afara de vagoanele de capãt și primul boghiu al celui de-al doilea vagon din fiecare capãt),
- dispunerea echipamentului de tracțiune (la TGV primul vagon din fiecare capãt al trenului este doar pentru echipament, ca o locomotiva, pe când la ICE echipamentul e dispus doar în partea din fata a primului vagon),
- dispunerea motoarelor de tracțiune pe boghiuri (care la TGV e numai pe vagoanele de capãt și câteodatã pe primul boghiu al celui de-al doilea vagon, restul boghiurilor fiind purtãtoare, pe când ICE are boghiuri motoare și sub unele din vagoanele fãrã post de conducere),
- calea de rulare (care la TGV e dedicata, incluzând aici și sistemele de semnalizare, iar la ICE e comuna cu ceilalți participanți la traficul feroviar).
Datorita multitudinii de variante în care sunt realizate pot bineînțeles exista diferențe de performante, puteri, tensiuni de alimentare, sisteme de semnalizare, dotãri etc.
Pentru cei interesați, pun mai jos un link cãtre broșura Siemens - Velaro.
https://www.siemens.com/content/dam/webasse...ure-2016-en.pdf
Francezii sunt mai chitrosi cu brosurile, sau nu le-am gasit eu. Totusi pun un link spre pagina Alstom Avelia:
https://www.alstom.com/avelia-euroduplex-hi...very-high-speed
Daca aveți și alte întrebãri va stau bucuros la dispoziție.

P.S. Din pãcate n-am avut ocazia sa circul cu niciunul din cele doua tipuri de trenuri dar, tot la Innotrans 2008, m-am urcat în Siemens Velaro RUS - SAPSAN, care circula intre Moscova si St. Petersburg.
Câteva imagini mai jos.

@Bucho

Multumesc frumos pentru explicatii.
Profit de disponibilitate ta si te rog, in masura in care este posibil, sa ne explici cum franeaza trenul de mare viteza. Parca era ceva cu frana magnetica, mai multe nu stiu.

In alta ordine de idei, gasesti aici [postul nr. 24] cateva vorbe despre mersul cu TGV-ul, bucata Lyon - Montpelier, in martie 2018.
http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopi...dpost&p=4735568

Cu ICE n-am mers pana acum.

Foarte tare SAPSAN-ul [parca soim inseamna in rusa]. Este doar un exemplu referitor la cat investesc rusii in calea ferata. Un alt exemmplu este trenul de mare viteza Sankt Petersburg - Helsinki.


10 Oct 2018, 01:12:
InnoTrans - Berlin - 18.09.2018
Partea a IX-a

Trecem la tramvaie.
Skoda ForCity Clasic.

[attachmentid=1628094362]

Inteleg ca capacitatea totala de transport este de 191 de persoane, dintre care 56 pe scaune [calculat la 4 persoane pe metrul patrat].

[attachmentid=1628094363]

Interiorul.

[attachmentid=1628094364]

Si mai tare "The passenger compartment also contains two large multipurpose rooms for up to four wheelchairs or prams, or 4-6 bicycles[U]."
Sursa: https://www.skoda.cz/en/references/tramcar-...nitz/?from=prod

Adica in Germania si alte tari civilizate te poti urca cu bicicleta in tramvai iar in Bucuresti nu ai voie sa te urci cu bicicleta in lifturile de la metrou. Si ne mai miram ca nu avem nicio treaba cu conceptul de mobilitate urbana.

Siemens Avenio, dotat cu sistem de avertizare in caz de coliziune.

[attachmentid=1628094365] [attachmentid=1628094366]

Interiorul.

[attachmentid=1628094367]

Una sigur se mai gaseste expusa in gara mocanitei din Viseul de Sus

@bucatzel

Foarte tare.
Daca nu ma insel, pare adaptata pentru calea ferata ingusta.

Tine si de aglomerarea mijloacelor respective de transport, care la randul ei tine de specificul orasului. Bucurestiul este mort si ingropat din puncvt de vedere al traficului, pentru ca are densitatea prea mare si in crestere, nu are artere suficiente, iar cele care exista sunt sufocate de masini parcate. Ma rog, discutia e foarte mare, dar saltul tau de la "n-ai voie cu bicicleta in liftul de la metrou" (care, apropo, a fost instalat pentru persoanele cu dizabilitati) pana la "n-avem nici o treaba cu mobilitatea urbana" n-are legatura de cauzalitate, iar prima nu e o dovada a celei de-a doua.

@tatabobu

Am vrut sa scot in evidenta diferentele de abordare a problemei de mobilitate urbana.
Concret, sa nu ai voie sa te urci cu bicicleta in lift la metrou este doar o idiotenie romaneasca.
Te rog, da-mi un argument valid care sa sustina acesta interdictie.

Revenind la liftul de la metrou, nu a fost construit strict pentru persoane cu dizabilitati.
Liftul poate fi folosi de oameni cu bagaje, oameni in varsta, oameni cu carucioare de copii, etc.

L.E.
Alta aboradre romanesca: tarile civilizate trec pe autobuze electrice iar la Bucuresti se cumpara 400 de autobuze noi Diesel.

Pai sunt cateva probleme. Spui ca este interzis sa intri cu bicicleta-n liftul de la metrou. Eu sunt in afara problemei, ca circul rar cu metroul, iar pe unde merg eu n-am vazut lifturi. Concret, cand ai incercat si cine ti-a interzis sa intri cu bicicleta in lift?
Daca este politica Metrorex, ai facut o sesizare pentru modificarea ei? Poate pur si simplu cei care au hotarat sa puna lifturile nu s-au gandit ca vor intra si oameni cu biciclete la metrou. Chiar, lifturile sunt dinaintea reglementarii care prevede ca ai voie cu bicicleta pe acolo seara dupa ora 20 si in weekend, sau sunt dinainte? Poate este pur si simplu o scapare, iar tu o iei drept ceea ce nu este doar pentru ca te poate afecta direct.
EDIT: la partea cu autobuzele, oarecum de acord. In Bucuresti trebuia sa insiste pe troleibuze si tramvaie, scapi si de problemele care pot sa apara cu autobuzele electrice fata de trolee sau tramvaie (statii de incarcare, consumabile in plus).

@tatabobu

Voi reveni cu o poza cand ajung la metrou din care sa rezulte ca nu ai voie cu bicicleta in lift.
Personal, n-am mers pana acum cu bicicleta in metrou, insa asta conteaza mai putin. Ideea este legata de stupiditatea interdicitiei.
Concret, pentru mine la 100 kg greutate nu imi este greu sa car o bicicleta de 15 kile pe scari, insa ce face o gagica de 40 de kile?

@gibonu

Eu ar trebui sã-ți mulțumesc pentru amintirile plãcute rememorate și pentru faptul ca am avut ocazia sa ma mai documentez. Eram la curent cu sistemele de frânare ale vehiculelor feroviare în general, dar nu în cazul particular al trenurilor de mare viteza. In cazul acestora, de regula sistemele sunt clasice, trei la numãr, și anume:
- Frâna electrodinamica (reostatica sau cu recuperare) este aplicata doar pe osiile motoare atunci când motorul electric trece în regim de generator (similar frânei de motor la automobile). Energia generata este reintrodusa în rețea (de aici "cu recuperare") sau dacã aceasta n-o poate prelua (de exemplu s-a defectat pantograful și mai nu exista contact la fir), este disipata pe rezistente de frânare (de aici "reostatica").
- Frâna disc acționata pneumatic. Pe fiecare osie a boghiurilor purtãtoare se afla plasate un numãr de 2-4 discuri de frâna (sãgeata bleu din figura atașata). La boghiurile motoare discurile sunt plasate de regula pe roata, din lipsa de spațiu. Acest tip de frâna este acționata cu aer, dupã un sistem similar celorlalte vehicule feroviare.
- Frâna cu patina electromagnetica. Pe fiecare boghiu, intre cele doua osii, deasupra șinei sunt plasate doua patine (sãgeata roșie din figura atașata) ce conțin bobine puternice care la alimentare cu curent se lipesc de șinã, generând forțã de frânare ce nu depinde de aderența roatã - șinã.
Cu ocazia documentarii fãcutã azi am gãsit și un al patrulea tip, dezvoltat pentru generațiile mai noi de TGV: frâna magnetica cu inducție. Aceasta este asemãnãtoare ca aspect cu cea cu patina electromagnetica și este plasata în același loc, doar ca nu intra niciodatã în contact cu șina. La frânare patina genereazã un câmp magnetic foarte puternic, care frâneazã eficient trenul, dar are ca dezavantaj major încãlzirea excesiva a șinei, de aceea fiind eficienta la viteze de peste 220 km/h. Am sa pun, pentru cine este interesat, link-urile articolelor despre aceasta frânã:
http://www.railfaneurope.net/tgv/research.html#brakes
https://www.railwaypro.com/wp/technical-cha...h-speed-trains/
Atașez și o schița a boghiului purtãtor FLEXX-Fit de la Bombardier, utilizat la ICE 1. Dacã mai are cineva și alte cunostiinte legate de acest subiect as fi incantat sa ni le impartasasca si noua.

Legat de numele trenului Velaro - RUS, am gasit:
сапсан (sapsan) - Șoim cãlãtor
сокол (sokol) - Șoim